A fost semnat regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice extreme, având ca efect seceta pedologică, a anunțat miercuri, 15 aprilie 2020, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, în ședința săptămânală de guvern.

Conform afirmațiilor oficialului guvernamental, începând de joi, 16 aprilie a.c., la ordinul prefecților, echipele, comitetele locale și comitetele județene pentru situații de urgență, în urma solicitărilor producătorilor agricoli, se vor prezenta pentru a consemna care este dimensiunea pagubelor și, apoi, evaluarea și dimensiunea despăgubirilor.

Însuși premierul Ludovic Orban a afirmat în ședința Executivului că țara noastră se confruntă cu o secetă care afectează grav culturile, motiv pentru care l-a întrebat pe Oros dacă s-a „înțeles cu domnul ministru Vela” (n.r. – Marcel Vela) și dacă au stabilit procedura și modalitățile prin care se pot acorda despăgubirile fermierilor ale căror suprafețe sunt calamitate ca urmare a secetei.

„Da, din păcate, în Moldova, în Dobrogea, deficitul acumulat în sol este semnificativ și de lungă durată. De asemenea, ne confruntăm cu o secetă pedologică puternică și extremă.

Astăzi, (n.r. – miercuri, 15 aprilie 2020) am semnat, împreună cu domnul Vela, regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice extreme, având ca efect seceta pedologică – pentru secetă hidrologică era legislație -, iar începând de mâine, la ordinul prefecților, echipele, comitetele locale și comitetele județene pentru situații de urgență, acolo unde sunt solicitate de către fermieri, se vor prezenta pentru a consemna care este dimensiunea pagubelor și, apoi, vom evalua și dimensiunea despăgubirilor pe care va trebui să le oferim.

Vreau să subliniez că, de 10 ani, fermierii nu au mai fost despăgubiți pentru pagubele produse de secetă”, a răspuns Oros în ședința de guvern.

Premierul i-a recomandat șefului de la Agricultură să colaboreze cu ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, pentru a identifica posibilitatea ca o parte din plățile pe care guvernul ar urma să le facă celor afectați de secetă, să poată fi decontate de la nivel european.

Actul normativ exista, dar nu fusese aprobat

Cu doar câteva ore în urmă, ministrul Agriculturii susținea un briefing de presă, ocazie cu care acesta a dezbătut pe larg situația fermierilor români.

Aceștia din urmă, pe lângă criza coronavirus, au fost afectați în toată această perioadă și de „o secetă puternică”, „o secetă extremă”.

Oficialul guvernamental a recunoscut că, vreme de un deceniu, producătorii agricoli români nu au fost despăgubiți pentru pagubele produse de seceta pedologică.

„Deși (…) există Ordinul 459/2019 care se referă la seceta hidrologică și HG 557/2016, conform căreia trebuia să apară un regulament privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice extreme, având ca efect seceta pedologică, acest ordin nu a fost emis.

De aceea, astăzi (n.r. – miercuri, 15 aprilie 2020), împreună cu colegii de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) am emis acest ordin, în așa fel încât echipele care se vor constitui la nivel județean, cât și la nivel local, Comitetele pentru Situații de Urgență, să aibă o bază legală pentru a constata pagubele produse din cauza secetei”, menționa Adrian Oros la sediul instituției pe care o conduce.

Conform spuselor sale, în multe județe, echipe specializate au început deja să constate pagubele, chiar dacă regulamentul MADR-MAI nu era încă emis.

„Le-am dat dispoziție încă de la începutul crizei, atunci când fermierii ne-au solicitat, ca acolo unde sunt solicitări, aceste comitete județene și locale pentru situații de urgență să se deplaseze, să consemneze și să monitorizeze exact care sunt pagubele”, a precizat ministrul de resort. „În momentul în care vom finaliza aceste constatări privind pagubele produse de secetă, vom evalua exact care este valoarea acestor pagube și toți fermierii care sunt afectați, vor fi despăgubiți”.

Conform informațiilor date publicității de ministrul Oros în cadrul briefingului, în săptămâna 20-27 aprilie 2020, în jumătatea vestică a țării s-ar putea înregistra precipitații cu valori între 10 și 20 de litri pe metrul pătrat, iar izolat și, mai ales, în zonele de nord-vest, 10-15 litri pe metrul pătrat, „care ar ameliora rezerva de apă de la suprafața solului, dar în aceeași parte a țării”.

Din păcate, a adăugat șeful MADR, în Moldova și în Dobrogea, deficitul de apă din sol rămâne însă semnificativ și de lungă durată.

„Unii dintre specialiști și dintre fermieri spun că nu au mai întâlnit, mai ales în Moldova și în Dobrogea, o asemenea secetă. Chiar dacă în ultimele ore și, probabil, în următoarele zile vor mai fi precipitații, datele pe care le avem de la ANM nu sunt deloc încurajatoare, pentru că s-au înregistrat precipitații în medie de cinci litri (n.r. – de apă) pe metrul pătrat în toată țara. Asta a condus la o secetă pedologică puternică și extremă, care a compromis în mare parte culturile de toamnă, acolo unde a fost posibilitatea de a se iriga”, a mărturisit ministrul Agriculturii. „Sigur, acolo unde există posibilitatea de irigații, noi am făcut apel încă de la începutul anului, către organizațiile de udători, să semneze contracte cu ANIF, în așa fel încât apa să ajungă la fermierii respectivi”.

Până în prezent, susține Adrian Oros, sunt semnate până acum 766 de contracte, pe o suprafață irigabilă de 830.000 ha, în condițiile în care suprafața irigabilă care este acum la dispoziția fermierilor este undeva la 1.061.000 ha.

„Ar mai fi aproape 200.000 ha pentru care încă nu avem cereri pentru furnizare apă”, a conchis Oros.

Răspuns la cererile fermierilor

Anterior, reprezentanții Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) solicitau constituirea comisiilor județene care să constate și să evalueze a pagubele suferite de culturile agricole afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile din iarnă și primăvară, adică seceta pedologică prelungită și înghețul din a doua jumătate a lunii martie.

Fermierii APPR susțin că procesele verbale de constatare și de evaluare a pagubelor le sunt necesare producătorilor agricoli, pentru a fi prezentate autorităților fiscale de control prin care se justifică efectuarea de cheltuieli cu înființarea și întreținerea culturilor agricole, care fie nu vor avea recoltă, necesitând a fi întoarse, fie vor fi reportate în cheltuielile noilor culturi care se pot înființa.

De asemenea, intervenția la nivel legislativ este imperios necesară, având în vedere că, la acest moment, fermierii sunt expuși riscului de neîndeplinire a obligațiilor din contractele futures, inclusiv celui de acaparare a suprafețelor de teren de către furnizorii de inputuri.

„Reiterăm ideea că este necesar ca aceste comisii să constate fenomenul de secetă pe suprafețe agricole extinse, nu la nivel de fermă. Fiind impactate zone extinse, solicităm declararea zonelor calamitate și a certificatelor de forță majora valabile la nivel de UAT-uri”, susțin cei din APPR. „HG 557/2016 (Sistemul Național al Managementului Situațiilor de Urgență), art 8, alin. 4 coroborat cu Anexa 1 pct. 2.5 – seceta pedologică – dă dreptul autorităţilor responsabile cu rol secundar în gestionarea riscului (în acest caz, seceta pedologică) să elaboreze regulamente, proceduri sau instrucţiuni proprii, prin care se detaliază modul de îndeplinire a activităţilor prevăzute”.

În același context, fermierii APPR l-au rugat pe Oros să aibă în vedere continuarea și îmbunătățirea/flexibilizarea măsurilor de subvenționare a asigurărilor agricole din PNDR.

„O altă problemă majoră cu care ne confruntăm, și care parțial derivă din cea amintită la punctul anterior, din cauza faptului că mari suprafețe cu culturi de toamnă vor trebui întoarse, este riscul diminuării sau chiar pierderii producției de pe suprafețele ce vor fi însămânțate cu culturi de primăvară, mai ales porumb și floarea-soarelui”.

„În condițiile restricțiilor impuse de actuala stare de urgență, care generează implicit întârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanțe din familia neonicotinoidelor, vă rugăm să să dispuneți găsirea de soluții în fermă pentru tratamentul semințelor.

„Lipsa protecției pentru semințele de floarea-soarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privința oportunității ca autorizarea de urgență să fie extinsă si pentru aceasta cultură strategică”, menționau fermierii.

În toamna anului trecut, producătorii agricoli români au semănat peste 2,9 milioane de hectare cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică și altele.

Sursă foto: MADR