Demisia chestorului Liviu Vasilescu din fruntea Poliției Române obligă conducerea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) să aleagă pentru postul de șef al IGPR un ofițer care să scoată instituția din criza în care a intrat după moartea liderului interlop Florin Mototolea, zis Emi Pian. Ca urmare, potrivit unor surse din cadrul MAI, ar fi fost deja întocmită o listă care conține numele mai multor ofițeri de carieră. Iar reporterii GÂNDUL.RO dezvăluie ÎN EXCLUSIVITATE această listă.

Imediat după ce chestorul Liviu Vasilescu a anunțat că își predă mandatul, pe scaunul său a fost împuternicit unul dintre adjuncți. Este vorba despre chestorul Eduard Mirițescu. Cu toate că, după împuternicirea acestuia la comanda IGPR ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat că Mirițescu este doar o soluție temporară, sursele Gândul.ro îl creditează pe acestea drept ofițerul cu cele mai mari șanse.

Chestorul Mirițescu are 50 de ani și a absolvit trei facultăți. Acesta are o diplomă de economist, după ce a terminat Academia de Studii Economice București, una de inginer, după absolvirea Academiei de Tehnică Militară și este licențiat în drept, după ce a urmat cursurile Universității „Spiru Haret” din București.

Eduard Mirițescu a intrat în Ministerul de Interne încă din 1993, când s-a angajat ca inginer la Brigada de Jandarmi Bacău, unde ocupa o funcție de conducere pe linie de transmisiuni. În Poliție, a intrat în 1995, când s-a încadrat ca ofițer de ordine publică la Secția 3 din Ploiești, unde a lucrat timp de zece ani. Ulterior, în 2005, Mirițescu a fost desemnat șef al Secției 4. De aici înainte, acesta avea să ocupe numai funcții de comandă.

El e favoritul…

A fost mai întâi șef de cabinet, la IPJ Prahova, iar apoi, după o perioadă în care a fost împuternicit adjunct al instituției, a ajuns inspector șef. De pe pozișia de șef al IPJ Prahova, Eduard Mirițescu a avansat, mai departe, până pe o poziție de adjunct al Poliției Române.

Conform surselor citate, Mirițescu ar avea prima șansă să fie, în cele din urmă, numit inspector general și ca urmare a faptului că este cunoscut drept un apropiat a secretarului de stat pe probleme de ordine publică, chestorul Bogdan Despescu.

… dar surprizele pot apărea oricând!

Un alt nume luat în calcul de factorii de decizie de la vârful Ministerului de Interne este cel al chestorului Vasile Oprișan, care conduce, în prezent, IPJ Bacău. Oprișan a terminat Dreptul înainte de Revoluție, în 1988, după care a intrat în Poliție ca simplu ofițer. A ajuns să ocupe prima funcție de conducere în 2003, când timp de șase ani a fost șeful Serviciului Arme din cadrul IPJ Bacău. Din 2009 a devenit șeful Inspectoratului Județean de Poliție, poziție pe care o ocupă și în prezent.

Pe parcursul carierei sale, ofițerul și-a continuat studiile și a urmat inclusiv două cursuri în SUA, unul pe linie de anticorupție iar al doilea în legătură cu traficul de droguri. În plus, Oprișan a strâns și mai multe decorații, iar în anul 2005, a fost numit chiar cetățean de onoare al orașului Comănești.

În ciuda cursurilor susținute și decorațiilor sale, în aprilie anul trecut, aceata a fost la un pas să rămână fără funcție după ce a declarat la un post de radio local că, din punctul său de vedere, femeile care primesc o palmă de la soții lor exagerează atunci când sună la 112 în miez de noapte, deoarece pot suna și a doua zi de dimineață. În urma acestor afirmații, Oprișan a făcut obiectul unei verificări a ofițerilor din cadrul Serviciului Control Intern al Poliției Române.

Al treilea ofițer luat în calcul pentru șefia IGPR este chestorul Dragoș Orlando Nicu, în vârstă de 46 de ani. Absolvent al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” și al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” – Facultatea de Intelligence, chestorul Dragoș Nicu a intrat în Poliție în 1997, ca ofițer operativ în cadrul Brigăzii de Poliție Rutieră.

A ocupat prima funcție de conducere în 2003, când a ajuns șef Birou Analiză și Siteză. Ulterior, după o perioadă în care a coordonat Serviciul Supraveghere Trafic în Zona Centrală, Dragoș Nicu a ajuns pentru primadată într-o funcție cu adevărat importantă în anul 2008, când a ajuns adjunct al Brigăzii Rutiere.

În 2010 a ajuns șeful Poliției Rutiere bucureștene, de unde a fost trimis șef al discretei Direcții de Operațiuni Speciale (DOS), mai ales că, așa cum am arătat mai sus, ofițerul este absolvent al Academiei Naționale de Informații. Din 2015 acesta a fost împuternicit adjunct al Poliției Capitalei, unde a ocupat funcția respectivă până în 2016, când și-a dat demisia de onoare în contextul scandalului izbucnit cu ocazia arestării lui Eugen Stan, polițistul pedofil care lucra la Brigada Rutieră.

„Domnișoara”, în cursa pentru șefia IGPR

Un alt nume vechiculat a fost și cel al chestorului Carmen Țuicu. Poreclită „Domnișoara”, în condițiile în care, în ciuda vârstei înaintate aceasta cere tururor să i se adreseze cu apelativiul „domnișoară” și nu „doamnă”, în condițiile în care este o femeie nemăritată.

Carmen Țuicu este contabilă și este inclusiv membru în cadrul Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați (CECCAR) din România. Aceasta s-a angajat la stat încă din 1995, când a fost încadrată peun post de referent de specialitate la UM 02374 din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

De aici, a plecat la Poliția Română, unde, în 1996, a reușit să ocupe un post la Direcția Buget Finanțe. Din 2007, Țuicu a ajuns șef Serviciu Buget din cadrul Direcției Buget Contabilitate, pentru ca trei ani mai târziu să devină director al Direcției Finaciare a IGPR. Șase ani mai târziu, „Domnișoara” a devenit adjunct al Poliției Române și a primit în grijă structurile neoperative ale instituției, așa cu este, de altfel, Direcția Buget Contabilitate, de la comanda căreia a fost avansată.

Sursele citate au precizat că există posibiliatea ca alegerea finală să nu fie una dintre persoanele puse, până acum, în discuție iar noul șef al Poliției Române să fie o „surpriză” pentru toată lumea.