Actualitate
România, campioana Europei la scumpirea benzinei | Nationalul.ro
De la începutul anului şi până la finele lunii iulie, preţul mediu al unui litru de benzină în Uniunea Europeană s-a majorat cu 6,1%. Dacă în Polonia sau ţări în care se regăsesc mari comunităţi de români, precum Italia, Spania şi Marea Britanie, benzina s-a scumpit sub media UE, în România preţul benzinei “a luat foc”. Suntem ţara membră cu cel mai mare ritm de creştere a preţului benzinei în primele şapte luni ale anului, conform datelor centralizate de Oil Bulletin şi analizate de Capital.
În doar două state membre benzina s-a scumpit cu peste 10%: Letonia (10%) şi România (10,38%). Dacă la 1 ianuarie un litru de benzină costa 1,1 euro, la 30 iulie acelaşi sortiment avea un preţ de 1,22 euro. În cazul motorinei, preţul mediu în UE a avut o evoluţie de +7%, cea mai mare scumpire fiind înregistrată de Franţa, cu 11,5%. România se află pe locul 5 în clasamentul scumpirilor, cu o creştere de 9,3%, întrucât la începutul anului un litru de motorină costa 1,13 euro, iar la sfârşitul lunii iulie cu 10 eurocenţi mai mult.
De ce au crescut preţurile
Cea mai importantă scumpire a carburanţilor din ultimele 12 luni a avut loc în toamna anului trecut, odată cu reintroducerea supraaccizei la carburanţi. În august 2017, Guvernul a decis să majoreze accizele în două etape, ceea ce a condus la creşterea preţurilor cu 32 de bani/litru. Preţurile la pompă au crescut începând cu 15 septembrie, respectiv 1 octombrie 2017. Această majorare a accizelor s-a suprapus evoluţiei semnificative a cotaţiei ţiţeiului, astfel că dacă la începutul lunii septembrie 2017 un litru de carburant costa 4,6 lei, o lună mai târziu preţurile au depăşit pragul de 5 lei/litru.
Preţurile au luat-o din nou razna în lunile ianuarie şi mai ale acestui an. În acest caz scumpirea a survenit ca urmare a creşterii cotaţiei internaţionale. Astfel, la începutul lunii iunie, preţurile, atât la benzină, cât şi la motorină, erau foarte apropiate de pragul de 6 lei/litru. Din fericire, creşterea cotaţiei ţiţeiului s-a mai temperat acum, astfel că la pompă au început să se vadă mici reduceri.
Companiile petroliere pun această majorare a preţurilor pe seama cotaţiei internaţionale a ţiţeiului şi a produselor finite, dar şi pe taxarea făcută de statul român. De exemplu, reprezentanţii grupului Rompetrol arătau, în aprilie a.c., cu ocazia prezentării datelor financiare aferente primului trimestru, că la nivel internaţional, cotaţiile carburanţilor exprimate în dolari s-au majorat în primul trimestru cu aproximativ 16% pentru benzină şi cu 23% în cazul motorinei. „Aprecierea de aproximativ 11% a leului în faţa dolarului american a determinat ca impactul efectiv în moneda naţională a celor două cotaţii să fie de aproximativ 4% pentru benzină şi 10% pentru motorină. La acestea se adaugă şi creşterea în 2017 a accizelor la carburanţi (+32 bani/litru), acestea fiind majorate cu aproximativ 19% la benzină şi 21% pentru motorină”, susţineau, atunci, reprezentanţii Rompetrol.
Ce urmează
Creşterea cotaţiei internaţionale a ţiţeiului are influenţe majore şi asupra inflaţiei. De mai multe ori în acest an, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a atras atenţia asupra evoluţiei ţiţeiului atunci când a prezentat datele referitoare la inflaţie. „În contextul amplificării tensiunilor geopolitice, preţul petrolului Brent şi-a continuat traiectoria ascendentă şi în prima jumătate a anului 2018, testând episodic spre sfârşitul intervalului pragul de 80 de dolari/baril, astfel că pe ansamblul trimestrului II variaţia anuală a urcat cu 24 puncte procentuale faţă de perioada anterioară, până la 47 la sută”, arată BNR, în raportul despre inflaţie, conform e-nergia.ro. Totodată, experţii băncii naţionale au făcut chiar un test de stres în situaţia în care petrolul se scumpeşte cu 10 dolari pe baril. Pe scurt, concluzia este că inflaţia anuală va creşte cu 0,2%, alimentată de scumpirea carburanţilor, iar economia în ansamblu ar scădea cu 0,1%, pentru că suntem mai puţin dependenţi de importurile de produse petroliere.
Și grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al OMV Petrom, a arătat că preţul mediu al petrolului Brent în prima jumătate a acestui an a fost de 70,58 dolari pe baril, în creştere cu 23% faţă de preţul mediu din primul semestru al anului trecut. Christina Verchere, noul CEO al OMV Petrom, a anunţat recent că estimează o temperare a scumpirii petrolului, prognoza companiei pentru tot anul indicând un nivel de 70 de dolari.
Preţurile mari de la noi îi determină pe transportatori să alimenteze din străinătate
Christina Verchere a explicat că se văd deja efectele inflaţiei în România şi este posibilă încetinirea creşterii economice în a doua parte a anului. „România s-a bucurat de o creştere frumoasă a PIB-ului, dar vedem încetinirea ritmului şi ne asteptăm la un declin în a doua parte a anului”, a spus Verchere, în prima sa conferinţă de presă de la preluarea mandatului, organizată cu ocazia prezentării datelor financiare din prima jumătate a anului.
Compania a raportat în primul semestru o creştere modestă a vânzărilor de carburanţi pe piaţa locală. Potrivit datelor prezentate de OMV Petrom, liderul pieţei de vânzare a carburanţilor, cererea de carburanţi în sistemul de vânzare retail a crescut cu doar 1,8% în România în prima jumătate a anului, în timp ce compania petrolieră a vândut prin benzinării un milion de tone de carburanţi, în creştere cu 2% faţă de primele şase luni ale anului trecut.
Pe de altă parte, reprezentanţii grupului Rompetrol consideră că cererea de carburanţi la nivelul întregii ţări a crescut cu 2%, doar prin reţeaua de benzinării Rompetrol din România fiind vândute 329.000 de tone de carburanţi, în creştere cu 3% faţă de primul semestru al anului trecut.
Creşterea vânzărilor de carburanţi este aşadar destul de modestă, în condiţiile în care doar în prima jumătate a anului s-au înmatriculat 235.000 de maşini vechi şi 60.000 de maşini noi. Iar în tot anul trecut numărul maşinilor second hand înmatriculate în România a depăşit jumătate de milion de unităţi. Explicaţia ţine de creşterea preţurilor, care a urmat creşterea cotaţiilor la produsele petroliere şi mai ales de comportamentul transportatorilor, care aleg să alimenteze pe unele pieţe externe, unde preţurile sunt mai mici. „Vedem factori care afectează cererea. Transportatorii îşi optimizează businessul şi vedem mişcări în funcţie de preţurile ţărilor din jur”, a explicat Neil Morgan, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil cu segmentul downstream.
România vs ţările vecine
Din analiza Capital reiese că după reintroducerea accizei suplimentare la carburanţi, preţurile din România, chiar dacă au rămas sub media europeană, nu mai sunt cele mai mici, ba chiar sunt mai mari decât în unele state de lângă noi. Dacă ne referim la motorină, carburantul preferat de români şi cel utilizat de transportatori, acum, la noi, un litru costă echivalentul a 1,23 euro, în condiţiile în care în Bulgaria este de 1,13 euro, de exemplu. Motorina, chiar dacă s-a mai ieftinit la noi, a rămas mai scumpă decât în Austria, Slovacia sau Polonia, dacă ne referim la statele din zona noastră şi, până acum o lună, era mai scumpă şi decât în Ungaria.
Conform clasamentului realizat de Capital în baza datelor Oil Bulletin, România se afla la începutul anului pe locul 2 în UE cu cel mai scăzut preţ al benzinei. După primele şapte luni, am pierdut o poziţie în clasament, România fiind depăşită de Polonia, care are la benzină un preţ mai scăzut decât la noi. În cazul motorinei situaţia arată mult mai dramatic. La începutul anului ne aflam pe locul 6 în topul statelor europene cu cel mai mic preţ al motorinei, iar după şapte luni am coborât pe locul 10.
Deşi companiile care comercializează carburanţi pe piaţa românească susţin că preţurile sunt mari din cauza cotaţiei internaţionale a ţiţeiului şi a produselor finite, dar mai ales a taxării, datele Oil Bulletin analizate de Capital arată că România se află printre statele cu europene cu cea mai mare scumpire a carburanţilor fără partea de taxe. În cazul benzinei fără taxe campioana Europei este Letonia, unde în primele şapte luni s-a înregistrat o scumpire de 27,8%. Pe locul secund se află România, cu o creştere de 18,3%. În cazul motorinei, pe primele două locuri se află Letonia (+28%) şi Irlanda (+18%), podiumul fiind întregit de ţara noastră, cu o creştere de peste 15%.
O umbră de speranţă
Consiliul Concurenţei a anunţat încă de la începutul anului că analizează de ce preţurile în România sunt mai mari decât media din Uniunea Europeană, având în vedere că anii trecuţi era invers.
“Preţurile sunt apropiate în toată Europa şi este ceea ce ne aşteptam, iar faptul că avem resurse este mai puţin important. Problema nu cred că se pune la modul: avem resurse, de ce nu avem preţul mai mic? Întrebarea este de ce de un an de zile este mai mare decât media UE? Aici căutăm o explicaţie, pentru că, tradiţional, preţul în România era un pic sub medie. De undeva de la începutul anului trecut suntem peste medie, vorbim de preţul fără taxe. Cu taxe, suntem jos, statul român taxează mai puţin decât alte state. Unde intervin companiile este partea fără taxe. Este o evoluţie relativ nouă pe care nu o înţelegem pe de-a-ntregul, aşa că am lansat o investigaţie. Ei vor primi o serie de întrebări la care sunt obligaţi să răspundă legal. Vrem să înţelegem exact care sunt schimbările care au dus la această evoluţie, pentru noi surprinzătoare”, a declarat, în luna februarie, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, pe 20 februarie.
Oficialii instituţiei nu au publicat până acum vreun rezultat al acestei analize, însă, anul trecut, Consiliul a analizat, de asemenea, preţul carburanţilor din România în comparaţie cu pieţele europene, iar concluzia principală a fost că piaţa locală are o structură de oligopol.
Mai mult, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, declara luna trecută, că are în plan pe viitor scoaterea supraaccizei la carburant, argumentând că nu este adeptul taxelor şi impozitelor numeroase. „Orice român normal la cap, nu numai că este de Finanţe trebuie să aibă pe agenda sa această posibilă măsură în vedere. Nu sunt adeptul unor taxe, impozite. Am zis mereu că trebuie să reducem numărul acestora, cuantumul lor”, spunea, luna trecută, Eugen Teodorovici. Rămâne de văzut dacă anunţul ministrului se va concretiza într-un proiect de act normativ sau a fost doar o declaraţie politică.
Aici trebuie precizat faptul că sumele colectate din accize reprezintă un venit important din încasările la buget, iar pe termen scurt o reducere a nivelului accizelor petroliere se va reflecta în aceeaşi măsură în încasările bugetare. Doar pe termen lung o reducere a taxării ar putea aduce mai mulţi bani la buget, întrucât este aşteptată o creştere a consumului.
„România s-a bucurat de o creştere frumoasă a PIB-ului, dar vedem încetinirea ritmului şi ne asteptăm la un declin în a doua parte a anului”.
Christina Verchere, CEO OMV Petrom
„Orice român normal la cap trebuie să aibă pe agenda sa această posibilă măsură în vedere (reducerea accizelor la carburanţi – n.r.). Nu sunt adeptul unor taxe, impozite. Am zis mereu că trebuie să reducem numărul acestora, cuantumul lor”.
Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor
(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 27 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Comunicateacum 2 zileHidroizolații bituminoase profesionale: ghid pas cu pas pentru siguranta cladirii tale
-
Comunicateacum o ziCum să alegi ușa de garaj perfectă pentru casa ta
-
Sanatateacum 3 zileFlora intestinală „distrusă”: ce înseamnă, de fapt, disbioza și care sunt simptomele
-
Uncategorizedacum 13 orePuterea unui smartphone pliabil, într-o nouă generație. HUAWEI Mate X7 – excelență în fotografie și durabilitate remarcabilă
-
Lifeacum 10 oreCum își aleg românii formele de divertisment în 2026




