Dependența și evadarea din realitate-Prima Parte

1
165

În România dependenta de substante nu este privita ca o boală, cel putin puţin nu de masele largi ale populaţiei. Deşi în SUA sau în vestul Europei există o adevarată cultură şi metode de tratament a acestei tulburări, în ţara noastră nu există o promovare la nivel naţional a metodei de prevenire şi combatere a abuzului de substante. Există într-adevar centre de dezintoxicare, dar foarte puţin mediatizate, iar implicaţiile abuzului de substante în Romania nu sunt pe deplin conştientizate: complicaţii somatice şi fiziologice, consecinţe psihologice (se accentuează trăsăturile personalității antisociale, anxioase, depresive și se asociază personalității de tip borderline, unei disforii labile, suspiciozității, violenței), sociale (izolarea și retragerea din relațiile interpersonale, apariția unui sentiment general de deznădejde, culpabilitate, creșterea criminalității globale, violuri, creșterea numărului de accidente rutiere, creșterea numărului de tentative de suicid), dar si spirituale.


În ultimele decenii, conform datelor statistice, s-a concluzionat că dependenta de substante cu formele sale clinice şi complicaţiilor medicale, neurologice şi psihiatrice constituie o problemă prioritară de sănătate publică. În România în anul 2010, consumul de alcool per/capita la populația în vârstă de 15 ani şi peste a fost de 14,4 l, înregistrând o tendinţă crescătoare în ultimul deceniu. Din acest consum, 10,4 litri alcool reprezintă consumul înregistrat, iar 4 l reprezintă consumul de alcool neînregistrat, înregistrând o tendinţă stabilă. (WHO, 2014. Global Status Report on Alcohol and Health, 2014, apud Institutul national de sanatate publica, 2016).

Observatorul european pentru droguri si toxicomanie (2018) estimează că peste 92 de milioane de persoane în vârstă de 15-64 de ani din Uniunea Europeană, adică puțin peste un sfert, au încercat droguri ilegale într-un moment al vieții. Experiența consumului de droguri este menționată mai frecvent de bărbați (56,0 milioane) decât de femei (36,3 milioane). Drogul încercat cel mai frecvent este canabisul (53,5 milioane de bărbați și 34,3 milioane de femei), estimările consumului de-a lungul vieții fiind mult mai scăzute pentru cocaină (11,8 milioane de bărbați și 5,2 milioane de femei), MDMA (9,0 milioane de bărbați și 4,5 milioane de femei) și amfetamine (8,0 milioane de bărbați și 4,0 milioane de femei). Nivelurile consumului de canabis de-a lungul vieții variază considerabil de la o țară la alta, de la aproximativ 41 % dintre adulți în Franța la mai puțin de 5 % în Malta. In Romania, in anul 2017, se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 7,6% (Agenţia Naţională Antidrog, 2018). Ratele sunt de două ori mai mari în rândul adulților tineri (grupa de vârstă 15-34 ani), prevalența de-a lungul vieții fiind de 15,3%, prevalenţa în ultimul an 9,4%, iar pentru consumul din ultima lună se observă o prevalenţă de 4,5% (Agenţia Naţională Antidrog, 2018).

Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, atât în populația generală, cât și în cea școlară. De asemenea, canabisul rămâne și cel mai capturat drog la nivel naţional, înregistrând în anul 2017 cel mai mare număr de capturi realizate până în prezent (Agenţia Naţională Antidrog, 2018).
Alcoolul si drogul sunt legate de multe zone din viața noastră. Se acordă mult mai puțină atenție legăturilor dintre alcool și sănătatea mintală și a existat o explorare publică relativ mică a motivului pentru care bem. Cercetările arată că mulți oameni beau alcool pentru a le ajuta să facă față emoțiilor sau situațiilor pe care altfel ar fi greu să le gestioneze, astfel alcoolul transformandu-se el insusi intr-o strategie de coping. La cel mai simplu nivel, bem sau ne drogam pentru că dorim să ne schimbăm starea de spirit – sau să ne schimbăm starea mentală. Acest lucru poate implica dorința de a diminua sentimentele de anxietate sau depresie sau alte probleme de sănătate mintală sau de dispoziție, pentru lipsa unei modalități mai bune de abordare a acestora. Totodată, literatura de specialitate relevă faptul că dependenții de alcool folosesc intr-o maniera adaptativa mai mult strategiile de coping orientate pe emotie, decât spre problema si comportament. Deficitul de abilități eficiente pentru a face față stresului este un potențial adjuvant al relației dintre stres și efectele consumului de alcool. Este posibil, atunci când se confruntă cu factori de stres, persoanele dependente de substante sunt mai predispuse la deficite de adaptivitate a metodele de coping sau a strategiilor bazate pe probleme.
În cele ce urmează, voi introduce, ca parte importantă a argumentului acestei lucrari, secvențe dintr-o mărturie a unui om de excepție, un om care a luptat cu boala și care acum se bucură de abstinență: Bună sunt Styx și sunt alcoolic abstinent,
Ajunsesem într-un stadiu deplorabil ca ființă umană. Am ajuns la fundul sacului așa cum se spune în AA (Alcoolicii Anonimi, într-o perioadă destul de îndelungată deoarece alcoolismul este o boală progresivă. Cantitățile îngurgitate de mine nu merită a fi mentionate pentru că în alcoolism nu este despre cât și ce anume se consumă, ci despre pierderea controlului asupra consumului după primul pahar.


În momentul în care am ajuns să beau dimineața ca să functionez, am început să-mi pun întrebări, și chiar dacă mi-am dat seama că sunt alcoolic am continuat consumul abuziv. Am încercat să mă opresc din consum singur. Am încercat cu plante de la plafar, babe (vrăjitoare), biserică, în speranța că voi putea bea controlat, dar totul a fost în zadar. Cadru militar fiind, am ajuns să consum alcool chiar si în timpul serviciul. Dar pe zi ce trecea nu mă mai suportam când mă priveam în oglindă. Până într-o bună zi, când m-am trezit și am hotărât să cer ajutor, atunci am apelat la clinica ALIAT din București. Am avut norocul de un psihoterapeut minunat care m-a ajutat să mă înțeleg si să mă ajut singur cu abstinența. La o lună de abstinentă/abtinere, am descoperit și grupurile de suport de tip AA, și am făcut în paralel 3 luni de psihoterapie și AA. M-am regăsit printre acei oameni din AA care aveau aceeași problemă ca și mine și care reușiseră să găsească o soluție. Ca să reușești să nu mai bei, necesită schimbarea modului de viață, vechea gândire și învățarea acceptării propriei persoane, a iubirii și iertării de Sine. Numai așa, te oprești din a-ți face rău, consumând fără discernământ. Iar eu, în acest fel, cu fiecare zi la rândul ei, am ajuns la aproape 5 ani de abstinență (pe 30 iunie 2019).
Abstinența îmi permite să fiu eu însumi, să gestionez și bune și rele cu calm și cu înțelepciune fără teama de a defula în paharul cu băutură, dar cel mai mult îmi permite să simt că trăiesc și să ma bucur de viată lucid, să zâmbesc sincer nu doar să schițez un rictus, să simt iubirea celor apropiați mie, să nu mai las capul in jos de frica vreunui lucru făcut în momentele de beție, să fiu smerit dar nu umil, să pot da mai departe (celor care îți doresc) ceea ce am primit și eu gratuit la rândul meu, să nu mai fac lucrurile doar de dragul altora… ar mai fi multe de spus, cred ca imortant pentru mine, sintetizând toate aceste lucruri este libertatea de a trăi așa cum se cuvine, de a evolua spiritual fără a mi se impune nimic și a mă bucura de viață în fiecare clipă.
Dacă îmi mai e dor de un pahar? Foarte rar, din ce în ce mai rar. dar atunci nu trebuie decât să-mi aduc aminte de zilele de jenă, de penibilul situațiilor de după showurile bahice, de stările de rău și de sevraj, să pun în aplicare programul AA, să iau legătura cu un prieten din AA, și îmi trece. Sunt conștient că desi dependența fizică a trecut, dependența psihică, boala alcoolismului e încă în mine și va fi toată viața iar singura soluție pentru mine e abstinența. Nu este ușor, dar se merită din plin.
Vă mulțumesc!

centruloxigen@yahoo.com
www.centruloxigen.ro
www.apgal.ro

Redacția Ziarului Național.ro mulțumește doamnei Ramona Baghiu Psiholog clinician și Psihoterapeut pentru acest fragment al Disertației domniei sale intitulată ”Evaluare și intervenție clinica experențială în problematica dependenței de alcool și droguri” 

 

Comentarii Facebook

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here