Actualitate
Nu vă mai raportaţi la dobânzile minime | Nationalul.ro
Dobânda ROBOR cu scadenţă la trei luni s-a majorat rapid de la un minim istoric de 0,68%, atins în septembrie 2016, până la un maxim al ultimilor patru ani şi jumătate de 3,47%, la care s-a ajuns în iulie 2018. Românii care şi-au luat un credit ipotecar în moneda naţională în perioada de minim au simţit cel mai acut această creştere abruptă. Într-un interviu acordat revistei Capital, Yossi Menner, managerul Dimri România, subsidiara unuia dintre cei mai mari dezvoltatori de locuinţe din Israel, spune că un impact puternic au resimţit şi clienţii ţintă ai companiei. Dimri dezvoltă în Prelungirea Ghencea din Bucureşti un cartier rezidenţial cu preţuri sub medie. Calculele sale arată că ratele unui român, care, în urmă cu doi ani, a cumpărat pe credit un apartament de 50.000 de euro, au crescut cu circa 300 de lei, echivalentul unei majorări de 30%. Dacă această creştere nu era suficientă, inflaţia îşi arată şi ea colţii, prin majorări substanţiale de preţuri, muşcând şi mai mult din bugetul disponibil al românilor îndatoraţi.
Sfatul lui Menner pentru persoanele aflate în această situaţie, dar şi pentru cei care vor să acceseze un împrumut, este să se renunţe la comparaţiile cu ratele istorice. „Pe parcursul unui credit ipotecar, rata va fluctua de foarte multe ori. Mai degrabă ar trebui să îşi facă nişte proiecţii legate de cât ar putea să crească dobânzile. Nu trebuie să presupună că dobânzile vor rămâne la 0,6%, dar, cu siguranţă, şi 3,5% este foarte sus comparativ cu alte pieţe. Nu cred că dobânzile din România vor rămâne la acest nivel ridicat. Acestea sunt doar un efect al încălzirii pieţei, al faptului că piaţa a intrat într-o viteză superioară. Dobânzile sunt încă zero în zona euro“, explică directorul Dimri România.
Ritmul accelerat de lucru al dezvoltatorilor de locuinţe a condus la preţuri mai mari pentru materialele de construcţie şi la scumpirea forţei de muncă, consecinţe care pun presiune pe costul apartamentelor.
„Absorbirea acestor costuri majorate e oarecum dificilă. Cel puţin pe segmentul pe care activăm noi. Cu siguranţă următoarea clădire mă va costa mai mult decât prima, dar asta nu înseamnă că pot vinde în Prelungirea Ghencea apartamente cu două camere la 60.000 de euro. În cele din urmă şi preţul apartamentelor va creşte, dar deocamdată nu văd să urmeze acelaşi ritm de majorare ca al materialelor de construcţii“, adaugă managerul.
Noi standarde
Menner nu vede posibilă o nouă criză în România pe termen scurt şi mediu, în ciuda economiştilor care consideră nocivă creşterea economică bazată pe consum. El mai spune că românii trebuie să înţeleagă că vor mai apărea corecţii, însă importantă este traictoria generală crescătoare.
„Economia românească este nouă, are 30 de ani, şi, venind din comunism, oamenilor încă li se pare greu de crezut că pot duce un trai decent. Au trecut printr-o criză, care nu avea legătură cu România, şi trebuie să înţeleagă că trăiesc într-o economie globală. Ieri a fost Grecia, acum Turcia are probleme şi e posibil să afecteze şi alte ţări“, subliniază directorul local al Dimri.
El constată că standardele cumpărătorilor din România s-au schimbat în ultimul deceniu. „Oameni călătoresc acum, văd diferite locuri din lume, sunt expuşi la diverse stiluri de viaţă şi toate aceste lucruri fac ca un cumpărător mediu să ceară mai mult în privinţa calităţii, al unui design eficient, al existenţei de facilităţi în cartier. Nu vrea nimeni să se mute dintr-o clădire comunistă într-o clădire care va arăta la fel în doi ani“, adaugă Yossi Menner.
Vidul creat în piaţă, în anii de criză, prin absenţa investitorilor străini a dus la proliferarea dezvoltatorilor locali, care construiau câte un mic bloc cu apartamente. Astăzi, cei mai mulţi jucători sunt locali, mai spune el. Unii au devenit importanţi în piaţă şi continuă să se extindă. Managerul Dimri spune că o parte dintre ei au început să crească nivelul de calitate, admiţând faptul că trebuie să îşi schimbe obiceiurile dacă vor să concureze cu investitorii străini care vin, de regulă, cu standarde de construcţii superioare.
Bănci mofturoase
Dimri a intrat pe piaţa românească în 2006 prin achiziţia unor terenuri de dimensiuni mari în Prelungirea Ghencea, Pipera şi Ploieşti. Investitorul a aflat abia în criză că plătise prea mult pe acele loturi, dar chiar şi aşa erau mai ieftine comparativ cu cele din Polonia sau Israel. Compania a plasat circa 22 mil. euro în terenuri, achiziţii finanţate, parţial, de bănci locale. Menner spune că ar fi putut renunţa uşor la piaţa locală, predând terenurile la bancă, aşa cum mulţi investitori au făcut. Totuşi, au continuat să îşi plătească ratele, iar astăzi mai au de achitat sub 2,4 mil. euro dintr-un credit de circa 15 mil. euro.
Băncile nu şi-au revenit complet după criză şi acum condiţionează acordarea de credite pentru construcţii de inexistenţa unui împrumut pentru teren. Ba mai mult, criza şi creditele neperformante care le-au pătat balanţele contabile le-au făcut şi foarte circumspecte. Comparativ cu frenezia din 2008, când acordau credite uriaşe pentru proiecte rezidenţiale, astăzi, instituţiile financiare se implică în proiecte mici şi cu expunere limitată, conchide managerul.
MINI INTERVIU
Yossi Menner: «Vrem să ne diversificăm cu proiecte care să permită preţuri peste medie»
Capital: Intenţionaţi să mai cumpăraţi terenuri?
Yossi Menner: Anul trecut, am mai cumpărat un teren de 12.000 mp în Prelungirea Ghencea, în continuarea a ceea ce aveam deja, iar acum avem aici 12,8 hectare. În Ploieşti avem două terenuri separate încă de dinainte de criză, iar acum finalizăm o nouă tranzacţie aici. Noul teren are 11 hectare, dar are un preţ foarte bun. Este o oportunitate, nu pentru că piaţa ar fi jos, ci pentru că vânzătorul este în dificultate. În această poziţie din Ploieşti vom avea 2,5 hectare, plus 11 hectare (alături de un partener). Cu siguranţă aici va fi un proiect mixt cu locuinţe şi spaţii comerciale, dar deocamdată ne concentrăm pe dezvoltarea prezenţei noastre în Bucureşti.
Capital: În Bucureşti vă mai interesează alte terenuri?
Y.M.: Analizăm chiar acum nişte opţiuni. În Prelungirea Ghencea avem suficient teren. Ne atrag zonele care, în ultimii ani, au asistat la o explozie în construcţia de clădiri de birouri, precum Grozăveşti şi Timpuri Noi, dar şi zona din jurul parcului Carol, spre exemplu. Terenurile care ne interesează în zonele semicentrale nu pot fi mai mici de 10.000 mp. Segmentul de piaţă pe care activăm noi acum este al apartamentelor cu două camere de 50-60.000 de euro în Prelungirea Ghencea, în proiectul din Pipera preţurile vor porni tot de la 50.000 de euro pentru garsoniere, dar la nivel de apartamente cu două camere vor fi în zona de 60-70.000 de euro. Vrem să ne diversificăm cu proiecte care să permită preţuri peste medie, dar care să rămână în marja de TVA 5% (maxim 450.000 lei şi sub 120 mp, n.red.).
Capital: Aţi luat în considerare extinderea în alte oraşe pe sectorul rezidenţial?
Y.M.: Da. Auzim şi noi ce se întâmplă în Cluj-Napoca, care a devenit mai scump decât Bucureştiul. Anii de după criză am fost mai lenţi, dar acum am apăsat uşor acceleraţia şi vrem să dezvoltăm ce avem. Apoi ar fi natural să ne uităm şi la alte oraşe.
Capital: Aţi terminat primul bloc cu 95 de apartamente în Dimri Residence din Prelungirea Ghencea şi acum lucraţi la următoarele trei, care vor mai avea 250 de unităţi. Proiectul din Pipera când îl veţi începe?
Y.M.: Sper să începem construcţia în primul trimestru din 2019. Vor fi 942 de apartamente. Prima fază va include circa 200 de apartamente în trei clădiri. Când vrei să construieşti o comunitate trebuie să începi mai multe blocuri în paralel. Acum avem mai multă încredere în piaţă.
Capital: Câte apartamente veţi construi în total în cele două amplasamente din Bucureşti?
Y.M.: Avem desenate 1.000 de apartamente în 11 blocuri pe primele 4 hectare din Prelungirea Ghencea. Urmează, în continuare, o fază cu alte 1.500 de unităţi în spate şi, lateral, pe terenul cumpărat recent, pot fi construite alte 400-500 de apartamente. Astfel, în Dimri Residence ar putea fi ridicate circa 3.000 de apartamente, iar cu cele din Pipera, ajungem la circa 4.000 de unităţi în plan.
Actualitate
Operațiune dificilă de salvare în Munții Buzăului. Doi turiști rătăciți cu ATV-ul au fost găsiți după mai bine de 10 ore
Doi turiști care s-au rătăcit cu un ATV într-o zonă montană dificilă din județul Buzău au fost salvați de jandarmii montani din Nehoiu, după o intervenție care a durat mai multe ore și s-a desfășurat în condiții meteo nefavorabile.
FOTO: Inspectoratul de Jandarmi Județean Buzău
Misiunea a avut loc în data de 6 iunie, în timp ce patrula montană din cadrul Postului de Jandarmi Montan Nehoiu participa la acțiuni de sprijin pentru deblocarea drumului județean DJ 203K, între localitățile Bâsca Rozilei și Gura Teghii. Circulația fusese afectată după ce o viitură provocată de ploile torențiale a blocat aproximativ 70 de metri din carosabil.
În jurul orei 16:50, jandarmii au fost alertați printr-un apel la numărul unic de urgență 112 că două persoane au nevoie de ajutor după ce s-au rătăcit într-o zonă montană greu accesibilă.
Potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul de Jandarmi Județean Buzău, cele două persoane plecaseră în jurul orei 11:00 cu un ATV pe un traseu din zona localității Gura Teghii. Din cauza vremii nefavorabile și a terenului dificil, acestea au pierdut orientarea și nu au mai reușit să găsească drumul de întoarcere.
Jandarmii montani au pornit imediat în căutarea lor, însă misiunea a fost îngreunată de starea drumurilor afectate de precipitațiile abundente.
Din cauza drumului devenit impracticabil pentru autospeciala de serviciu, salvatorii au fost nevoiți să își continue deplasarea cu ajutorul unui tractor pus la dispoziție de un localnic. Ulterior, aceștia au parcurs pe jos ultimii kilometri până la locul unde se aflau persoanele rătăcite.
Echipajul de jandarmi a reușit să ajungă la cele două persoane în jurul orei 22:00. Din fericire, acestea nu aveau nevoie de îngrijiri medicale și se aflau într-o stare bună.
Împreună cu jandarmii, turiștii au început deplasarea către stația meteo de pe Vârful Penteleu. Având în vedere condițiile meteorologice nefavorabile și riscurile unei coborâri pe timpul nopții, salvatorii au decis să rămână împreună cu cei doi peste noapte la stația meteo.
Coborârea către localitatea Gura Teghii a fost reluată în dimineața zilei de 7 iunie, iar în jurul orei 12:00 cele două persoane au ajuns în siguranță la locul de cazare.
Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean Buzău reamintesc turiștilor să verifice condițiile meteorologice și starea traseelor înainte de a porni în zone montane și să se asigure că sunt echipați corespunzător pentru astfel de deplasări.
Dinamo și-a ales noul antrenor. Portughezul Nuno Campos va prelua echipa din Ștefan cel Mare, după despărțirea recentă a clubului de Zeljko Kopic.
Dinamo Foto/Facebook
Tehnicianul a ajuns la un acord cu „câinii roșii” sâmbătă, iar contractul este valabil până în vara anului 2028, semn că oficialii clubului mizează pe o construcție pe termen lung.
Campos vine cu un CV solid, chiar dacă în ultimii ani a stat mai mult în umbra lui Paulo Fonseca, alături de care a lucrat aproape un deceniu. În perioada 2009–2021, a fost parte din staff-ul acestuia la echipe importante precum Porto, Braga, Șahtior Donețk și AS Roma. În acest interval, a contribuit la câștigarea mai multor trofee, inclusiv titluri și cupe în Portugalia și Ucraina.
Ultimul său rol ca antrenor principal a fost în Ungaria, la Zalaegerszeg. Acolo a reușit să ridice nivelul echipei, ducând-o pe locul 5, cea mai bună clasare din ultimii ani, și a ajuns până în finala Cupei Ungariei, performanță notabilă pentru club.
Actualitate
Topul celor mai fericite și celor mai nefericite orașe din lume în 2026. Bucureștiul, pe un loc rușinos în clasamentul mondial
Bucureștiul ocupă unul dintre cele mai slabe locuri în ediția din 2026 a Happy City Index, unul dintre cele mai ample studii internaționale dedicate calității vieții urbane. Capitala României se situează pe locul 248 din 251 de orașe analizate, fiind al patrulea cel mai slab clasat oraș din lume.
Bucureștiul, printre ultimele patru cele mai nefericite orașe din lume Foto: Shuterstock
Rezultatele celei de-a șasea ediții a Happy City Index au fost anunțate oficial la Parlamentul Regatului Unit din Londra, în cadrul unui eveniment care a marcat finalizarea celui mai mare studiu comunitar dedicat dezvoltării urbane la nivel global.
Organizatorii au precizat că cercetarea nu urmărește să desemneze „cel mai bun oraș din lume”, ci să identifice comunitățile care reușesc să ofere un echilibru între dezvoltare economică, sustenabilitate, sănătate, mobilitate și bunăstarea locuitorilor..
Bucureștiul, printre ultimele orașe ale lumii
Potrivit clasamentului publicat pentru anul 2026, Bucureștiul a acumulat 4.994 de puncte și ocupă locul 248 din 251. Mai slab clasate sunt doar Guadalajara (Mexic), Nashville (SUA) și Dallas (SUA).
Primele zece orașe aflate la coada clasamentului sunt:
- Guadalajara (Mexic) – locul 251
- Nashville (SUA) – locul 250
- Dallas (SUA) – locul 249
- București (România) – locul 248
- Indianapolis (SUA)
- Tucson (SUA)
- Aguascalientes (Mexic)
- Chicago (SUA)
- Kuching (Malaezia)
- Rabat (Maroc)
Bucureștiul este singura capitală din Uniunea Europeană prezentă în această zonă a clasamentului și una dintre foarte puținele capitale europene aflate atât de jos în ierarhia mondială.
Rezultatul reprezintă un nou semnal de alarmă pentru administrația locală și centrală, în condițiile în care marile capitale europene investesc constant în infrastructură, transport public, digitalizare, eficiență energetică și extinderea spațiilor verzi.
Ce este Happy City Index
Happy City Index este realizat anual pe baza unei metodologii complexe care analizează performanța orașelor în șase domenii majore: Cetățeni, Guvernanță, Mediu, Economie, Sănătate și Mobilitate.
Ediția din 2026 a Happy City Index a analizat 251 de orașe din întreaga lume, pe baza unei cercetări la care au participat 466 de specialiști. În cadrul studiului au fost colectate și validate peste 150.000 de date și înregistrări, iar evaluarea orașelor a fost realizată prin intermediul a 64 de indicatori care măsoară performanța în domenii precum guvernanța, economia, mediul, sănătatea, mobilitatea și implicarea cetățenilor.
Procesul de cercetare s-a desfășurat pe parcursul a cinci luni. Dintr-o bază inițială de peste 3.400 de orașe din întreaga lume, aproximativ 1.000 au fost selectate pentru o analiză aprofundată, iar 251 au fost incluse în clasamentul final.
Organizatorii subliniază că indexul nu măsoară fericirea în sens emoțional, ci condițiile care permit locuitorilor să aibă o viață mai bună și mai echilibrată. Sunt luate în calcul aspecte precum eficiența administrației publice, accesul la servicii medicale, infrastructura de transport, oportunitățile economice, protecția mediului și implicarea civică.
Problemele care trag Bucureștiul în jos
Deși raportul nu indică în mod explicit motivele exacte pentru poziționarea fiecărui oraș, specialiștii consideră că rezultatul Bucureștiului reflectă probleme cunoscute de ani de zile.
Orașe din România în topul celor mai scumpe din lume în 2026: Pe ce poziție se află București, Cluj-Napoca și Iași
Traficul extrem de aglomerat, poluarea, infrastructura urbană insuficient modernizată, lipsa spațiilor verzi în anumite zone, dezvoltarea urbanistică neuniformă și presiunea exercitată asupra serviciilor publice de o populație de peste două milioane de locuitori sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă Capitala.
În timp ce multe orașe europene accelerează investițiile în transport public nepoluant, digitalizare și regenerare urbană, Bucureștiul continuă să se confrunte cu întârzieri în implementarea unor proiecte majore de infrastructură și mobilitate.
Nordul Europei domină clasamentul mondial
La polul opus se află orașele care au obținut cele mai bune rezultate în ceea ce privește calitatea vieții, sustenabilitatea și eficiența serviciilor publice.
Primele zece poziții ale Happy City Index 2026 sunt ocupate de:
- Copenhaga
- Helsinki
- Geneva
- Uppsala
- Tokyo
- Trondheim
- Berna
- Malmö
- München
- Aarhus
Nouă dintre primele zece orașe sunt europene, iar șase provin din regiunea nordică a continentului, confirmând performanțele constante ale statelor nordice în domenii precum mobilitatea urbană, administrația publică, sănătatea și protecția mediului.
Topul celor mai colorate orașe din lume. Țara europeană care surprinde cu două prezențe în primele trei locuri
Ediția din acest an a marcat și lansarea Happy City Alliance, o nouă platformă internațională de colaborare între orașele cu performanțe ridicate în domeniul dezvoltării urbane.
Potrivit organizatorilor, alianța va funcționa ca un cadru de dialog și schimb de bune practici între administrațiile locale, urmărind progresul orașelor și promovând politici publice orientate către bunăstarea cetățenilor și dezvoltarea sustenabilă.
Un gest simbolic pentru Kyiv
Deși clasamentul include oficial 250 de orașe evaluate, organizatorii au decis să acorde simbolic poziția 251 orașului Kyiv, fără punctaj și fără includerea sa în competiția propriu-zisă.
Decizia a fost prezentată ca un gest de respect și solidaritate față de eforturile depuse de autoritățile locale ucrainene pentru menținerea funcționării orașului în condițiile dificile generate de război.
-
Actualitateacum 3 zile
Ce cărți recomandă românii la Bookfest 2026. „Este pierdere de timp să te întorci cu Dostoievski și Camus”
-
Breakingacum 2 zileScandal diplomatic uriaș. Ambasada Chinei îl acuză pe Muraru, ambasadorul României în SUA, că intervine în afacerile interne ale Chinei
-
Actualitateacum 3 zileLifturi de marfă pentru uz industrial: investiția care optimizează logistica și reduce timpii operaționali
-
Breakingacum 2 zileProfesorul chinez care a prevestit revenirea lui Trump la Casa Albă și războiul cu Iran vine cu noi predicții pentru următorii 20 de ani
-
Actualitateacum 3 zileMomentul în care drona a explodat în Portul Constanța, filmat în direct în timpul unei transmisiuni TVR
-
Actualitateacum 2 zile
Explozia dronei din Portul Constanța poate afecta sezonul estival. Adrian Negrescu: „Vom pierde și bruma de turiști străini care vin pe litoral”
-
Actualitateacum 2 zile
Peste 2,7 miliarde de euro pentru energie verde. Cine poate obține finanțare și în ce condiții
-
Actualitateacum 2 zile
Masacrul de la Câmpia Mierlei. Bătălia care a schimbat soarta Balcanilor și a influențat destinul românilor