Actualitate
Dependența și evadarea din realitate-Prima Parte
În România dependenta de substante nu este privita ca o boală, cel putin puţin nu de masele largi ale populaţiei. Deşi în SUA sau în vestul Europei există o adevarată cultură şi metode de tratament a acestei tulburări, în ţara noastră nu există o promovare la nivel naţional a metodei de prevenire şi combatere a abuzului de substante. Există într-adevar centre de dezintoxicare, dar foarte puţin mediatizate, iar implicaţiile abuzului de substante în Romania nu sunt pe deplin conştientizate: complicaţii somatice şi fiziologice, consecinţe psihologice (se accentuează trăsăturile personalității antisociale, anxioase, depresive și se asociază personalității de tip borderline, unei disforii labile, suspiciozității, violenței), sociale (izolarea și retragerea din relațiile interpersonale, apariția unui sentiment general de deznădejde, culpabilitate, creșterea criminalității globale, violuri, creșterea numărului de accidente rutiere, creșterea numărului de tentative de suicid), dar si spirituale.
În ultimele decenii, conform datelor statistice, s-a concluzionat că dependenta de substante cu formele sale clinice şi complicaţiilor medicale, neurologice şi psihiatrice constituie o problemă prioritară de sănătate publică. În România în anul 2010, consumul de alcool per/capita la populația în vârstă de 15 ani şi peste a fost de 14,4 l, înregistrând o tendinţă crescătoare în ultimul deceniu. Din acest consum, 10,4 litri alcool reprezintă consumul înregistrat, iar 4 l reprezintă consumul de alcool neînregistrat, înregistrând o tendinţă stabilă. (WHO, 2014. Global Status Report on Alcohol and Health, 2014, apud Institutul national de sanatate publica, 2016).
Observatorul european pentru droguri si toxicomanie (2018) estimează că peste 92 de milioane de persoane în vârstă de 15-64 de ani din Uniunea Europeană, adică puțin peste un sfert, au încercat droguri ilegale într-un moment al vieții. Experiența consumului de droguri este menționată mai frecvent de bărbați (56,0 milioane) decât de femei (36,3 milioane). Drogul încercat cel mai frecvent este canabisul (53,5 milioane de bărbați și 34,3 milioane de femei), estimările consumului de-a lungul vieții fiind mult mai scăzute pentru cocaină (11,8 milioane de bărbați și 5,2 milioane de femei), MDMA (9,0 milioane de bărbați și 4,5 milioane de femei) și amfetamine (8,0 milioane de bărbați și 4,0 milioane de femei). Nivelurile consumului de canabis de-a lungul vieții variază considerabil de la o țară la alta, de la aproximativ 41 % dintre adulți în Franța la mai puțin de 5 % în Malta. In Romania, in anul 2017, se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 7,6% (Agenţia Naţională Antidrog, 2018). Ratele sunt de două ori mai mari în rândul adulților tineri (grupa de vârstă 15-34 ani), prevalența de-a lungul vieții fiind de 15,3%, prevalenţa în ultimul an 9,4%, iar pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 4,5% (Agenţia Naţională Antidrog, 2018).
Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, atât în populația generală, cât și în cea școlară. De asemenea, canabisul rămâne și cel mai capturat drog la nivel naţional, înregistrând în anul 2017 cel mai mare număr de capturi realizate până în prezent (Agenţia Naţională Antidrog, 2018).
Alcoolul si drogul sunt legate de multe zone din viața noastră. Se acordă mult mai puțină atenție legăturilor dintre alcool și sănătatea mintală și a existat o explorare publică relativ mică a motivului pentru care bem. Cercetările arată că mulți oameni beau alcool pentru a le ajuta să facă față emoțiilor sau situațiilor pe care altfel ar fi greu să le gestioneze, astfel alcoolul transformandu-se el insusi intr-o strategie de coping. La cel mai simplu nivel, bem sau ne drogam pentru că dorim să ne schimbăm starea de spirit – sau să ne schimbăm starea mentală. Acest lucru poate implica dorința de a diminua sentimentele de anxietate sau depresie sau alte probleme de sănătate mintală sau de dispoziție, pentru lipsa unei modalități mai bune de abordare a acestora. Totodată, literatura de specialitate relevă faptul că dependenții de alcool folosesc intr-o maniera adaptativa mai mult strategiile de coping orientate pe emotie, decât spre problema si comportament. Deficitul de abilități eficiente pentru a face față stresului este un potențial adjuvant al relației dintre stres și efectele consumului de alcool. Este posibil, atunci când se confruntă cu factori de stres, persoanele dependente de substante sunt mai predispuse la deficite de adaptivitate a metodele de coping sau a strategiilor bazate pe probleme.
În cele ce urmează, voi introduce, ca parte importantă a argumentului acestei lucrari, secvențe dintr-o mărturie a unui om de excepție, un om care a luptat cu boala și care acum se bucură de abstinență: Bună sunt Styx și sunt alcoolic abstinent,
Ajunsesem într-un stadiu deplorabil ca ființă umană. Am ajuns la fundul sacului așa cum se spune în AA (Alcoolicii Anonimi, într-o perioadă destul de îndelungată deoarece alcoolismul este o boală progresivă. Cantitățile îngurgitate de mine nu merită a fi mentionate pentru că în alcoolism nu este despre cât și ce anume se consumă, ci despre pierderea controlului asupra consumului după primul pahar.
În momentul în care am ajuns să beau dimineața ca să functionez, am început să-mi pun întrebări, și chiar dacă mi-am dat seama că sunt alcoolic am continuat consumul abuziv. Am încercat să mă opresc din consum singur. Am încercat cu plante de la plafar, babe (vrăjitoare), biserică, în speranța că voi putea bea controlat, dar totul a fost în zadar. Cadru militar fiind, am ajuns să consum alcool chiar si în timpul serviciul. Dar pe zi ce trecea nu mă mai suportam când mă priveam în oglindă. Până într-o bună zi, când m-am trezit și am hotărât să cer ajutor, atunci am apelat la clinica ALIAT din București. Am avut norocul de un psihoterapeut minunat care m-a ajutat să mă înțeleg si să mă ajut singur cu abstinența. La o lună de abstinentă/abtinere, am descoperit și grupurile de suport de tip AA, și am făcut în paralel 3 luni de psihoterapie și AA. M-am regăsit printre acei oameni din AA care aveau aceeași problemă ca și mine și care reușiseră să găsească o soluție. Ca să reușești să nu mai bei, necesită schimbarea modului de viață, vechea gândire și învățarea acceptării propriei persoane, a iubirii și iertării de Sine. Numai așa, te oprești din a-ți face rău, consumând fără discernământ. Iar eu, în acest fel, cu fiecare zi la rândul ei, am ajuns la aproape 5 ani de abstinență (pe 30 iunie 2019).
Abstinența îmi permite să fiu eu însumi, să gestionez și bune și rele cu calm și cu înțelepciune fără teama de a defula în paharul cu băutură, dar cel mai mult îmi permite să simt că trăiesc și să ma bucur de viată lucid, să zâmbesc sincer nu doar să schițez un rictus, să simt iubirea celor apropiați mie, să nu mai las capul in jos de frica vreunui lucru făcut în momentele de beție, să fiu smerit dar nu umil, să pot da mai departe (celor care îți doresc) ceea ce am primit și eu gratuit la rândul meu, să nu mai fac lucrurile doar de dragul altora… ar mai fi multe de spus, cred ca imortant pentru mine, sintetizând toate aceste lucruri este libertatea de a trăi așa cum se cuvine, de a evolua spiritual fără a mi se impune nimic și a mă bucura de viață în fiecare clipă.
Dacă îmi mai e dor de un pahar? Foarte rar, din ce în ce mai rar. dar atunci nu trebuie decât să-mi aduc aminte de zilele de jenă, de penibilul situațiilor de după showurile bahice, de stările de rău și de sevraj, să pun în aplicare programul AA, să iau legătura cu un prieten din AA, și îmi trece. Sunt conștient că desi dependența fizică a trecut, dependența psihică, boala alcoolismului e încă în mine și va fi toată viața iar singura soluție pentru mine e abstinența. Nu este ușor, dar se merită din plin.
Vă mulțumesc!
centruloxigen@yahoo.com
www.centruloxigen.ro
www.apgal.ro
Redacția Ziarului Național.ro mulțumește doamnei Ramona Baghiu Psiholog clinician și Psihoterapeut pentru acest fragment al Disertației domniei sale intitulată ”Evaluare și intervenție clinica experențială în problematica dependenței de alcool și droguri”
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 3 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum 2 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 3 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 3 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv





1 Comment