Actualitate
FOTO Topul celor mai scumpe apartamente vândute în București | Nationalul.ro
Anul acesta este aşteptată livrarea a peste 14.000 de locuinţe noi pe piaţa rezidenţială din Bucureşti şi împrejurimi, un punct maxim înregistrat în istoria modernă a acestui sector economic, conform unui studiu realizat de compania de consultanţă imobiliară Coldwell Banker. Aproximativ 51,5% din ofertă se adresează segmentului denumit mass market, caracterizat de preţuri mici. Locuinţele destinate clasei medii a populaţiei reprezintă 46,3% din totalul prognozat, conform calculelor Coldwell Banker, iar restul de 2,2% se referă la piaţa de locuinţe de lux.
Un calcul simplist arată că, la un preţ mediu de 70.000 de euro pe apartament, valoarea stocului anual de locuinţe noi puse pe piaţa Capitalei poate fi estimată la aproape un miliard de euro. Interesant este că cele 200-300 de apartamente de lux, câte se vând anual, depăşesc 100 mil. euro, echivalentul unei ponderi de 10% din valoarea pieţei rezidenţiale. În ciuda unui volum anual mic, preţurile locuinţelor de lux au crescut cu o rată anuală de 5-6% în ultimii cinci ani, potrivit vânzătorilor de astfel de imobile. Preţul mediu pe metru pătrat construit variază acum între 2.000 şi 2.800 de euro.
Tot în zona premium a pieţei rezidenţiale intră şi proprietăţile istorice. Liderul acestui segment, casa de licitaţii Artmark Historical Estate, vizează anul acesta o creştere cu 30% a valorii proprietăţilor deţinute în portofoliu, până la nivelul de 125 mil. euro.
„Asistăm la un interes sporit al investorilor locali, şi, în ultima vreme, a celor străini, pentru comorile arhitecturale de pe teritoriul României. Oferta potenţială este de aproximativ 1.000 de proprietăţi istorice, însă cele mai multe din fostele reşedinţe nobiliare extra-urbane (castele, palate, conace) sunt învăluite în uitare şi încă aşteaptă să fie redescoperite şi reintroduse în circuitul imobiliar”, spune Constantin Prisecaru, Managing Partner al Artmark Historical Estate.
Dezvoltatorul imobiliar One United Properties, fondat de antreprenorii Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu, este cel care domină nişa apartamentelor de lux. În ultimii doi ani, compania a vândut câte 150 apartamente de lux pe an. Numai în 2017 a încasat din astfel de vânzări circa 50 mil. euro, iar cele mai scumpe trei apartamente vândute în prima jumătate a acestui an pe piaţa bucureşteană sunt amplasate în trei proiecte ale firmei.
Preţuri de penthouse
Cele mai scumpe trei apartamente vândute în primul semestru din 2018 sunt penthouse-uri amplasate în proiectele One Herăstrău Park, One Herăstrău Plaza şi One Charles de Gaulle. Valoarea lor cumulată depăşeşte 6,2 mil. euro.
Cea mai scumpă proprietate vândută în acest an este un penthouse amplasat în One Herăstrău Park. Detaliile despre acest apartament sunt reduse, deoarece vânzătorul a semnat un acord de confidenţialitate, însă beneficiază de o privelişte unică şi a fost cumpărat cu 2,7 mil. euro.
Locul doi este ocupat tot de un apartament la ultimul etaj al noului proiect exclusivist One Charles de Gaulle, amplasat exact în intersecţia Charles de Gaulle. Locuinţa este desfăşurată pe două etaje şi are o suprafaţă de 287 de metri pătraţi construiţi, la care se adaugă o terasă de 50 de metri pătraţi utili ce deserveşte livingul de 70 de metri pătraţi şi alte două terase configurate pentru zona de dormit, cu o suprafaţă de 42 de metri pătraţi, respectiv 14 metri pătraţi. Apartamentul are în total patru dormitoare şi a fost cumpărat la preţul de 2,2 mil. euro. Proiectul se află în ultima etapă de construcţie, urmând a fi predat cumpărătorilor în decurs de o lună şi mai sunt doar cinci apartamente la vânzare.
Următoarea locuinţă în top este un penthouse amplasat în proiectul One Herăstrău Plaza. Apartamentul are o suprafaţă de 294 de metri pătraţi construiţi, desfăşurată pe un singur etaj şi o vedere panoramică asupra parcului Herăstrău. Această proprietate a fost vândută cu un preţ de 1,36 mil. euro.
Cele trei proiecte de lux finalizate de One United Properties în ultimii trei ani însumează o suprafaţă construită de 68.000 de metri pătraţi, împărţită la circa 300 de apartamente. Dintre acestea doar cinci unităţi mai sunt disponibile la vânzare. Volumul de încasări generat de aceste proiecte a fost de circa 90 mil. euro, plus TVA, potrivit reprezentanţilor companiei.
Cine cumpără
Profilul cumpărătorului de apartamente de lux descrie angajatul unei multinaţionale, cu salariu mare şi o poziţie în top management, sau antreprenorul care are propria afacere. Sunt cazuri în care cumpărătorii sunt tineri, la început de carieră sau la studii, ai căror părinţi le oferă privilegiul unei locuinţe într-o zonă exclusivistă a Capitalei.
„Nu ştiu câţi bani câştigă într-un an, dar ştiu că vine la noi şi îşi permite să cumpere în cinci tranşe eşalonate, fără să apeleze la un credit, cel puţin un apartamente cu două camere care poate costa şi 150.000 de euro, plus TVA“, explică Beatrice Dumitraşcu, vicepreşedinte residential sales în cadrul One United Properties.
Cumpărătorii care contractează credite se asigură că partea de împrumut este mică şi apelează la bancă nu pentru că nu au suficienţi bani, ci pentru a nu îşi bloca numerarul. Cei care cumpără apartamente din faza de construcţie optează, de regulă, pentru plata în tranşe eşalonate până la predarea locuinţei de către dezvoltator.
Există şi categoria investitorilor, care preferă să cumpere un apartament şi să îl închirieze, ca o alternativă la depozitul bancar.
„Chiriile pe zona de lux variază mult. Dacă o garsonieră poate fi închiriată cu 900 de euro/lună, poţi ajunge să plăteşti 7.500 de euro/lună pentru un penthouse“, adaugă Beatrice Dumitraşcu.
Închiriază, în special, străinii care muncesc în România, dar şi români care locuiesc în provincie şi vin periodic în Bucureşti.
Luxul rezistă
Apetitul de consum al românilor s-a reflectat şi în evoluţia preţului locuinţelor. Creşterea medie anuală a acestora a fost 4,1% în 2017, în timp ce pentru Bucureşti majorarea medie anuală a preţului s-a situat la 6,3%, conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Anul trecut, Comitetul European de Risc Sistemic a avertizat opt ţări privind riscurile de pe piaţa imobiliară, pentru că au depăşit mai mulţi ani la rând ritmul mediu de creştere al preţurilor din Europa, care este de 6%. „Noi am fost aproape de 6%, în ultimii doi ani. Nu am trecut pragul de semnal, dar nu suntem foarte departe de el“, a declarat Liviu Voinea, viceguvernatorul BNR.
Scumpirile au continuat şi anul acesta, când preţul mediu cerut de proprietarii de apartamente vechi a depăşit pragul de 1.000 de euro/mp în şapte oraşe mari din ţară, conform site-ului de anunţuri imobiliare.ro. În primul trimestru, preţul locuinţelor din România s-a majorat cu 6,6%, faţă de perioada similară din 2017, avansul fiind peste media Uniunii Europene de 4,7%, conform Eurostat.
Reprezentanta One United Properties constată că volumul locuinţelor de lux în construcţie este într-o creştere evidentă şi este încrezătoare că preţurile vor mai ajunge la nivelul practicat în 2007-2008, cu condiţia unei evoluţii organice a pieţei.
„De anul trecut, multă lume a început să vorbească despre faptul că piaţa rezidenţială se apropie cu paşi repezi de o nouă criză. Eu cred, în schimb, că mai este loc de creştere, iar dacă se întâmplă ceva, va fi o corecţie a preţurilor, nicidecum o prăbuşire a pieţei. Nu există locuinţe suficiente să satisfacă cererea, mai ales pe segmentul de lux, pentru că aici nu s-a construit foarte mult“, concluzionează Beatrice Dumitraşcu.
TOP
Locul 1. Penthouse în proiectul One Herăstrău Park. Apartamentul de lux beneficiază de o privelişte unică. S-a vândut cu 2,7 mil. euro
Locul 2. Penthouse în complexul One Charles de Gaulle din centrul oraşului, pe două etaje, cu living, bucătărie, patru dormitoare şi trei terase. S-a vândut cu 2,2 mil. euro
Locul 3. Penthouse în One Herăstrău Plaza, cu o suprafaţă de 294 de metri pătraţi construiţi şi o vedere panoramică asupra parcului. S-a vândut cu 1,36 mil. euro
Actualitate
Nopți albe în nordul Capitalei din cauza avioanelor. CNAB: „Aeroportul Băneasa are program de 24 de ore”
Aeroportul Băneasa se laudă că a dublat tarifele pentru zborurile nocturne și a introdus o serie de restricții operaționale pentru a reduce zgomotul care ține treji locuitorii din nordul Capitalei. Cu toate acestea, reclamațiile persistă: oamenii spun că aeronavele se aud frecvent până după miezul nopții, uneori chiar spre ora 2.00, iar activitatea aeriană reia încă de la ora 5 dimineața.
Locuitorii din nordul Capitalei se plâng de zborurile de noapte de pe Aeroportul Băneasa. Foto CNAB
Locuitorii din nordul Capitalei susțin că problema persistă și că zgomotul produs de aeronave rămâne o prezență constantă în timpul nopții.
Un localnic a măsurat direct impactul: „În dreapta este aeroportul. Aici sunt curse de pasageri la unu noaptea, la două noaptea, la cinci dimineaţa. Zgomotul la nivelul geamului la mine (…) poate să ajungă la 90-95 de decibeli.„
Cererea locuitorilor este simplă: liniște nocturnă. „Noaptea ar fi chiar minunat să avem linişte, să putem dormi (…)să nu fie zboruri noaptea, decât hai să zicem cele de urgenţă, nu zboruri de linie, pentru noi ar fi bine„, spune un alt vecin. Același locuitor semnalează că problema nu se limitează la cursele comerciale — elicopterele vechi care efectuează zboruri de antrenament în jurul aeroportului adaugă un strat suplimentar de disconfort: „Sunt câteva elicoptere, cred că de-o vârstă cu mine care cred că fac zboruri de antrenament pentru că mult timp, cred că peste o jumătate de oră, le plimbă prin jurul aeroportului şi fac un zgomot infernal.„
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) arată că „în conformitate cu Aeronautical Information Publication – România, orarul de operare pe Aeroportul Internațional București Băneasa Aurel Vlaicu este de 24 de ore”.
Cu alte cuvinte, aeroportul nu este închis pe timpul nopții și nu există o suspendare generală a operațiunilor aeriene pe timpul nopții.
Instituția explică și că există o confuzie frecventă între dimensiunea aeronavei și nivelul de zgomot produs.
„Nu există o corelație directă între greutatea maximă de decolare (MTOW) a unei aeronave și nivelul de zgomot emis. Masa maximă de decolare reprezintă un parametru tehnic de performanță și siguranță a aeronavei, fără a fi un indicator al zgomotului produs. Zgomotul produs de aeronave este determinat de tipul motoarelor folosite de aeronave”, arată compania.
Ce măsuri spune CNAB că a luat pentru reducerea zgomotului
CNAB susține că a introdus o serie de măsuri menite să limiteze impactul fonic în intervalul nocturn.
„Vă putem confirma că au fost deja luate mai multe măsuri preventive, dar și restricții privind limitarea impactului fonic în intervalul nocturn, la Aeroportul Băneasa”, au precizat pentru „Adevărul” reprezentanții CNAB.
Potrivit acestora, prima măsură vizează costurile suportate de operatorii aerieni.
„Astfel, în intervalul 22.00-06.00 au fost dublate tarifele de aterizare, balizaj și servicii pentru pasageri, ceea ce diminuează și descurajează traficul aerian în acest interval”, arată instituția.
Aeroportul Băneasa, pe locul 3 în Europa pentru cea mai dinamică dezvoltare a traficului aerian
Pe lângă această măsură economică, au fost introduse și restricții operaționale aplicabile pe timpul nopții. Potrivit CNAB, „între orele 22.00 și 06.00, reversoarele de jet sunt folosite doar din motive de siguranță, piloții evită utilizarea motoarelor auxiliare și a unităților auxiliare de putere, nu sunt permise zborurile tehnice și cele de școală, iar testarea motoarelor la sol este interzisă la turații mai mari decât ralantiul”.
De asemenea, unitățile auxiliare de putere pot funcționa doar perioade limitate, iar comandanții aeronavelor sunt încurajați să evite utilizarea inversoarelor de jet după aterizare, în special în timpul nopții.
Toate aceste măsuri, susține compania, au fost introduse pentru a reduce disconfortul resimțit de locuitorii din vecinătatea aeroportului.
Compania nu a precizat de câte ori pe săptămână au loc zboruri în intervalul nocturn și nici câte curse operează, în medie, după ora 22.00 sau înainte de ora 6.00.
Promisiuni de operare a zborurilor doar pe timp de noapte
La finalul lunii noiembrie a anului trecut, purtătorul de cuvânt al CNAB preciza că Aeroportul Băneasa – al treilea cel mai vechi din lume – ar putea fi transformat într-un city airport, de pe care să fie operate zboruri doar pe timp de zi.
„Avem foarte multe plângeri și solicitări din cauza zgomotului și vă pot spune poate și în premieră că strategia aeroportului Băneasa vizează a fi un city airport, astfel încât noaptea să nu mai zboare avioane. Într-adevăr, aeroportul a fost primul, dar trebuie să ne gândim și la comunitatea de acolo”, a declarat purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale Aeroporturi București, Theodor Postelnicu
El a explicat că aeroportul a aparținut prințului George Valentin Bibescu, iar prin testament prințul a precizat că, în cazul în care nu se mai efectuează operațiuni aviatice, aeroportul va reveni succesorilor săi.
„Aeroportul Băneasa nu poate fi închis din cauza zgomotului și mutat în altă parte pentru că, prin testament, prințul Bibescu a lăsat terenul pentru activități aeroportuare. Dacă ar fi închis, terenul va reveni moștenitorilor acestuia, succesorilor acestora”, a precizat Postelnicu.
Programul Strategic prevede triplarea capacității de procesare
Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la „Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu” 2025 – 2035 prevede triplarea capacității actuale de procesare:
– creșterea capacității operaționale a aeroportului prin reorganizarea actualului terminalul de pasageri (asigurarea unei capacități de procesare de minimum 800 de pasageri/oră de vârf, față de 600 de pasageri/oră);
– dezvoltarea unui nou terminal de procesare pasageri, cu facilitățile necesare, cu o capacitate de încă minim 800 de pasageri/oră de vârf (suplimentar față de capacitatea actualului terminal) și amenajarea terenului adiacent, în proximitatea terminalului existent la est de acesta, care să aibă acces la platformă; la pistă, platforme și sistemul de căi de rulare;- modernizarea suprafeței de mișcare AIBB-AV.
Formația antrenată de Mihai Silvăşan a reușit în acest an competițional tripla: titlul național, Cupa şi Supercupa României. U BT Cluj s-a impus cu 3-1 în finala cu CSM Oradea.
În faţa a 10.000 de fani, campiona en-titre a câştigat „la mustață” (74-72, 33-36 la pauză), astăzi (miercuri, 3 iunie), al 4-lea meci cu rivala sa tradițională.
Principalii marcatori ai partidei au fost Russell 23 puncte, Molinar 17p, Creek 10p, respectiv, Bropleh 16p, Nzekwesi 15p și Richard 12p.
În precedentele meciuri ale finalei s-au înregistrat rezultatele 84-87, 88-83 şi 103-78.
Al 11-lea titlu național pentru clujeni
Cele două echipe au jucat finala Ligii Naţionale de baschet, la masculin, pentru a 5-a oară în ultimii 6 ani. Şi precedentele finale au fost câştigate de U BT Cluj: 4-2 în 2022/2023, 4-1 în 2023/2024 și 3-2 în 2024/2025.
Acesta este titlul cu numărul 11 pentru formațiile din Cluj (după cele din 1992, 1993, 1996 pentru Universitatea Cluj, 2011 pentru U Mobitelco Cluj, 2017 şi 2021-2025 pentru U BT Cluj), tot atâtea având Asesoft Ploiești. Pe primele două locuri se află Dinamo București – 22 de titluri și Steaua București – 21. CSM Oradea a câștigat de 3 ori campionatul (2016, 2018 şi 2019).
Craiova a cucerit medalia de bronz
Antrenorul orădenilor, Cristi Achim, a anunţat că acest campionat a fost ultimul în care s-a aflat pe banca tehnică (era din 2009, fiind cel mai longeviv în funcţie din Liga Naţională) și că va prelua o funcţie în conducerea clubului.
Medalia de bronz a fost câştigată, în premieră, de SCMU Craiova, 2-1 „la general” (94-102, 101-62, 105-101), cu Dinamo Bucureşti.
Actualitate
Remus Pricopie propune un „armistițiu politic” și un premier independent până în februarie 2027
Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, susține că România are nevoie de un „armistițiu politic” pentru depășirea blocajului actual și formarea unui guvern stabil, propunând desemnarea unui premier independent și constituirea unui executiv cu mandat limitat până la 15 februarie 2027.
Remus Pricopie propune un premier independent și un „guvern de armistițiu” temporar. FOTO: FB
„Instituțiile statului nu pot funcționa la nesfârșit în așteptarea unor decizii politice. Cu fiecare zi care trece, costul blocajului crește, iar România pierde timp într-un moment în care are nevoie de stabilitate, credibilitate și capacitate de acțiune”, a scris Pricopie pe Facebook.
Potrivit acestuia, noua formulă guvernamentală ar trebui să fie susținută de principalele forțe democratice și pro-europene din Parlament și să includă un cabinet parțial tehnocratizat.
„Poate că a venit momentul să vorbim despre un armistițiu politic. Nu despre o alianță politică definitivă și nici despre renunțarea la competiția dintre partide”, a afirmat rectorul SNSPA.
Pricopie propune păstrarea continuității în ministerele unde există politici și proiecte aflate deja în derulare, precum Dezvoltarea, Afacerile Interne, Finanțele, Educația sau Fondurile Europene, în timp ce alte portofolii ar putea fi ocupate de specialiști independenți.
De asemenea, acesta consideră că programul de guvernare ar trebui să rămână, în linii mari, cel aprobat deja de Parlament la instalarea Guvernului Bolojan, cu eventuale actualizări determinate de evoluțiile economice și sociale.
„Politica democratică nu este arta ultimatumului. Este arta compromisului în interes public”, a mai transmis Remus Pricopie.
-
Breakingacum 3 zile„Am imagini cu soția alergată de urs în curte”. Teroare în Bușteni
-
Actualitateacum 3 zile
De ce evită UE să pună un român la masa tratativelor cu Rusia. Explicația neașteptată a unui expert în negocieri
-
Actualitateacum 3 zile
Secretele MAE de după 1989. Istoricul Cosmin Popa: „Ion Iliescu a guvernat prin război hibrid înainte ca acesta să fie inventat oficial”
-
Actualitateacum 2 zile
Polițist din Neamț, înjunghiat mortal de propriul fiu. Tragedia s-a petrecut în plină stradă
-
Breakingacum 3 zileSUA au lansat un nou atac asupra unei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Pacific. Bilanțul total al operațiunii împotriva narcotraficanților urcă la 205 morți
-
Actualitateacum 2 zile
O femeie a murit iar un copil de cinci ani este grav rănit, după ce au fost loviți de tren în timp ce traversau calea ferată
-
Actualitateacum 2 zile
De la Londra la un cătun din Apuseni. Andy Hertz, omul din spatele comunității „Mutat la țară”, demolează mituri: „Nu stați doar în iarbă”
-
Breakingacum 21 de ore(P) Studiu IRES: Informația științifică este reperul principal al consumatorilor adulți în evaluarea riscurilor asociate fumatului