Actualitate
Care sunt semnele că virusul COVID ajunge la creier? INTERVIU cu un specialist neurolog român: „Ne putem aștepta la un număr mare de afectări neurologice” (EXCLUSIV)
Mihai Radu Ionescu, medic specialist neurolog la Clinica Neuroaxis din București, explică pentru cititorii Gândul.ro, cum virusul COVID-19 poate afecta sistemul nervos central, care sunt principalele simptome la pacienții cu forme grave de COVID-19 cu probleme neurologice, precum și care este impactul virusului asupra creierului și asupra sistemului nervos. „Dintre simptomele care pot fi subscrise sistemului nervos raportate tipic la bolnavii COVID-19 sunt: lipsa mirosului, amețeala, durere de cap, tulburări de concentrare”, subliniază medicul.
Reporter: Cum vedeți, ca medic specialist neurolog, acest virus?
Dr. Mihai Radu Ionescu: Virusul care determină boala COVID-19, SARS-CoV-2 face parte din grupul coronavirusurilor. Această familie de virusuri-tipic determină afecțiuni acute respiratorii la om, unele tipuri de coronavirus fiind implicate în forme ușoare, determinând infecții acute de căi respiratorii superioare (așa-zisa răceală comună), iar alte două tipuri de coronavirus, respectiv SARS-CoV și MERS-CoV, fiind în trecut decelate cu o virulență mult crescută și determinând epidemii cu afectări grave respiratorii numite SARS și respectiv MERS.
SARS este o abreviere însemnând sindromul respirator acut sever, de fapt însumând și prezentarea tipică clinică. Din cauza asemănării sindromului inițial implicat în boala COVID-19 cu epidemia din Asia din 2002-2003 cu virusul SARS-CoV, noul virus a și fost simplu denumit SARS-CoV-2.
Momentan, datele legate de afectarea neurologică în cadrul COVID-19 sunt relativ puține, dar cel puțin la acest moment nu sunt date certe care să poată afirma un neurotropism particular al acestui virus. Totuși, trăgând o paralelă cu epidemia SARS anterioară, unde din 8096 de cazuri au fost raportate 3 cazuri de posibilă afectare a sistemului nervos central (creierul și măduva spinării), dacă rata de afectare nervoasă este similară între cele două virusuri din aproximativ 21 de milioane de cazuri actuale, ne-am aștepta să fie până la 84000 de oameni cu afectare de sistem nervos central, în urma COVID-19.
Concluzionând, multe virusuri implicate în infecții umane de aproape orice fel pot determina fie prin infecție direct, fie post sau parainfecțios multiple tulburări neurologice (de la herpes virusuri, virusul rujeolei, rubeola sau virusul gripei), dar aceste manifestări sunt relativ rare, problema pare să rezide momentan în faptul că, deși coronavirusul nu pare a da afectare neurologică specifică sau cel puțin nu una frecventă din cauza numărului uriaș de cazuri actual global, ne putem aștepta la un număr mare de afectări neurologice.
Datele referitoare la afectarea neurologică sunt limitate
Reporter: Cum poate afecta coronavirusul sistemul nervos central?
Dr. Mihai Radu Ionescu: Datele legate de afectarea neurologică determinate de SARS-COV-2 sunt relativ limitate la acest punct, dar au fost raportate aproximativ 8 cazuri de encefalită (inflamația creierului) COVID-19, un caz de mielită (inflamația măduvei spinării) COVID-19 și două cazuri de ADEM (encefalomielită diseminată acută – un tip de afectare gravă imună postinfecțioasă inflamatorie simultană a creierului și măduvei spinării). Pe lângă aceste cazuri rare și grave, a fost descris un procent mare de encefalopatie (tulburări de personalitate, comportament, cognitie și de stare de conștiență), în cadrul bolii (între 25 și chiar 70% la pacienții cu forme grave de boală).
Pentru toate aceste afectări, merită menționat că, din cauza gradului diferit de investigare a fiecărui caz, lipsa unui protocol unitar este dificil de afirmat cu certitudine care este numărul real de afectare a sistemului nervos la cei bolnavi de coronavirus și de separat cei care au afectare direct ca urmare a coronavirusului sau doar sunt secundare stării critice în care se află (pacienții în stare critică cu disfuncție multiplă de organ și aflați perioade prelungite în terapie intensivă pot face afectare neurologică indiferent de motivul afectării inițiale).
Unul dintre afectările cu un grad ușor mai mare decât așteptat a fost incidență de accident vascular cerebral la pacienții bolnavi COVID-19, în seriile de cazuri, pacienții care sufereau aceste accidente vasculare, pe lângă coronavirus, majoritatea erau vârstnici și prezentau și factori de risc vascular tipici (hipertensiune arterială, diabet, hipercolesterolemie etc), dar au fost descriși și pacienți tineri (peste 50 de ani), aparent fără factori de risc vasculari clasici care să fie incriminați în apariția acestor accidente vasculare.
Astfel, s-a luat în discuție un posibil sindrom protrombotic asociat bolii, care să predispună la apariția de cheaguri și aceste efecte adverse sau, în continuare, este o problemă a stării critice în care se aflau majoritatea acestor pacienți, care să predispună intrinsec la tromboză.
Lipsa mirosului, printre simptomele care pot fi subscrise sistemului nervos
Reporter: Pacienții cu forme grave de COVID-19 au probleme neurologice. Care sunt simptomele?
Dr. Mihai Radu Ionescu: Pacienții cu forme grave de COVID-19, deși pot avea manifestări neurologice, nu există vreo manifestare specifică a acestei boli descrisă până la acest punct, dar au fost descrise alterări ale stării de conștientă, tulburări de mers, crize epileptice, agitație marcată, tulburări de vorbire și pareză facială.
Aceste manifestări ar trebui să conducă la investigarea acestor manifestări, ca în cazul oricărui alt pacient, deoarece ele pot fi un semn de afectări diverse neurologice și pot fi expresia unei afectări câteodată grave de organ, fie ca și complicație în cadrul COVID-19 sau doar ca o complicație simultană a unor bolnavi ce tipic prezentau și alte comorbidități anterioare (de exemplu: accident vascular cerebral și hemoragie intracerebrală, encefalite și meningite etc)
Reporter: Care sunt semnele că virusul ajunge la creier?
Dr. Mihai Radu Ionescu: Dintre simptomele care pot fi subscrise sistemului nervos raportate tipic la bolnavii COVID-19 sunt: lipsa mirosului, amețeala, durere de cap, tulburări de concentrare.
În limita unor numere mici de studii anatomopatologice și pe numere mici de pacienți, este foarte dificil de tras o concluzie în legătură cu aceste manifestări.
Un studiu neuropatologic, care a căutat prezența și efectele virusului în creierul unor pacienți care au murit ca urmare a infecției COVID-19, nu a arătat o infecție directă a creierului cu SARS-COV-2, ci doar modificări și leziuni hipoxice (ca urmare a aportului insuficient de oxigen către aceste structuri) și nu dovezi ale unei afectări directe virale, inclusiv la nivel olfactiv, unde, în contextul lipsei de miros descrise atât de frecvent, s-a considerat că ar putea fi un loc unde ar putea fi găsit acest virus.
Alte studii anatomopatologice realizate pe bolnavii COVID-19 au arătat modificări contradictorii, unele studii arătând practic o afectare a creierului nulă sau doar cu leziuni hipoxice secundare, pe când în alte studii au fost descrise modificări inflamatorii și hemoragice difuze relativ frecvente, coroborând ipoteza unei coagulopatii COVID-19.
Luate împreună, este dificil de tras o concluzie, cu excepția că studiile actuale sunt încă mici și insuficiente pentru a concluziona ferm asupra afectării creierului în cadrul acestei boli, dar, cel puțin la acest moment, nu par să fie dovezi ale prezentei virusului în creierul pacienților care au murit de COVID-19, ci doar unele posibile afectări în cadrul unei posibile tulburări de coagulare secundare acestei infecții.
Nu poate fi afirmat un neurotropism particular al acestui virus
Reporter: Care este impactul coronavirusului asupra creierului şi asupra sistemului nervos?
Dr. Mihai Radu Ionescu: Impactul asupra creierului este probabil unul care ține, în primul rând, de leziunile hipoxice care pot apărea la cei cu insuficiență respiratorie, rarele cazuri de encefalită descrise până la acest punct nu au fost dovedite ca fiind urmare a unei infecții directe a creierului sau urmare a unei reacții imune exagerate la prezența virusului în corp, mecanismul acestora este momentan necunoscut.
Nu poate fi afirmat un neurotropism particular al acestui virus și nici o afectare specifică a creierului în cadrul acestei boli, dar este clar că pacienții cu forme grave din cauza afectării multiorgan la care sunt supuși riscurilor inerente terapiei intensive și ventilatiei prelungite pot avea complicații și sechele diverse, inclusiv la nivelul creierului.
Neavând un control sau un mod de a prezice care cazuri, vor deveni grave sau vor face complicații neurologice, singurul mod de a scădea actual incidența acestora este de a scădea incidența infecției SARS-COV-2 în sine, prin măsuri populaționale și guvernamentale adecvate.
Ipotezele medicilor americani
În luna aprilie, potrivit unor publicații internaționale, medicii din SUA relatau că pe lângă simptomele de bază prezente la cei infectaţi, aceştia au obersvat că unii pacienţi sunt confuzi, până în punctul în care nu mai ştiu unde se află, nici în ce an. Această pierdere a reperelor esteuneori legată de lipsa de oxigen în sânge, dar la unii bolnavi nivelul de confuzie pare a fi în afara proporţiei în raport cu nivelul de afectare a plămânilor lor.
Neurologul de la Spitalul Universitar Langone, Jennifer Frontera, consideră că infecţia cu noul coronavirus are un impact asupra creierului şi asupra sistemului nervos. Dovezile existente demonstrează această descoperire, deoarece conform unui raport al Asociaţiei de medicină Jama 36% din 214 pacienţi chinezi au avut simptome neurologice, precum dureri nervoase, convulsii sau accidente vasculare cerebrale.
„Toată lumea spune că este o problemă de respiraţie, dar asta afectează ceva care ne este preţios, creierul. Dacă vă simţiţi confuzi, dacă aveţi probleme de gândire, sunt motive bune să consultaţi un medic. Ideea că trebuie să mergem la medic doar dacă nu respirăm bine nu mai este valabilă”, a spus un medic din San Francisco, care a vorbit despre descoperirea medicilor din Strasbourg.
Actualitate
Un intrus care s-a aventurat pe insula lui Epstein susține că a fost legat la ochi, mâini și picioare și aruncat într-o temniță
Un YouTuber care s-a aventurat recent pe o insulă privată care a aparținut cândva lui Jeffrey Epstein susține că a fost legat cu mâinile și picioarele și aruncat într-o temniță, cu ochii legați.
Benjamin Owen FOTO: X
Benjamin Owen, în vârstă de 44 de ani, din Memphis, a călătorit pe 25 aprilie în insula Little St James din Caraibe, cunoscută pentru reputația sa proastă, împreună cu prietenul său Ryan Dalton și o a treia persoană neidentificată.
Însă, atunci când cei trei au fost zăriți de un grup, Owen a declarat că a fost legat de mâini și picioare, legat la ochi și aruncat într-o cameră pe care a numit-o „temniță”, potrivit Daily Mail.
Câteva ore mai târziu, a spus el, a sosit poliția din Insulele Virgine și l-a arestat.
„Nu cred că era menit să părăsesc insula aceea în viață”, a declarat Owen pentru CBS News.
Poliția susține acum că cei care lucrează pe insulă pentru noul proprietar, Stephen Deckoff, încercau să-și facă dreptate, pe fondul unui val de influenceri care se înghesuiau pe celebra insulă din Caraibe.
În proces intentat de holdingul insulei împotriva lui Owen și a asociaților săi se arată că aceștia sunt „căutători de faimă pe internet” și „teoreticieni ai conspirației” care au acționat cu „indiferență nesăbuită și imprudentă”.
De asemenea, se susține că grupul face parte dintr-o „subcultură în creștere rapidă a așa-numiților «exploratori urbani», influencerii de pe rețelele sociale, YouTub-eri și persoane în căutare de publicitate pe internet care… profită financiar de notorietatea insulei și de asocierea acesteia cu Jeffrey Epstein”.
Se susține, de asemenea, că Owen și Dalton „se delectează cu teoriile lor conspiraționiste nebunești și le folosesc pentru a-și justifica comportamentul criminal”.
Este unul dintre cele trei procese civile de acest gen prin care se solicită despăgubiri împotriva presupușilor intruși de către o societate cu răspundere limitată (LLC) legată de Deckoff, miliardarul fondator al Black Diamond Capital Management.
Owen a postat videoclipuri online în care își împărtășește teoria că Epstein este încă în viață – o opinie pe care Dalton a spus că o împărtășește.
„Nu am văzut nicio dovadă că ar fi încă în viață acolo, dar asta face parte din căutarea adevărului”, a explicat el pentru WREG.
Owen a mai spus că „încerca să facă niște cercetări pentru a readuce povestea aceea în lumina reflectoarelor și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la organizația noastră non-profit We Fight Monsters, care combate traficul de persoane și exploatarea”.
Într-o declarație pentru CBS News, un purtător de cuvânt al proprietății insulare a lui Deckoff, pe care acesta intenționează să o transforme într-o „stațiune de lux de ultimă generație, de cinci stele, de clasă mondială, cu 25 de camere”, a declarat: „A existat o creștere alarmantă a numărului de persoane care intră ilegal pe proprietăți private de pe insula Little St James. Accesarea proprietății dincolo de plajă, inclusiv prin intrarea sau manipularea oricăreia dintre structurile insulei – așa cum au făcut acești intruși – este o încălcare clară a legii și va fi tratată ca atare fără excepție.”
Epstein a cumpărat inițial Little Saint James în 1998, apoi a achiziționat o insulă vecină, Great Saint James, în 2016.
Martorii au declarat că nu au observat niciodată vreo infracțiune pe insulă, dar după arestarea lui Epstein în 2019 pentru acuzații federale de trafic sexual și moartea sa în închisoare o lună mai târziu, Insulele Virgine au intentat un proces civil împotriva moștenitorilor săi, acuzându-l că a transportat fete minore pe insulă pentru a le abuza sexual.
Cazul a fost soluționat în 2022, o sumă de 105 milioane de dolari fiind plătită Insulelor Virgine.
În același an, moștenitorii lui Epstein au scos insula la vânzare, iar un an mai târziu, miliardarul Stephen Deckoff a cumpărat cele două insule pentru 60 de milioane de dolari.
Actualitate
23 mai: Ziua în care au fost uciși Bonnie și Clyde, celebrul cuplu de gangsteri americani
În ziua de 23 mai 1934, celebrul cuplu de gangsteri americani Bonnie Parker și Clyde Barrow a fost împușcat de poliție. Tot pe 23 mai, în 1871, s-a născut Garabet Ibrăileanu, critic și teoretician literar român.
Bonnie și Clyde/FOTO: Wikipedia
1430: Ioana D’Arc este capturată de către burgunzi
Supranumită Fecioara din Orleans, Ioana d’Arc este considerată cea mai importantă figură din Evul Mediu francez.
Ioana d’Arc/FOTO: Wikipedia
A afirmat de nenumărate ori că auzea voci de origine divină (considerate astăzi simptome ale schizofreniei), voci care-i porunceau să mobilizeze armata în lupta pentru eliberarea Franței de sub dominația engleză. A condus armata franceză într-o victorie memorabilă la Orléans, care a respins o încercare engleză de a cuceri Franța în timpul Războiului de o sută de ani, scrie Britanica.
La 14 mai 1430, Ioana d’Arc se afla la Compiègne, unde s-a întâlnit cu arhiepiscopul Renaud de Chartres și cu Louis I de Bourbon. Împreună au mers la Soissons, însă locuitorii le-au refuzat intrarea. În timp ce ceilalți au decis să se retragă, Ioana s-a întors la Compiègne.
Pe 23 mai 1430, ea a respins de două ori atacurile burgunzilor, dar a fost în cele din urmă capturată după sosirea întăririlor engleze. A fost dusă la Margny, iar după capturare, Renaud de Chartres a acuzat-o că a ignorat sfaturile primite. Regele Carol al VII-lea nu a încercat să o salveze.
Pe 30 mai 1431, Ioana d’Arc a fost arsă pe rug în piața Vieux-Marché din Rouen, murind în timp ce striga numele lui Iisus Hristos.
1871: S-a născut criticul și teoreticianul literar Garabet Ibrăileanu
Garabet Ibrăileanu s-a născut la 23 mai 1871, la Târgu Frumos, judeţul Iaşi. Acesta rămâne în istorie pentru activitatea sa de critic şi istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier.
Garabet Ibrăileanu/FOTO: Muzeul Național al Literaturii Române
În 1891, se înscrie la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi, fiind în paralel şi bursier al Şcolii Normale Superioare, secţia de istorie-filosofie, pe care o termină în 1895, scrie Rador.
A fost căsătorit, din 5 iulie 1901, cu Elena Carp şi a avut o fiică, Maria, născută în anul 1902.
În anul 1904, Ibrăileanu s-a îmbolnăvit, a devenit neurastenic, având o insomnie permanentă. Din cauza bolii, Ibrăileanu lucra noaptea, se culca în zorii zilei şi dormea până la ora trei după-amiaza, păzit de soţie, care avea grijă să nu fie deranjat.
În martie 1906, a fondat la Iaşi, împreună cu Constantin Stere şi Paul Bujor, revista „Viaţa românească”, de care va fi legat toată viaţa.
A rămas la conducerea revistei şi a cenaclului acesteia până în 1933 şi a susţinut, prin publicarea lor în revistă, mai mulţi scriitori, între care M. Sadoveanu, T. Arghezi, Al. Philippide, G. Topârceanu. În anul 1912, devine doctor în litere, cu teza „Opera literară a d-lui Vlahuţă”.
Garabet Ibrăileanu a murit în noaptea de 10/11 martie 1936, la Bucureşti.
1929: Este lansată animația „Karnival Kid” în care Mickey Mouse rostește primele sale cuvinte
„Karnival Kid” („Copilul carnavalului”) este un scurtmetraj animat american din 1929 și al nouălea film din seria Mickey Mouse.
A fost regizat de Walt Disney și animat de Ub Iwerks, cu muzica realizată de Carl W. Stalling.
Prima replică rostită de Mickey este celebra „Hot dogs! Hot dogs!”, vocea fiind asigurată de Carl W. Stalling, și nu de Walt Disney. Expresia avea să inspire ulterior celebra replică asociată personajului, „Hot dog!”.
Scurtmetrajul a fost lansat pe 31 iulie 1929 de Celebrity Productions. După ce The Walt Disney Company și-a schimbat distribuitorul, filmul a fost relansat de Columbia Pictures. De la 1 ianuarie 2025, filmul a intrat în domeniul public.
1934: Faimosul cuplul de gangsteri americani Bonnie și Clyde au fost împușcați de polițiști
Bonnie Elizabeth Parker și Clyde „Champion” Barrow au fost doi infractori americani care au călătorit prin partea centrală a SUA alături de banda lor în timpul Marii Crize Economice, comițând între 1932 și 1934 o serie de infracțiuni precum jafuri bancare, răpiri și crime.
Bonnie și Clyde/FOTO: FBI
Avertismentul antropologului care a contactat un trib izolat din India: de ce izolarea nu îi mai garantează supraviețuirea
Bonnie s-a născut pe 1 octombrie 1910, iar Clyde pe 24 martie 1909.
FBI transmite că cei doi s-au cunoscut în Texas, în ianuarie 1930. Bonnie avea 19 ani și era căsătorită cu un criminal aflat în închisoare, iar Clyde avea 21 de ani și era necăsătorit.
La scurt timp, Clyde a fost arestat pentru furt și trimis la închisoare. A evadat cu ajutorul unui pistol introdus ilegal de Bonnie, dar a fost prins din nou și reîncarcerat.
Eliberat condiționat în februarie 1932, Clyde s-a întors la Bonnie și a reluat viața infracțională.
În anii următori li s-au alăturat tânărul infractor Raymond Hamilton, fratele lui Clyde, Buck Barrow și soția sa, Blanche Barrow.
Banda a devenit cunoscută în întreaga țară pentru jafurile îndrăznețe și confruntările armate cu poliția. În iulie 1933, Buck Barrow a fost rănit mortal într-un schimb de focuri cu poliția în Iowa, iar Blanche a fost capturată.
Bonnie și Clyde au continuat însă activitatea criminală, reușind de mai multe ori să scape de autorități.
La 13 aprilie 1934, un agent FBI obținut informații potrivit cărora cuplul se ascundea într-o zonă izolată din apropierea localității Sailes, în Louisiana. Autoritățile au aflat că cei doi petrecuseră noaptea de 21 mai 1934 la Black Lake, Louisiana, și urmau să revină în zonă două zile mai târziu.
Mașina în care se aflau Bonnie și Clyde/FOTO: Caters News
Înainte de răsăritul zilei de 23 mai 1934, polițiști din Louisiana și Texas s-au ascuns de-a lungul unei șosele din apropiere de Sailes.
Polițiștii au tras aproape 200 de gloanțe, care le-au fost fatale lui Bonnie și Clyde. Clyde a murit în urma primul val, dar Bonnie care se afla în maşina a fost auziţă ţipând în timp ce gloanţele se repezeau asupra ei.
Presa a condamnat felul de a acţiona al poliţiei, mai ales că tâlharii nu erau înarmaţi şi despre Bonnie nu se ştie cu exactitate dacă ar fi săvârşit vreo crimă. De atunci, poliţia este obligată să someze orice persoană înainte de a trage.
1971: Este inaugurat Hotelul Intercontinental din București
Hotelul Intercontinental a fost inaugurat în luna mai a anului 1975. De-a lungul timpului, aici au înnoptat personalități ale lumii și tot aici s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar”.
FOTO: Inquam photos/David Muntean
Terenul unde se află astăzi impunătorul hotel aparținea Mănăstirii Cernica. În secolul al XIX-lea, acesta a trecut în proprietatea familiei Hagi-Moscu.
Clădirea Hotelului Intercontinental a fost construită între 1968-1971, în cooperare cu firma „Intercontinental Hotel Corporation“, având o înălţime de 88 de metri şi 23 de etaje, după planurile unui colectiv de arhitecţi: Dinu Hariton, şef de proiect, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu şi Romeo Ştefan Belea. Costurile de construcție s-au ridicat la şase milioane de dolari.
Inaugurat la 23 mai 1971, hotelul a avut drept prim oaspete un cetățean american. În 2021 a devenit Grand Hotel Bucharest, în urma încheierii contractului de management cu Intercontinental Hotels Group. În prezent, hotelul are 257 de camere și 3 restaurante.
„Călăreții Apocalipsei”, cea mai de temut bandă de războinici din Europa. Se credea că-și vânduseră sufletul diavolului
1992: Magistratul italian anti-mafie, Giovanni Falcone, a fost ucis de clanul Corleonesi cu o bombă
Născut pe 18 mai 1939, în Palermo, Italia, Giovanni Falcone a fost un magistrat italian care și-a dedicat viața luptei împotriva crimei organizate.
Giovanni Falcone/FOTO: Wikipedia
ONU scrie că Falcone a dezvoltat o metodă inovatoare de investigație bazată pe principiul „urmărește banii”, aplicată în anchetele financiare care vizau bănci și instituții financiare din Italia și din străinătate.
Falcone a fost unul din principalii organizatori ai Procesului Maxi dintre anii 1986-1987, în urma căruia, din 474 de mafioți acuzați inițial, au fost condamnați 360 pentru crime grave, inclusiv 119 în absență.
Acest proces a reprezentat o lovitură majoră pentru Cosa Nostra, una dintre cele mai periculoase grupări criminale din istoria recentă. Ca reacție, liderul mafiot Salvatore Riina a ordonat asasinarea politicianului Salvatore Lima și a judecătorului Giovanni Falcone. Lima a fost ucis pe 12 martie 1992.
Asasinarea lui Falcone a fost organizată de mafiotul Giovanni Brusca, care a detonat de la distanță 400 de kilograme de explozibil amplasate sub autostrada A29, lângă localitatea Capaci, la 23 mai 1992. În atentat au murit Falcone, soția sa, Francesca Morvillo, și trei polițiști din escortă.
La doar 57 de zile după atentat, colegul său Paolo Borsellino a fost și el ucis într-un atac cu bombă. După cele două asasinate, autoritățile italiene au lansat o amplă ofensivă împotriva Mafiei.
Salvatore Riina a fost arestat în 1993 și condamnat pe viață, iar Giovanni Brusca a recunoscut că a detonat explozibilul. Zeci de mafioți au primit condamnări pe viață pentru implicarea în uciderea lui Falcone.
Anul trecut, în iunie, Brusca a fost eliberat, după 25 de ani de închisoare și patru ani de eliberare condiționată.
Pedeapsa i-a fost redusă deoarece a cooperat cu sistemul judiciar, graţie unei legi promovate chiar de Falcone. Prin urmare, „după ce a executat şi cei patru ani de eliberare condiţionată, este acum un om liber”.
Actualitate
Alexandru Rogobete critică blocajul politic: „Avem nevoie de un Guvern funcțional. Orgoliile mari au mize mici”
Deputatul PSD Alexandru Rogobete a făcut vineri, 22 mai, un apel către clasa politică, solicitând renunțarea la orgolii și găsirea unei soluții pentru formarea unui guvern stabil.
Fostul ministru al Sănătății avertizează, într-o postare pe Facebook, că blocajul politic pune în pericol proiecte majore pentru România.
„Cred mult în oameni. În capacitatea noastră de a găsi resurse și de a repara ce pare ireconciliabil, stricat sau iremediabil. De aceea, aici şi acum am decis să transmit un mesaj prin care cer ceea ce pare imposibil de dat: o nouă investiție de încredere în România noastră, a tuturor, pro-occidentală, onestă şi demnă şi performantă”, a scris Rogobete.
Social-democratul subliniază că România are nevoie urgentă de un executiv funcțional:
„Avem nevoie de o țară cu un Guvern funcțional, cu putere de decizie şi curaj”.
Deputatul critică lipsa de responsabilitate a unor actori politici, în contextul în care proiecte de miliarde de euro depind de stabilitatea guvernamentală.
„Refuz să cred că, în momentul critic în care proiecte de miliarde pentru români atârnă de un fir de ață, nu avem maturitatea și responsabilitatea de a renunța la mituri și salvatori mesianici în favoarea unei construcții stabile și funcționale. Am intuiția care îmi spune că, indiferent de emoția de moment, la final, pierdem toți. Deja am început să pierdem. Un singur exemplu: proiecte și parteneriate strategice puse la grea încercare de orgoliile care alimentează lupta politică. Greșit! Dacă mandatele mele publice la ministerul Sănătății m-au învățat ceva este că numai atunci când livrezi ce ai promis poți să generezi încredere. Restul e publicitate sau marketing, cum vreți să-i spuneți. Atunci când ești într-o funcție de responsabilitate publică, orgoliul și confortul tău ajung pe ultimul loc, nu pe primul”, se mai arată în postare.
„Orgoliile mari au, mai tot timpul, mize mici”
Rogobete face un apel direct către toți politicienii care susțin direcția pro-occidentală a României.
„Am încredere în oameni şi îmi permit să fac un apel public către fiecare politician, om politic, decident, în parte care crede în construcţia României pro-occidentale. Înţeleg că este greu, înţeleg că tranşeele par atât de adânc săpate încât nu poţi ieşi din ele, dar orgoliile mari au, mai tot timpul, mize mici”, a transmis social-democratul.
Fostul ministru avertizează cu pribire la alegerea între responsabilitate și calcule politice.
„Dacă politicienii vor găsi împreună drumul corect şi responsabil acum, românii ne vor aprecia. Dacă alegem calcule meschine, orgolii nesfârşite sau iluzii îndepărtate vom plăti, cu toţii”.
Amintim că România este într-o criză politică după ce PSD a votat alături de AUR moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. Partidele parlamentare nu au reușit până acum să contureze o nouă majoritate. PSD insistă pentru refacerea fostei coaliții, însă fără Ilie Bolojan ca premier, în timp ce PNL, USR și UDMR cer social-democraților să vină cu o propunere de prim-ministru.
-
Actualitateacum 2 zileFenomenul din Prahova: Dominic Alexandru Pop, micul campion care a transformat disciplina de fier în eleganță pe ringul de dans
-
Breakingacum 3 zile20 Mai, calendarul zilei: Cher împlinește 80 de ani, Miodrag Belodedici 62. Sunt brevetați blugii
-
Actualitateacum 3 zile
SUA vor să reducă forțele militare puse la dispoziția NATO în caz de criză. Când ar urma să fie făcut anunțul oficial
-
Actualitateacum 3 zile
Antrenorul de box din București care a agresat sexual și fizic o cursantă minoră timp de peste doi ani a fost arestat preventiv
-
Actualitateacum 2 zile
Planul lui Trump pentru Gaza, în impas: fonduri neplătite și progrese inexistente pe teren
-
Breakingacum 2 zileTrump spune că negocierile SUA-Iran au intrat în „faza finală”
-
Actualitateacum o zi
Iranul își reconstruiește baza industrial-militară mai repede decât se anticipa. Producția de drone a fost deja reluată, arată rapoartele SUA
-
Actualitateacum 2 zile
SUA vor tehnologia dronelor ucrainene. Washingtonul cere acces la sistemele AI și navigația fără GPS, dar Zelenski trasează o „linie roșie”





