Dan Vardie, gazda emisiunii GÂNDUL GREEN, a dezbătut miercuri seară tema încălzirii locuințelor, ieftin șiecologic, acum în pragul iernii. Gaz, peleți, lemn sau curent electric?! Pompele de căldură sunt o alternativa ecologică? Încălzire în pardoseală și panouri electrice. Au vorbit despre acest subiect invitații săi, ing. Viorel Stănculescu – specialist Misiunea Casa, dar și Andrei Bejan – lector la Academia Romstal.

Ing. Viorel Stănculescu, specialist Misiunea Casa: „Nu e suficient să fii verde și să mori de frig”

Încă de la început, Viorel Stănculescu a precizat că, mai mult decât sistemul de încălzire, este vorba despre construcția casei.

Una este zona de șes și alta cea de munte, orientarea casei, disponibilitaea resurselor. Nu putem compara două sisteme. Sistemul trebuie adaptat și trebuie să fie cât mai eficient, dacă poate să aibă 50% pondere verde. O simplă discuție despre o pompă de căldură sau o centrală este un pic de evitat. Indiferent dacă suntem adepții energiei verde, o locuință are nevoie de energie tot timpul anului, prin urmare, disponibilitatea energiei trebuie adaptată”, a spus el.

Acesta a mai afirmat că nu putem fi împotriva „verdelui” și să folosim cărbuni în mijlocul Bucureștiului, într-o centrală clasică.

„Nu e suficient să fii verde și să mori de frig în casă. Trebuie să găsești acel echilibru pe care îl poți realiza”, este de părere specialistul.

Viorel Stănculescu este de acord că, în Capitală, gazul este la îndemâna oricui și este cea mai facilă metodă de încălzire.

40% din populatia Capitalei se încălzește cu centrale prin condensație. Cele mai multe centrale din România sunt vechi, poate unele au depășit perioada de 10 ani recomandata de furnizori. Putem adăuga, alături de gaz, sisteme solare la orice tip de centrală. Cu ajutorul unu boiler ne putem produce apa caldă, probabil de la Paște până în septembrie”, a precizat inginerul Stănculescu, adăugând că încălzirea în pardoseală trebuie să devină un „must-have”, caloriferele fiind, oarecum, depășite. O altă solutie ar fi pompa de căldură, dar piața acestora este la un nivel destul de redus la nivel rezidențial, probabail 2-3%, ceea ce înseamnă că ele costă foarte mult”.

Când vine vorba de costuri de investiție și exploatare, confortul nu face casă bună cu amortizarea… afirmă el.

Dacă o centrală prin condensare pleacă de la 3.000 de lei, celelalte sisteme pleacă de la dublu. Centrala pe gaz are cele mai mici costuri. Centrala termică este cea mai scumpă și consumă cel mai mult dintr-un branșament electric. Pompa de căldură e undeva la mijloc, dar costul ridicat o face, însă, neprietenoasă, a completat Viorel Stănculescu.

Costurile țin și de calitatea casei. Panourile solare plane se amortizează foarte repede, pentru că le folosim tot timpul.

„În România, cele mai multe locuințe sunt subîncălzite, din cauza costurilor, mai ales la cele din blocuri. Toată lumea inchide robinetul, ca sa facă economie, ceea ce duce la slăbirea calității vieții”, a spus Viorel Stănculescu, care a vorbit și despre izolarea caselor…

Izolațiile au stagnat la un nivel destul de scăzut. Ne-am cantonat în polistiren. Încercăm vata de sticlă și pluta expandată pentru fațade, dar prețul este prohibitiv. Dar nu e suficient să izolăm o casă pe exterior. Plecăm, poate, de la acoperiș, principalul element prin care se pierde cea mai mare cantitate de energie. Ferestrele au ajuns la parametri ridicaț, dar prin ele trec lumina și și căldura”, a comentat ing. Viorel Stănculescu – specialist Misiunea Casa, la GÂNDUL GREEN.

Andrei Bejan, lector la Academia Romstal: „Totul trebuie să plece de la izolarea clădirii”

La rândul său, Andrei Bejan – lector la Academia Romstal – este de părere că eficiența energetică depinde de anvelopa cladirii și de modul cum este construită.

Totul trebuie să plece de la izolația termică a cladirii, care trebuie sa fie destul de consistentă, mai ales noilor reglementări din 2021, atât pentru pereții exteriori, terasa clădirii și placa pe sol, de asemenea suprafețele vitrate, geamuri performante, contribuie foarte mult. După care, în funcție de clădire, există soluții care se preteaza pentru fiecare zonă, dar lumea trebuie să știe ca nu exista o soluție perfecta, fiecare având avantaje si dezavantaje”, a spus acesta.

Totul se pretează la soluțiile pe care le avem. De exemplu, încălzirea în pardoseală este eficientă și confortabilă, mergând mână în mână cu sursa.

O pompă de căldură geotermală se pretează la suprafețe mai mari, cum ar fi clădirile de birouri. La rezidențial, o soluție bună, din punct de vedere cost-beneficiu, poate fi reprezentată de o pompă de căldură aer-apă. Dar importantă e zona în care ne aflăm. Poate avem peleți la dispoziție și au un cost redus sau lemn, cazanale pe biomasă putând fi o alternativă bună. Atât timp cât avem gazul la dispozitie, poate fi util și bun din punct de vedere cost-beneficiu și un sistem hibrid, combinat, o centrală pe gaz, cu încălzire în pardoseală și sistem solar pentru apă caldă. Dar branșamentul la instalația de gaz poate costa 7-8.000 de euro, iar pompele de căldură geotermale nu sunt încă în prim-plan, însă o ascensiune fulminantă o au pompele de căldură aer-apă, care au crescut cu 50% în ceea ce privește implementarea lor (2.000-3.000 unități/an)”, a mai spus Andrei Bejan.

Dacă nu există gazul în proximitatea locuinței, alternativele pot fi cazanele pe biomasă, încălzirea electrică sau pompa de căldură, cu încălzire în pardoseală.

Și încălzirea cu lemne poate fi accesibilă, dar prezintă un disconfort prin aceea că trebuie achiziționate din timp, apoi tăiate și depozitate. O altă soluție, în funcție de buget, ar putea fi panourile solare.

Panourile solare sunt de două feluri:

• Panourile solare termice, care prepară agentul termic;
• Panourile fotovoltaice, care produc energia electrică.

La cele din urmă, întreținerea este facilă, durata de viață e mare, garanția fiind de 10 ani și pot duce la 25 ani o eficacitate de 85%. Ele pot fi curățate cu un jet de apă, la o lună sau două, în zone mai aglomerate, sau – un an sau doi, dacă nu e circulată zona. Deci, mentenanța e bună. La cele termice, însă, depinde de tipul sistemului…”, a specificat Andrei Bejan.

Prețuri – sisteme de încălzire

Conform spuselor lui Andrei Bejan, lector la Academia Romstal, un sistem de încălzire în pardoseală costă, în medie 35 euro/mp. Așadar, pentru 100 mp se plătesc 3.500 de euro.

Panourile solare costă între 1.500 și 2.000 euro. Prețul panourilor fotovoltacie au scăzut cu 40%, comparativ cu anii trecuți, ceea ce le face din ce în ce mai accesibile.

O pompă de căldură aer-apa, cu tot cu accesorii, pentru o suprafață de 150 mp, poate ajunge la un cost mediu de 6-7.000 de euro.

Pompa de căldură geotermală costă între 8-10.000 euro, la care se adaugă sondele geotermale, ceea ce înseamnă alți 5.000 de euro, de ecmplu pentru două astfel de sonde, la o suprafață de 150 mp.

Publicația online GÂNDUL.RO a lansat, la sfârșitul lunii septembrie, emisiunea Gândul Green, singura din România care dezbate cele mai „verzi” subiecte, alături de cei mai „eco-friendly” invitați!

Emisiunea este prezentată de Dan Vardie, unul din cei mai importanți jurnaliști/editori din domeniul auto în Europa, fondatorul celui mai cuprinzător Juriu European AUTOBEST (31 de țări membre), autorul proiectelor ECOBEST Challenge, HUblot Nastiebang, ZENITH Range Rover și Alfa Romeo Chronoswiss Regulateur Quadrifoglio, precum și fondatorul galelor CAESAR Gala Awards și TEMPORIS Gala Awards, și este difuzată pe site-ul Gândul (GÂNDUL.RO), pe pagina de Facebook și pe canalul de YouTube al publicației, în fiecare miercuri – la ora 21.00 – și redifuzată joia de la ora 10.00.

Pentru mine este o mare bucurie să încep acest proiect alături de colegii de la GÂNDUL.RO. Evoluțiile legate de electromobilitate pentru care am pledat constant în ultimii ani, m-au facut să extind discutia despre „green” dincolo de mașini. Energia verde provenită din resurse regenerabile este singura sursă sustenabilă pentru o electromobilitate sustenabilă. Emisiunea va aborda și alte subiecte legate de acest univers din perspectiva celui care ne privește și vrea să înțeleagă ce poate să facă, pentru a deveni un utilizator al oricăror tehnologii verzi, dacă nu chiar un `prosumator`- consumator și producător de electricitate în același timp” a declarat Dan Vardie pentru GÂNDUL.RO.