Actualitate
Atac al Israelului în sudul Libanului. Doi morţi şi trei răniţi
După ce a acuzat Hezbollah de atacul cu rachetă asupra unui teren de fotbal din zona Înălţimilor Golan, soldat cu 12 victime, printre care şi copii, Israel a reacționat dur.
Atac Israel in Liban. FOTO Profimedia
Doi oameni au fost ucişi şi trei răniţi, inclusiv un copil mic, într-un atac israelian cu dronă în afara oraşului Shaqra din sudul Libanului, a anunţat luni apărarea civilă libaneză, transmite Reuters, citată de Agepres.
Serviciile de salvare nu au precizat dacă cei ucişi erau militanţi sau civili.
A fost primul raid letal israelian asupra Libanului după atacul cu rachetă atribuit de Israel mişcării Hezbollah şi soldat sâmbătă cu 12 morţi, majoritatea adolescenţi şi copii, asupra unui teren de sport de pe Platoul Golan, teritoriu ocupat de Israel.
Hezbollah a negat că ar fi implicat în atacul de sâmbătă, care a stârnit temeri privind o escaladare şi apeluri din partea comunităţii internaţionale către cele două părţi de a da dovadă de reţinere.
Cabinetul de securitate israelian a autorizat duminică seara guvernul premierului Benjamin Netanyahu să decidă „modalitatea şi momentul” unui răspuns.
Potrivit principalului ziar israelian, Yedioth Ahronoth, care a citat oficiali sub acoperirea anonimatului, răspunsul va fi „limitat, dar semnificativ”, opţiunile mergând de la un atac restrâns, dar „fotogenic” asupra infrastructurii, inclusiv poduri, centrale electrice şi porturi, până la vizarea depozitelor de arme ale Hezbollah sau a liderilor de rang înalt ai mişcării.
De ce se luptă?
Hezbollah a început o luptă cu Israelul pe 8 octombrie 2023, a doua zi după ce gruparea teroristă Hamas a atacat comunitățile din sudul Israelului și a declanșat războiul în Gaza. Hezbollah, un aliat al Hamas, spune că atacurile sale au ca scop sprijinirea palestinienilor aflați sub bombardamentul israelian în Gaza.
De ce se luptă?
Hezbollah a început o luptă cu Israelul pe 8 octombrie, a doua zi după ce gruparea teroristă Hamas a atacat comunitățile din sudul Israelului și a declanșat războiul în Gaza. Hezbollah, un aliat al Hamas, spune că atacurile sale au ca scop sprijinirea palestinienilor aflați sub bombardamentul israelian în Gaza.
Violența face parte din consecințele regionale ale războiului din Gaza, care a atras militanți susținuți de Iran din întreaga regiune. Hezbollah este considerat cel mai puternic membru al rețelei susținute de Iran, cunoscută sub numele de Axa Rezistenței. Israelul și Hezbollah au purtat numeroase războaie. Ultimul a fost în 2006.
Israelul a văzut de mult timp Hezbollahul ca fiind cea mai mare amenințare la granițele sale și este profund îngrijorat de arsenalul său în creștere și de punctul de sprijin pe care și l-a stabilit-o în Siria. Hezbollah consideră că Israelul este un stat ilegitim creat pe pământul palestinian ocupat și dorește ca acesta să dispară.
Care sunt consecințele confruntării ?
Conflictul și-a luat deja tributul de ambele părți. Zeci de mii de oameni au fost forțați să-și părăsească casele de ambele părți ale graniței. Avioanele israeliene lovesc zonele în care Hezbollah operează în sudul Libanului, precum și Valea Bekaa de lângă granița cu Siria.
Violența face parte din consecințele regionale ale războiului din Gaza, care a atras militanți susținuți de Iran din întreaga regiune. Hezbollah este considerat cel mai puternic membru al rețelei susținute de Iran, cunoscută sub numele de Axa Rezistenței. Israelul și Hezbollah au purtat numeroase războaie. Ultimul a fost în 2006.
Israelul a văzut de mult timp Hezbollahul ca fiind cea mai mare amenințare la granițele sale și este profund îngrijorat de arsenalul său în creștere și de punctul de sprijin pe care și l-a stabilit-o în Siria. Hezbollah consideră că Israelul este un stat ilegitim creat pe pământul palestinian ocupat și dorește ca acesta să dispară.
Care sunt consecințele confruntării ?
Conflictul și-a luat deja tributul de ambele părți. Zeci de mii de oameni au fost forțați să-și părăsească casele de ambele părți ale graniței. Avioanele israeliene lovesc zonele în care Hezbollah operează în sudul Libanului, precum și Valea Bekaa de lângă granița cu Siria.
Actualitate
Tragedie feroviară în Thailanda, după ce o macara s-a prăbușit peste un tren. Zeci de morți și răniți
O macara a căzut peste un tren de pasageri în nord-estul Thailandei. Cel puțin 12 persoane au murit. Aproape 200 de oameni se aflau în tren.
Tren implicat într-un accident feroviar în Thailanda FOTO: X
O macara de construcții a căzut miercuri peste un tren de pasageri în nord-estul Thailandei, potrivit Mediafax. Accidentul a provocat numeroase victime și cel puțin 12 persoane au murit, au declarat oficialii.
Macaraua, care era folosită pentru a construi o cale ferată de mare viteză suspendată, a căzut peste trenul în mișcare. Garnitura călătorea de la Bangkok spre provincia Ubon Ratchathani.
Trenul lovit a deraiat și a luat foc, conform Departamentului de Relații Publice al orașului Nakhon Ratchasima.
Departamentul a transmis pe Facebook că incendiul este sub control și că salvatorii caută persoanele blocate în tren.
Ministrul Transporturilor, Piphat Ratchakitprakan, a declarat că cel puțin 12 persoane au fost ucise și că 195 de persoane se aflau la bordul trenului. El a spus că a ordonat o anchetă asupra accidentului.
Actualitate
Cine și în ce condiții poate primi vouchere de vacanță în 2026
Legea 141/2025 privind acordarea voucherelor de vacanță a venit cu o serie de modificări pentru 2026, limitându-se numărul categoriilor de beneficiari și simplificându-se condițiile de utilizare.
Nu toți bugetarii pot primi vouchere de vacanță în 2026. Foto arhivă
Pentru mulți bugetari, anul 2026 va marca astfel fie pierderea accesului la voucherele de vacanță, fie o utilizare mai flexibilă a acestora, în funcție de nivelul veniturilor și de noile prevederi legale.
Voucherele de vacanță sunt tichete valorice (sub formă de carduri) acordate angajaților (bugetari și nu numai, în anumite condiții) pentru a-și plăti servicii turistice exclusiv în România (cazare, mese, pachete) la unități afiliate, oferind beneficii fiscale (scutiri parțiale de taxe), și sunt emise de firme specializate (Sodexo, Up, Edenred etc.), reprezentând un sprijin pentru turismul intern, dar cu reguli stricte de utilizare (termen de valabilitate, modalitate de decontare).
Bugetarii vor putea primi și în 2026 vouchere de vacanță, valoarea acestora menținându-se la 800 de lei, după cum stabilește legea privind reforma fiscal-bugetară, apărută în vară. Totuși, pentru că pragul salariului de la care se acordă s-a redus, anul acesta vor fi mai puțini beneficiari ai acestor vouchere.
Astfel, potrivit legii, instituțiile publice pot acorda angajaților și anul acesta vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei.
Însă, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, voucherele se pot acorda doar angajaților cu salarii de bază lunare nete de până la 6.000 de lei. Așadar, toți cei care au salarii nete peste această valoare și care au beneficiat până acum de vouchere nu vor mai avea dreptul la ele anul acesta.
Regulile aplicabile în 2025 stabileau că se acordă vouchere de vacanță angajaților cu salarii de bază nete de până la 8.000 de lei.
„Instituțiile publice (…), indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, acordă anual vouchere de vacanță în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026, personalului ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei”, se precizează în legea sus-amintită.
În schimb, legea elimină condiția anterioară din OUG 8/2009 legată de utilizarea voucherelor de 800 de lei pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziționate, pentru pachete de servicii turistice în valoare de cel puțin 1.600 de lei.
Cu alte cuvinte, cei ce vor primi anul acesta vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei nu vor mai fi nevoiți ca, la utilizarea lor, să pună și ei aceeași valoare la plata pachetelor turistice cu valoarea de cel puțin 1.600 de lei.
Procedura de acordare a voucherelor de vacanță implică, în general, depunerea unei cereri sau a unei declarații scrise de către salariat la angajator, în termenul stabilit (de exemplu, 30 de zile de la publicarea regulamentului pentru 2025), angajatorul procesând apoi cererea și emițând voucherele, de obicei pe suport electronic (card), care pot fi folosite doar pentru servicii turistice la unități afiliate, fără a se da rest, iar valoarea poate fi proporțională pentru angajații part-time.
Turismul din România, care se baza covârșitor pe turiștii locali și care era sprijinit de voucherele de vacanță, se confruntă cu un declin abrupt, spun specialiștii din domeniu.
Încă de anul trecut, valoarea suportată de stat s-a micșorat de la 1.600 lei la 800 lei, iar pentru a primi în continuare cei 800 lei (din care, în final, rămân 640 după plata taxelor) beneficiarii trebuie să se angajeze în scris că vor veni cu un aport de cel puțin 800 lei.
Dezinteresul pentru acest mecanism se vede deja în cifrele de la Ministerul Finanțelor, prezentate de către Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT).
„Situația este îngrijorătoare pentru turismul din România, deoarece voucherele de vacanță au reprezentat un mecanism esențial pentru susținerea industriei ospitalității. Scăderea drastică a acestora, la pachet cu majorarea TVA, creează un șoc economic pentru mii de operatori din domeniu, afectând în lanț angajații, furnizorii și comunitățile locale”, avertiza ANAT la jumătatea anului trecut.
Actualitate
Ilie Bolojan, care a preluat interimatul la Educație, a anunţat când va fi numit un nou ministru
Ilie Bolojan, care
a preluat interimatul la Ministerul Educației, a anunțat când va veni Guvernul cu
o propunere pentru un nou ministru, care să preia portofoliul și să continue
activitatea în domeniul educației, inclusiv pregătirea bugetului și gestionarea
reformelor necesare în sistem.
Ilie Bolojan a anunţat când va fi numit un nou ministru la Educaţie. FOTO: Inquam/George Calin
Premierul Ilie
Bolojan a explicat, într-un interviu acordat marţi, 13 ianuarie, pentru TVR1,
că demisia ministrului Educaţiei, Daniel David, s-a suprapus cu perioada de
sărbători, ceea ce a determinat Guvernul să opteze, momentan, pentru varianta
clasică de interimat, în locul unei schimbări rapide.
„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada
de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilităţi: să găsim
o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am
mers pe această a doua variantă, în aşa fel încât până la sfârşitul acestei
luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu
al educaţiei, în aşa fel încât împreună cu ceilalţi colegi din guvern să poată
lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a
lunii februarie”, a precizat
premierul.
Bolojan a subliniat
că viitorul ministru ar putea fi fie un tehnocrat, fie un om politic, iar
conducerea PNL va analiza variantele înainte de a face o propunere oficială.
„În aceşti ani dificili nu este foarte uşor să ai
responsabilităţi ale unor domenii care au trecut prin restructurări, cum a fost
cel al educaţiei, şi în care ai responsabilităţi principale, de deciziile tale
uneori depinzând zeci de mii de oameni care lucrează în aceste sisteme sau şi
mai mulţi. Dar convingerea mea este că vom găsi o propunere bună, în aşa fel
încât un om care are o autoritate să preia acest portofoliu important pentru
viitorul ţării noastre”, a
explicat Ilie Bolojan, care i-a mulţumit lui Daniel David pentru activitatea sa
și pentru efortul depus, subliniind dificultățile funcției de ministru în
această perioadă.
„În momentul în care ajungi ministru sau premier şi vii
cu o autoritate, cum a venit şi domnul David, practic îţi pui credibilitatea la
bătaie, anii de muncă în care ţi-ai format o anumită imagine, iar în condiţiile
în care trebuie să iei măsuri care nu sună bine – aşa cum am fost noi puşi în
situaţia să facem anul trecut – rişti ca această credibilitate să îţi fie
afectată. Dar nu pentru că ai făcut ceva nelalocul lui, ci pentru că ai venit
ministru într-un moment care nu este foarte potrivit, când datorită deficitelor
foarte mari în care am ajuns, e nevoie să corectezi lucruri, să faci economii
şi să reaşezi lucrurile într-o altă dinamică. Asta a făcut şi domnul ministru
David”, a mai spus
premierul.
-
Actualitateacum 2 zileBijuterii care spun o poveste: ce să alegi pentru evenimente speciale
-
Actualitateacum 2 zileFiul fostului şah al Iranului îndeamnă forţele de securitate să se alăture poporului
-
Actualitateacum 3 zile„Casa regilor” din Myanmar: luxul generalilor într-o țară devastată de război și represiune
-
Actualitateacum 2 zileHoroscop luni, 12 ianuarie. Peștii nu sunt în cea mai bună formă emoțională, Berbecii au nemulțumiri la muncă
-
Actualitateacum 3 zileAcordul comercial UE-Mercosur. Cine sunt câștigătorii, perdanții și obstacolele dinaintea celui mai mare acord comercial încheiat vreodată de UE
-
Breakingacum 2 zile“Într-un fel sau altul, Groenlanda va fi a noastră”
-
Breakingacum o zi-40 grade Celsius. Ciclonul polar amenință România
-
Breakingacum 2 zileRomânii au venituri tot mai mici de la un trimestru la altul, iar cheltuielile mănâncă peste 85% din bani




