Actualitate
În business trebuie să-ți găsești calea! | Nationalul.ro
Mihai Marcu mizează pe inventivitea românilor, pe capacitatea lor de învăţare şi pe puterea de muncă. Datorită acestor atuuri, CEO-ul MedLife este sigur că România va supravieţui tuturor gafelor guvernanţilor. De altfel, el susţine că singura pretenţie pe care mediul de business o are de la aleşi este să ca aceştia nu mai intervină, cu modificări ale legislaţiei, în ecomonie.
Capital: Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră?
Mihai Marcu: Luni, marţi, miercuri, joi, mai degrabă, MedLife. Discuţiile mele cu colegii se învârt în zona a ceea ce se va întâmpla peste 2, 3 sau 5 ani în activitatea cotidiană. Mai puţin şedinţa săptămânală, care este sfântă pentru mine. Miercuri, la ora 13.00, toţi managerii intră fie video, fie sunt prezenţi în sală. Aici discutăm graficul cu evoluţia săptămânală a fiecărei unităţi în parte, cu observaţii despre ceea ce se întâmplă în piaţă, cum merge competiţia, care este piaţa doctorilor – adică o discuţie foarte aplecată pe partea executivă. Cu excepţia acestui moment, discuţiile mele în restul săptămânii sunt foarte mult în zona de ce se va întâmpla în următorii ani. O zi pe săptămână o petrec probabil în zona de achiziţii şi de consolidare şi integrare a acestora. Una din aceste zile merg prin ţară – pot să ajung să văd una dintre clinicile noastre. Mai sunt şi drumurile în străinătate, legate de acţionarii noştri. Apoi, sunt foarte înverşunat în zona de antreprenoriat social. Consider că oamenii care au luat ceva de la această ţară trebuie să dea şi ceva înapoi şi cred că viitorul le aparţine tinerilor de 25-28 de ani care au dorinţa de a face şi, în loc să plece din ţară, ar fi minunat dacă rămân aici şi îşi aplică ideile.
Capital: Credeţi că în România este un mediu prielnic pentru tinerii despre care vorbiţi?
Mihai Marcu: Eu nu cred că este mai uşor în Spania sau în Italia. Trăim întro lume în care ultimii 2-3 preşedinţi ai SUA sunt foarte contestaţi, primminiştrii Marii Britanii la fel. Vorbim de corupţie în masă în sudul Europei. Nu ştii unde să pleci! Sigur, e foarte frumos la Roma, e foarte frumos la Veneţia, dar călătoresc foarte mult, şi cu familia si singur – nu am văzut aşa de mulţi români fericiţi pe afară. Am găsit şi ospătari, unii directori de recepţie, femei de serviciu, alţii şefi de recepţie – de exemplu în Londra. Să ştiţi că în Londra se vorbeşte româneşte, la fel cum se vorbea odată în Roma.
Capital: Cum vedeţi piaţa bancară? Oamenii sunt ajutaţi să-şi înceapă un business?
Mihai Marcu: Nu este nicio ţară în lume care să aibă un astfel de program. Băncile comerciale vor da bani, întotdeauna, acolo unde vor scoate bani. Acesta este jobul lor. În lumea anglosaxonă, statele dezvoltate, nu merg astfel de programe. Sunt câteva cazuri în Chile, a existat un program în Singapore, dar nu în Europa. Am urmărit programele UE. Spania, Italia, Franţa, Germania – sunt neputincioase în a crea antreprenori, oricâţi bani ar pompa. Economiile care au rămas performante sunt cele care au spus: „pune banul şi, dacă ai o idee, fă-o!“. Să vă mai spun ceva – românii au stigma eşecului. La toate studiile Eurostat au ieşit cei mai cu frică de eşec. Cei mai mulţi dintre români doresc să-şi facă companii – de zece ori mai mulţi decât scandinavii şi dublu faţă de ţările din jurul nostru. Dar frica de eşec este iarăşi de 3-4 ori mai mare.
Capital: Credeţi că acest lucru este din cauza a ceea ce am trăit imediat după Revoluţie?
Mihai Marcu: Atunci a fost o haiducie. Am lucrat în 1994 în bancă. Eu n-am făcut ASE-ul şi încercam cu colegii mei care au făcut ASE-ul să văd indicatorii financiari, să înţelegem cum arată un cash-flow. Am învăţat de la multinaţionale cu toţii. De aia, nu trebuie să înjure nimeni multinaţionalele. Unde sunt cele mai mari creşteri economice şi cea mai mare bunăstare? Irlanda, care este plină de multinaţionale – este un exemplu de cum pot să funcţioneze multinaţionalele şi noi vrem să-i gonim. Era un prim-ministru acum jumătate de an care spunea: „Ce mă interesează pe mine de Dacia şi de Continental? Vin alţii”. Cum să vină? Nu vine nimeni! O altă chestiune, şi cu asta spun totul: ideea ar fi să ne lase în pace, nu să facă ceva. Să zică „un an de zile nu mai facem nimic.” Era criza economică şi britanicii au zis că, dacă nu ştiu cum să ajute, atunci să-i lase în pace că antreprenorii îşi vor găsi locul. Asta e, de fapt, lumea anglo-saxonă. Încearcă, nu merge, l-am închis. Îşi găsesc calea – este exact ca la teoria aproximărilor, a încercărilor succcesive. Trebuie să-ţi găseşti calea. Afacerile nu merg mai mult de una din cinci. În mod normal, una din zece trebuie să meargă. Dacă merg mai multe, înseamnă că locul acela era total depopulat de economie. Eu cred în teoria încercărilor. Sunt matematician, aşa că eu cred în nişte chestii matematice. Cum să faci un business să meargă? Eu, la import de bărci am dat chix. Noi, când am deschis prima clinică MedLife la Timişoara nu am ştiut cum să acoperim pierderile. Neam dus noi, deştepţi. Au venit Miticii să înveţe – uite, ăsta e modelul. Este un alt model al consumatorului în diverse zone ale ţării. Programul meu este axat pe zona strategică, pentru că eu nu mă bag peste un manager în ceea ce face. Dacă eu intru la un manager de spital, în momentul în care am intrat în spitalul lui, el e şeful meu. Eu nu mă duc acolo să le spun ce să facă – atunci am pierdut meciul.
Capital: Dacă tot le daţi atâta putere, cum vă alegeţi managerii?
Mihai Marcu: În cazul MedLife, să vrea să fie intraprenor. Intraprenorul trebuie să fie un om care poate să-şi asume riscuri în cadrul unei organizaţii şi să aibă iniţiativă. În MedLife avem sesiuni de idei năstruşnice. Hai să gândim diferit, să vedem ce bombe mai vin!
Capital: Totuşi, cât de des vă verificaţi managerii?
Mihai Marcu: Niciodată! În ziua în care verifici pe cineva, ţi-ai luat rămas bun de la acel business. E un buget – adică avem un buget, dar foarte exact. Avem o direcţie strategică şi idei neuzuale pentru care orice manager e pregătit – sunt nişte stagii – cei 60-70 de manageri ai MedLife trimit propuneri – poate unii cinci, alţii şapte şi se votează în ce direcţie o luăm. Noi suntem singurul operator care are şase divizii: spitale, clinici, laboratoare, departamentul corporate, stomatologie şi farma. Tu nu trebuie să mergi şi să spui: eu vreau la toate să câştig meciul. Trebuie să te urci în tren, trenurile sunt în gară. Din fericire, avem şase gări. În care tren şi când te urci în el? Că dacă te sui prea devreme, poate nu e bine.
Capital: Și cum vedeţi viitorul?
Mihai Marcu: MedLife trebuie să stea pe drumul pe care va consuma fiul meu sau cei de 17 ani, acela este consumatorul. Întrebarea este foarte simplă: ce va vrea fiul meu sau soţia, iubita lui? Ce vor consuma ei de la doctor peste zece ani? Și trebuie să începi să te îndrepţi înspre acolo. Întrebarea nu este dacă va apărea piu-piu ca în Star Treck, întrebarea este când! Când te duci la doctor, te aşezi pe scaun şi automat ţi se face totul. Vor beneficia de asta nepoţii noştri, copiii sau chiar noi peste trei ani. Aici se dă meciul. O altă chestiune este culturală. MedLife este o companie care oferă servicii medicale cu medici români, asistenţi români, manageri români – n-am importat niciodată niciun om din străinătate, s-au train-uit în străinătate mulţi şi i-am ajutat pentru asta – şi acţionari români. Până la urmă, vorbim de acţiuni listate la bursa de la Bucureşti. MedLife este extrem de românească. Dacă va fi să iasă din ţară, şi se va întâmpla asta, va fi o companie românească care va ieşi afară. Medicii români sunt foarte buni. Managerii români… Eu vreau să vă spun că eu m-am bucurat de fiecare dată când unul dintre marii noştri competitori şi-a adus un manager străin. MedLife şi-a câştigat locul 1 pe piaţă şi domină piaţa aceasta făcându-şi un loc uriaş în momentul în care aţi auzit un nume cu rezonanţă străină. Piaţa românească are nişte caracteristici pe care trebuie să le înţelegi.
Capital: Cum faceţi faţă problemei de personal?
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Comunicateacum 3 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Comunicateacum 2 zileHidroizolații bituminoase profesionale: ghid pas cu pas pentru siguranta cladirii tale
-
Stirea zileiacum 3 zileCauciucuri si masini in centrul stirii zilei – ce se intampla pe drumurile Romaniei
-
Comunicateacum 3 zileOriflame România anunță două promovări-cheie: lideri care accelerează viitorul brandului în Europa
-
Uncategorizedacum 3 zileHONOR Magic8 Pro pus la încercare de fotografi profesioniști în condiții extreme
-
Sanatateacum 2 zileFlora intestinală „distrusă”: ce înseamnă, de fapt, disbioza și care sunt simptomele
-
Comunicateacum 11 oreCum să alegi ușa de garaj perfectă pentru casa ta




