Actualitate
Războiul cu Guvernul este profitabil. Venituri record pentru o mare bancă din România | Nationalul.ro
BRD Groupe Societe Generale a înregistrat, în 2018, un profit net de 1,565 miliarde de lei, în creştere cu 10,6% faţă de anul anterior, (+23,6% excluzând elementele nerecurente), datorită performanţei foarte solide şi costului net al riscului pozitiv, potrivit unui comunicat al băncii, postat joi pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
„În 2018, Grupul BRD a obţinut rezultate financiare solide, care reflectă dinamica robustă pe plan comercial şi performanţa operaţională foarte puternică. Creşterea a fost impulsionată de avansul creditelor şi depozitelor pe segmentul retail, finanţări în creştere pe segmentul companiilor şi număr mai mare de tranzacţii. Pe viitor, însă, dacă măsurile fiscale introduse prin Ordonanţa 114/2018 se vor confirma, consecinţele pentru economia românească vor fi clar negative”, a declarat directorul general al BRD – Groupe Societe Generale, Francois Bloch.
Potrivit comunicatului, piaţa creditării din România a rămas robustă în 2018 (+7,4% la sfârşitul anului 2018 în termeni nominali), impulsionată de cererea din partea populaţiei, în timp ce creşterea volumelor pe segmentul companiilor a accelerat la finalul anului. Această evoluţie reflectă situaţia macroeconomică din România, unde creşterea economică (+4,2% în trimestrul III 2018) a fost determinată de consumul privat, investiţiile rămânând slabe. Înclinaţia spre economisire a rămas semnificativă, depozitele crescând cu +8,5% in comparaţie cu sfârşitul lui decembrie 2017.
„În acest context, dinamica în plan comercial a BRD a continuat să fie foarte bună. Gradul de echipare a clienţilor persoane fizice (număr mediu de produse pe client activ) a crescut la 4,23 de la 4,16 la sfârşitul lui 2017. Numărul abonaţilor la serviciile de internet şi mobile banking a crescut cu +15% faţă de sfârşitul lui 2017, rata de adoptare a serviciului de mobile banking crescând rapid (numărul de abonaţi MyBRD Mobile a crescut cu +36%). De asemenea, odată cu lansarea ContAll, o funcţionalitate de agregare de conturi ce le permite utilizatorilor MyBRD Mobile să aibă o imagine completă şi rapidă a tuturor conturilor bancare pe care le deţin la BRD şi la alte bănci, BRD şi-a poziţionat oferta comercială în prim-planul inovaţiei bancare. Clienţii pot acum să consulte, într-un singur loc, informaţii complete despre soldul contului curent, istoricul tranzacţiilor, credite, carduri de credit, depozite la termen şi conturi de economii”, se spune în document.
Creditele nete, inclusiv creanţele din leasing, au crescut cu 4% comparativ cu sfârşitul lui 2017, impulsionate atât de portofoliul retail, cât şi de cel corporate. Creditele retail au fost mai mari cu 3,7%, graţie cererii susţinute de credite pentru locuinţe (+4,6%) şi de consum negarantate (+7,0%).
Conform documentului, activitatea pe segmentul corporate a fost dinamică, fiind înregistrate creşteri la credite bancare, factoring şi leasing. Finanţarea corporate, inclusiv leasing, a crescut cu 4,6% în dinamică anuală. Valoarea operaţiunilor de factoring a fost în creştere cu 9,3% faţă de sfârşitul lui 2017, impulsionată atât de operaţiunile de export, cât şi de cele interne. Producţia de leasing a crescut cu 21,8% faţă de 2017, cererea venind în special din partea IMM-urilor.
În 2018, BRD a contribuit activ la dezvoltarea sustenabilă a sectorului IMM-urilor din România, cofinanţând peste 140 de proiecte de investiţii cu componentă de subvenţie europeană, prin credite în valoare de 54 milioane euro, din care aproximativ jumătate pentru sectorul agricol în cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR). BRD a continuat, de asemenea, să susţină fermierii romani, acordând 3.200 de credite punte în cadrul programului APIA, totalizând peste 35 milioane euro.
Depozitele clienţilor au crescut cu 2,2% în dinamică anuală, datorită segmentului retail (+7,1%), în principal datorită creşterii conturilor curente, cu 21%, în contextul salariilor în creştere. Indicatorul credite nete/depozite a fost de 67,2% la sfârşitul lui 2018, +1,1 puncte procentuale în comparaţie cu sfârşitul lui 2017.
Venitul net bancar la nivelul Grupului BRD în anul 2018 a atins 3,117 miliarde de lei, în creştere cu 11,9% în dinamică anuală, determinată de contribuţia pozitivă a tuturor categoriilor de venituri. Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 15,7% faţă de anul precedent, reflectând creşterea volumelor, atât ale creditelor, cât şi ale depozitelor clienţilor, şi mediul favorabil al ratelor de dobândă. Veniturile nete din comisioane au crescut cu 4,5% faţă de anul precedent, în principal datorită evoluţiei dinamice a activităţii pe segmentul cardurilor şi a serviciilor de depozitare şi custodie, precum şi creşterii volumelor de tranzacţii.
Cheltuielile operaţionale au totalizat 1,489 miliarde de lei, înregistrând doar o creştere marginală faţă de anul precedent (+1,1% în dinamică anuală), reducerea contribuţiilor cumulate la Fondurile de Garantare şi de Rezoluţie aproape compensând cheltuielile mai mari cu personalul (+3,9% faţă de anul precedent, determinate de ajustări de salarii şi alte beneficii, într-o piaţă de muncă tensionată) şi creşterea costurilor IT, sub impactul investiţiilor aferente programului de transformare.
Prin urmare, Grupul BRD a înregistrat o performanţă operaţională foarte solidă, cu rezultatul operaţional brut în creştere cu 24% faţă de anul 2017. Indicatorul cost/venit a fost în continuare îmbunătăţit, atingând 47,8% (-5,1 puncte procentuale), în comparaţie cu 52,9% în 2017.
Profilul de risc al portofoliului de credite a continuat să se amelioreze: rata creditelor neperformante şi-a menţinut tendinţa de scădere, situându-se la 4,6% la sfârşitul anului 2018 faţă de 6,8% la sfârşitul anului 2017, reflectând operaţiunile de write-off şi vânzările de credite neperformante, precum şi controlul bun al riscului în procesul de acordare de noi credite. Rata de acoperire a creditelor neperformante a rămas la un nivel adecvat, la 74,2% la finalul lunii decembrie 2018, neschimbată în comparaţie cu sfârşitul anului 2017 (creditele neperformante, conform metodologiei ABE). Costul riscului a înregistrat reluări nete de 230 milioane lei faţă de 360 milioane lei în 2017, cu o contribuţie a elementelor nerecurente în scădere de la 272 milioane lei în 2017 (despăgubiri din asigurări şi vânzări de credite neperformante) la 95 milioane lei în 2018.
În acest context, profitul net al Grupului BRD a atins 1,565 miliarde de lei în 2018, în creştere cu 10,6% faţă de anul precedent (+23,6% excluzând elementele nerecurente), datorită dezvoltării comerciale continue, îmbunătăţirii performanţei operaţionale şi costului net al riscului pozitiv. Rentabilitatea capitalurilor proprii a atins 20,8% în 2018 (19,9% excluzând elementele nerecurente legate de costul riscului).
Poziţia de capital a BRD a rămas la un nivel confortabil în 2018. Rata de solvabilitate a fost de 19,6% la finalul lunii decembrie 2018 (nivel individual, conform Basel 3, excluzând rezultatul net al anului curent) faţă de 19,8% la finalul anului 2017 (incluzând rezultatul net al anului, net de dividende).
Având în vedere rezultatele anului, cât şi aşteptările privind evoluţia indicatorului de adecvare a capitalului, Consiliul de Administraţie al băncii a decis propunerea unui nivel al dividendului brut pe acţiune similar cu anul financiar 2017 (1,64 lei/acţiune), sub rezerva votului favorabil în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor din data de 18 aprilie 2019.
De asemenea, în 2018, BRD a continuat să investească în domenii cheie precum educaţie şi tehnologie, cultură, jurnalism şi sport, pentru dezvoltarea unei societăţi moderne, competitive şi totodată implicate.
BRD susţine educaţia prin lansarea unei noi platforme, Şcoala9, unde ideile moderne despre prezentul şi viitorul educaţiei sunt adunate, documentate şi dezbătute. De la lansare, mai mult de 200.000 de persoane, profesori, părinţi, studenţi au interacţionat cu Şcoala9, prin diverse canale.
BRD joacă de asemenea un rol important în pregătirea noii generaţii de specialişti IT şi antreprenori pentru provocările societăţii digitale de mâine, prin proiecte inovatoare în acest domeniu – BRD First Tech Challenge, Laboratorul de Robotică şi Innovation Labs, care au atras peste 50.000 de studenţi şi 500 de profesori din licee şi universităţi.
În domeniul culturii, BRD a înfiinţat Fundaţia9, cu scopul de a susţine lideri şi proiecte ale noii generaţii de artişti şi profesori. Fundaţia9 dezvoltă 2 proiecte cheie: Scena9, o platformă culturală pentru noua generaţie şi Rezidenţa Scena9, un centru de cultură contemporană. În sport, BRD a continuat parteneriatele importante cu Federaţiile de Handbal şi Tenis.
În plus, BRD şi-a încurajat angajaţii să se implice în cauze sociale prin proiectul „ZiuaV”, o platformă internă de solidaritate. În 2018, BRD a susţinut 37 de acţiuni de voluntariat în întreaga ţară, în cadrul cărora 1.400 de angajaţi (mai mult de 18% din personalul BRD) s-au implicat în acţiuni umanitare precum: donarea de sânge, construirea de locuinţe la preţuri accesibile pentru familiile cu venituri mici, pregătirea unor mese calde pentru cei mai defavorizaţi din comunitate: bătrâni, copii, persoane fără adăpost.
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale...
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și...
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări...
Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
București, 13 noiembrie 2026. DWF, DWF Paid Media, Jumară Productions și aimup.agency (parte din Upswing), agenții din grupul Digital Unlock,...
Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online
Calendarul reducerilor în România îi ajută pe cumpărătorii online să distingă perioadele cu oferte numeroase de simplele campanii de marketing....
Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși
Baia Mare, noiembrie 2026. Ana Braghiș, chef cofetar la Cofetăria Mai Dulce din Baia Mare, va reprezenta România alături de...
Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău
Fluturas de salariu este extrasul tău din statul de plată al firmei: aceleași cifre, dar doar pentru tine și pentru...
-
Lifeacum 2 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zilePuratos investește peste 15 milioane de euro într-o nouă fabrică în România, cea mai mare investiție locală din istoria companiei
-
Uncategorizedacum 2 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Comunicateacum 3 zileNostraBiome lansează Nostra Health: de la analize medicale la îngrijire personalizată, în fiecare zi, de la 9,99 euro pe lună
-
Actualitateacum 2 zile
Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 2 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Uncategorizedacum 2 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 2 zile
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online