Actualitate
Uniunea Europeană, încotro? EDITORIAL
În pofida crizelor din ultimii ani, Uniunea Europeană dă semne serioase că nu mai reprezintă un model de reușită și de succes.
Fanii Uniunii Europene nu se mai exprimă atât de vocal.Idealurile de „libertate, coeziune,egalitate” specifice unei tulburate epoci trecute au acele reverberații în corectitudinea politică mai mult impusă decât simțită.
Un gigant precum Europa a ajuns, prin nenumărate transformări să nu mai constituie acel ideal care modelează planeta. De altfel, în cosmosul acestor veritabile desene animate politice, Europa poate fi descrisă și personificată ca un melc și ca o hidră, ca o groapă de șerpi sau alte asemenea simboluri…
Europa s-a simțit batjocorită ca un balon dezumflat, ca o mașină de curse fără motor, ca un tren deraiat, ca o navă care se scufundă sau ca un jumbo jet prea mare pentru orice pistă. Continentul a fost descris ca un lanț de munte sterp al vârfurilor UE, ca o groapă de gunoi plină de dosare, ca un pământ plin de belșug cu lacuri din care ar izvorâ atât lapte cât și vin.
Criza medicală a lovit-o grav pe această biată Europă, care în mod caricatural ar fi trebuit să se deosebească de imaginea terifiantă a unui templu care se prăbușește.Oricum, mai devreme sau mai târziu se poate pune în discuție acea crudă metaforă a dezagregării, în condițiile în care ar deveni o ruină…
Ideea că, în ciuda tuturor, Uniunea Europeană este, de fapt, o putere mondială, nu pare să apară niciodată scepticilor și inevitabililor specialiști în materie.La urma urmei, știrile vorbesc o cu totul altă limbă. În oglinda actualității, în furtunile mesajelor de pe Twitter ale timpului nostru, UE pare deseori la fel de frântă pe cât o descriu cei mai răi dintre dușmanii săi.
Cipru blochează singur sancțiunile europene împotriva dictaturii din Belarus. Guvernele Ungariei și Poloniei subminează fără milă statul de drept.Sunt, așa cum se cunoaște democrații iliberale.
Numai că nu aceste aspecte frapează.Există o sumedenie de altele care dospesc. Ca de pildă, negocierile agonizante privind o politică comună privind refugiații alocați („normați”) pentru continent provoacă supoziții și nenumărate semne de întrebare.Tot acestea se pare că nu au încheiat niciun fel de socoteală care în mod repetat se ridică din tot acest neant deseori ponosit.
O politică agricolă comună – una greșită de zeci de ani – a fost consolidată din nou. Achiziționarea de vaccinuri împotriva coronavirusului care coboară într-un haos aproape generalizant, înrădăcinat, alimentat de interesele naționale ale celor 27 de state membre reprezintă „elementele de culoare” din actualitate.
Și este cazul să nu ignorăm trecutul nu tocmai îndepărtat…Au existat de mai multe ori în ultimii 10 sau 15 ani anumite linii directoare care ori nu au fost respectate până la capăt, ori au fost rapid abandonate.
UE a fost atât de aproape de abis, încât căderea părea inevitabilă. Marea criză financiară din 2007 și 2008 a devenit așa-numita „criză grecească” ce a venit „la pachet” cu o criză a datoriilor suverane europene. S-au ridicat îndoieli semnificative cu privire la structurile de bază ale federației națiunilor – și nu veneau doar de la populiștii de sorginte de dreapta emergenți, aflați mereu în opoziție cu structurile statale de pe continent. Crizele financiare au devenit crize de identitate, iar criza refugiaților s-a transformat într-una dintre cele mai grave crize existențiale.
În 2016, decizia britanicilor de a părăsi UE a părut lovitura finală aplicată în cadrul ceremoniei atât de lung contestate a suveranității directivelor europene. Metafora de „sicriu semi-acoperit” folosită nefericit de către Tony Blair a generat acea reacție de prelungire a stării de incertitudine.
Se poate spune că separarea nu a adus nimic bun, dar în cadrul acestui unic experiment istoric pe care popoarele din Europa nu l-au învățat niciodată să îl iubească, faptul că situația a devenit mai puțin dificilă nu se datorează în ultimă instanță Brexit-ului, ci dorinței Albionului de a nu mai contribui la bugetul extins al UE. Surprinzător, prin acest demers s-a asigurat și o anume inter-dependență a sferei politice, dorința suverană a britanicilor reușind să nu distrugă firavul echilibru pre-pandemic, care din fericire a mai salvat de fapt aparențele.
Circul sau mai vine zis „show-ul de la Londra” și mersul înainte și înapoi al negocierilor de la Bruxelles au avut, de asemenea, efectul de a-i face pe mulți europeni să-și dea seama, poate pentru prima dată, cât de strâns legate sunt țările de UE. O entitate abstractă de altfel devenită concretă și, pe cât de amuzantă ar fi fost uneori toate bătăliile parlamentare din Londra, a fost la fel de-a dreptul nebunească.Iar insolitul l-a constituit tocmai faptul că britanicii au crezut cu adevărat că ar putea trece mai bine pe lume singuri decât ca parte a Europei în cadrul actualei configurații.
Totuși, înainte de oficializarea Brexit-ului, este posibil ca mulți europeni să nu fi simțit cum funcționau structurile de putere de la Bruxelles.Numai că, de atunci a existat o creștere a educației politice în rândurile numerosului public.
Împărțirea rolurilor între instituțiile UE a devenit mai clară, rolurile Comisiei Europene, ale puterii sale executive și ale Consiliului European, organismul puternic care reprezintă liderii celor 27 de state membre, sunt acum mai bine înțelese. Ar fi o exagerare să pretindem și să susținem cu nonșalanță ideea că un public european urmează acum mai atent scena politică de la Bruxelles, dar există cel puțin câteva cifre pe care fiecare european le cunoaște acum.
UE nu mai este la fel de lipsită de adevărata față, din moment ce motorul franco-german a rezistat și dă semne de revenire, ca pe vremuri. Cu toate acestea, nu există deloc o înțelegere largă a importanței Uniunii Europene în lume.
Pendularea și toată această mișcare oscilatorie a trecut de la încrederea excesivă după introducerea monedei euro și extinderea de pe marginea estică a continentului la complexul pronunțat de inferioritate de astăzi. Fără doar și poate, oarecum blocați în narațiunea declinului Europei, mulți europeni se îngrijorează acum cu privire la viitor și percep greșit echilibrul real de putere din lume astăzi.
UE, totuși, devine o umbră a tot ceea ce a fost fiind exact opusul – un gigant gripat cu picioare de lut și care își închipuie că mai joacă un rol decisiv în modelarea vieții de pe această planetă.
Iar în tot acest tablou quasi deprimant, Republica Comunistă China a devenit principalul jucător global, din moment ce Europa de astăzi nu a reușit niciodată să se ridice la standardele și potența financiară în raport direct cu această formă de organizare și control cunoscute de la începutul istoriei lumii. Prin reglementarea treptată a afacerilor pieței sale interne, UE formulează pe parcurs standarde eficiente la nivel global. Fie că este vorba despre substanțe chimice, deșeuri periculoase, carne tratată hormonal, deșeuri electronice, standarde de emisii poluante, teste pe animale, „politicile antitrust”, confidențialitatea datelor și a protecției lor, concurența sau controlul poluării aerului – UE este întotdeauna într-un fel sau altul deja un pic depășită.
China este cea care stabilește standarde și criterii la nivel mondial bazate pe descoperiri științifice și dotate cu competențe științifice, juridice și morale recunoscute – chiar și în domenii în care, prin lege, nu ar avea de fapt niciun cuvânt de spus. Nu este deloc ușor să mai spunem că Uniunea Europeană ar îmbunătăți lumea în fiecare zi, dorind ca să fie puțin mai curată, puțin mai sănătoasă, mai sigură și mai durabilă.
„Legile UE determină modul în care se recoltează lemnul în Indonezia, cum se produce mierea în Brazilia, ce pesticide utilizează fermierii de cacao în Camerun, ce echipamente sunt instalate în fabricile de lactate din China”, scrie Anu Bradford, profesor de drept din Finlanda, la una dintre comunicările de la New York Universității Columbia. Domnia sa și personalul ei au depus o mulțime de muncă adunând multe dintre faptele și cifrele citate în acest eseu. Cartea pe care a scris-o în urma acelei cercetări, „The Brussels Effect”, publicată la începutul anului 2020, este subtitlată: „Cum conduce Uniunea Europeană lumea. ” Interesant este că, atunci când a fost întrebată de prestigioasa revistă germana Der Spiegel dacă teza respectivă a fost, probabil, un pic suprasolicitată, ea a răspuns: „Nu cred! Doar că, spre deosebire de ideile tradiționale, Europa este o putere mondială liniștită și tocmai aceasta este baza succesului său „.
Ca europeni, am putea realiza din când în când că această federație a națiunilor europene ce se vechiculează sub titulatura de „Statele Unite ale Europei” a fost și este încă un vehicul pentru pace și prosperitate, un vehicul pentru oportunități pentru sute de milioane de oameni. S-ar putea să fim cu adevărat mândri pentru un moment de ceea ce s-a realizat, numai că, perioada post-pandemică acționează precum o frână serioasă în economia acestei…”povești de succes” ce ni se pare a fi chiar uimitoare. Datorită inițiativelor europene, multe lucruri s-au îmbunătățit cu adevărat pentru mulți oameni de-a lungul deceniilor. Dar Uniunea Europeană – și, în acest sens, seamănă foarte mult cu Organizația Națiunilor Unite – este adesea examinată exclusiv pentru deficiențele sale.
UE este judecată frecvent numai în funcție de capacitatea sa de a acționa rapid și prea rar în funcție de capacitatea sa de a urmări anumite obiective pas cu pas, cu calm și perseverență. Și oamenii uită adesea că UE este o federație din 27 de țări.
Când sunt unite, Europa este puternică. Când nu sunt de acord, chiar și cea mai bună UE este de foarte puțin ajutor. Pe termen lung – adică ani și decenii – UE va fi judecată dacă își va atinge obiectivele și își va stabili vreodată viitorul.
Cel mai important ar fi păstrarea păcii, prin salvarea climatului lumii, prin încheierea acestei maladii a distrugerii naturii, prin protejarea oamenilor, prin creșterea prosperității, prin îmbunătățirea vieții și căutarea echilibrului și generarea unei stări de fericiri. Majoritatea europenilor cred că aceste obiective sunt atât de evidente, încât abia le mai aud considerând că retorica pro-emigrare fiind una „necesară și corectă”.
Ca atare, suntem în pericol să nu vedem ceea ce restul lumii a realizat deja: că am reușit să transformăm un întreg continent – un loc în care oamenii s-au sfâșiat reciproc timp de secole – într-un model pentru secolul al XXI-lea . Numai că, nu depinde numai de noi dacă ar fi posibil să depășim starea de nebuloasă și de perpetuă incertitudine pe care o experimentăm de mai bine de un an de zile din ce în ce mai mult, uitând sau iertând evidența că totul a pornit de la un virus fabricat în laboratoarele puterii și răspândit pe scară mondială.
Nu trebuie să disperăm.Ci, din contră să ne revenim și să observăm că multe aspecte care se îndreaptă în prezent în prim-plan sunt cele pe care UE le lucrează de mai mulți ani, iar acest lucru întărește „Efectul de la Bruxelles”. În special, protecția datelor era deja o pălărie veche în Europa.
Cu mult înainte de scandalurile de pe internet și atacurile hackerilor asupra instituțiilor și consorțiilor de prim rang, nimeni nu avea să intuiască dezvoltarea fără precedent din domeniul ciberneticii. Acum, mulți se uită în Europa pentru a învăța din experiențele sale referitor la protecția datelor și a confidențialității datelor. Dar Europa și-a acumulat și acea expertiză pe probleme de sustenabilitate socială și de mediu, care au fost de mult timp afară din acea modă în care,în alte regiuni ale lumii nu pot fi atât de repede reproduse în altă parte. În schimb, țări întregi au adoptat modelul european pe măsură ce se îndreaptă pe calea spre a deveni societăți prospere.
De aceea, nu pot încheia fără să admit că opinia Europei privind protecția datelor, așa cum este prevăzută în Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), a devenit rapid un standard global pe care nicio companie și nicio țară nu le poate ignora.
De exemplu, numai Google susține că a fost forțat să petreacă „sute de ani de timp uman” pentru a se conforma reglementărilor de la Bruxelles, dar a făcut-o în cele din urmă. Cele mai mari 500 de companii americane cheltuiesc continuu miliarde de dolari pentru a pune în aplicare normele UE și situația nu diferă pentru cele mai mari companii din Asia, Africa și America de Sud. Cele mai inteligente dintre ele lucrează deja la reducerea emisiilor de carbon, stând cu un ochi asupra „taxei pe carbon”, la care UE lucrează de ani de zile.
Toate aceste exemple conduc la concluzia la fel de incredibilă și corectă că globalizarea de astăzi este de fapt o „europenizare” – și aceasta nu a fost scrisă în broșurile publicitare ale UE, ci în „The Economist”, ziarul de citit obligatoriu al capitaliștilor laissez-faire.
Sursa foto : https://google.com
Acest editorial a fost creat după o idee originală de către Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național
Actualitate
Băsescu atacă liderii politici: „Orbecăie în decizii” și „aproape că își trădează țara pentru interese mărunte”
Fostul președinte Traian Băsescu lansează un nou atac la adresa liderilor politici, pe care îi acuză că iau decizii în afara Constituției și pun în pericol funcționarea statului. În contextul crizei politice generate de căderea Guvernului Bolojan, Băsescu susține că România traversează „un moment de alertă maximă”.
Fostul președinte Traian Băsescu. FOTO: Inquam Photos.
„Din păcate, nivelul la care sunt liderii politici ai momentului îi face să orbecăie în decizii, îi face să creadă că ce le este bine lor și clientelei lor este bine și pentru țară și cred că pot impune țării decizii care nu sunt constituționale. După părerea mea suntem într-un moment de criză majoră”, a declarat Traian Băsescu, miercuri seară, la B1 TV.
Fostul șef al statului a avertizat că încercarea de a găsi soluții politice în afara cadrului constituțional poate avea consecințe grave.
„Suntem într-un moment de alertă maximă. Oamenii ăștia, politicienii, căutând soluții în afara Constituției, riscă să prăbușească statul, riscă să facă din România un stat fără reguli. Pentru că asta fac ei acum, nu au reguli”, a afirmat Băsescu.
Traian Băsescu a criticat atât PSD, cât și PNL, despre care spune că pun orgoliile și interesele politice înaintea interesului național.
„Și unii, și alții, PSD și partidul breloc PNL, tratează lucrurile prin prisma unor ambiții personale. Dacă nu reușești să lași ambițiile personale deoparte într-un moment de criză majoră, nu ai ce căuta în viața politică”, a declarat fostul președinte.
Acesta a mers și mai departe, afirmând că actualii lideri politici „aproape că își trădează țara pentru niște interese mărunte, orgolii”.
Declarațiile lui Traian Băsescu vin în contextul crizei politice declanșate după adoptarea moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan și în condițiile în care negocierile pentru formarea unui nou Executiv sunt încă în impas.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-07-22T20:24:44.829Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/politica/basescu-ataca-liderii-politici-orbecaie-in-2545100.html”,”pathArray”:[„”,”politica”,”basescu-ataca-liderii-politici-orbecaie-in-2545100.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/politica/basescu-ataca-liderii-politici-orbecaie-in-2545100.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Scos de sub dărâmături și mereu în mișcare. Șeful diplomației iraniene povestește cu a supraviețuit atacului care l-a ucis pe ayatolahul Ali Khamenei
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a povestit modul în care a fost scos de sub dărâmăturile unui complex guvernamental, în urma atacului aerian americano-israelian care l-a ucis pe liderul suprem al țării, Ali Khamenei, în prima zi a războiului. De atunci, el a supraviețuit deplasându-se constant cu mașina prin capitala Teheran.
Abbas Araghchi, șeful diplomației iraniene/FOTO:X
Într-un interviu acordat jurnalistului iranian Javad Mogouyi, Araghchi a confirmat că Israelul și Statele Unite au dispus de informații precise privind localizarea lui Khamenei și a altor oficiali, ceea ce le-a permis să vizeze conducerea de vârf a Iranului.
El a spus că nu s-a întâlnit încă cu noul lider al țării, Mojtaba, fiul lui Khamenei, dar a precizat că numirea acestuia a transmis „un mesaj foarte important lumii întregi, și anume că nu va exista nicio schimbare în politicile și idealurile regimului”.
Vorbind cu Mogouyi înainte de reluarea ostilităților de amploare, în urmă cu 10 zile, Araghchi a spus că se îndoise mereu că negocierile cu Statele Unite, purtate la începutul acestui an, aveau să dea rezultate, dar a considerat că erau necesare, chiar dacă șansele de reușită erau de doar 10% — nu în ultimul rând pentru a nu lăsa loc de îndoială cu privire la faptul că Iranul urmase calea diplomației. „Nimeni nu ar fi putut spune că vina ne aparține”, a afirmat el.
În interviul publicat online duminică, Araghchi a confirmat că Iranul oferise Statelor Unite o propunere legată de programul său nuclear, în cadrul ultimei runde de discuții de la Geneva, dar a precizat că ministrul de Externe al Omanului, Badr Albusaidi, i-a spus a doua zi că atmosfera de la Washington devenise brusc mai belicoasă.
Loviturile comune americano-israeliene au început la scurt timp după ora 9:00 a doua zi, în momentul în care oficiali de rang înalt se aflau reuniți pentru ședințe la Ministerul Informațiilor, la consiliul strategic pentru politică externă și la consiliul de apărare.
Breșă de securitate care ar putea exista și azi
„Ceea ce contează, în opinia mea, este faptul că Israelul deținea informații despre aceste întâlniri”, a spus Araghchi, adăugând: „Acest lucru ar putea indica o breșă de securitate care, probabil, încă există. Trebuie remediată.”
Araghchi îi raporta adjunctului șefului de cabinet al lui Khamenei, Ali Asghar Hijazi, atunci când clădirea a fost zguduită de trei explozii produse în câteva secunde — fiecare mai apropiată decât precedenta, a povestit el. „A treia explozie s-a produs aproape lângă clădirea noastră. Secțiunea în care se afla biroul domnului Hijazi a fost lovită direct, iar partea stângă a clădirii a fost complet distrusă.”
Secretara lui Hijazi a murit pe loc, însă Araghchi și Hijazi au scăpat de forța totală a exploziei.
„Ne aflam în cealaltă parte a clădirii, iar după explozie, tavanul, pereții, totul s-a prăbușit peste noi. L-am apucat de mână pe domnul Hijazi și ne-am croit drum printre grinzi, scânduri și bucăți de lemn, auzind strigăte de ajutor. Apa curgea din tavan. Totul era distrus. În cele din urmă am reușit să ieșim, și am văzut că diferite părți ale complexului fuseseră vizate.”
SUA riscă să rămână fără rachete pe fondul intensificării conflictului cu Iranul. „Pregătiți pentru un război de lungă durată”, transmit iranienii
Araghchi a fost dus în grabă la Ministerul de Externe de un trecător, întrucât mașina sa oficială fusese lovită.
„Timp de trei zile am fost complet izolați de exterior“
„Timp de trei zile am fost complet izolați de exterior, încercând să aflăm cine mai era în viață și cine murise ca martir”, a spus el. „Inamicul a crezut că ne poate paraliza vizând conducerea, dar a eșuat.”
Araghchi a afirmat că Iranul fusese pregătit pentru un asemenea atac și elaborase deja planuri pentru închiderea strâmtorii strategice Ormuz, în cazul în care liderul suprem ar fi fost vizat. Numele de cod al acestui scenariu era „Codul 110”, o referire la articolul din Constituția Iranului care stabilește prerogativele liderului suprem.
Potrivit lui Araghchi, Statele Unite au decis să atace pentru că apreciau că guvernul iranian fusese slăbit atât pe plan extern, prin loviturile date asupra grupărilor sale aliate din Siria și Liban, cât și pe plan intern, prin protestele economice — a căror rapiditate și amploare, a recunoscut el, l-au surprins.
Araghchi a spus că guverne din regiune l-au sfătuit pe Donald Trump să evite războiul, avertizându-l că un atac asupra Iranului nu va fi la fel de simplu precum raidul american din Venezuela, prin care a fost răpit atunci președintele Nicolás Maduro. „Iranul este diferit. În spatele său se află o civilizație de câteva mii de ani, combinată cu gândirea șiită și credințele legate de martiraj. Când aceste elemente se combină, ele creează ceva ce nu poate fi învins cu ușurință”, a spus el.
El i-a mai spus lui Mogouyi că Iranul avertizase guvernele vecine că orice atac va fi urmat de represalii împotriva unor obiective din regiune. „Dacă Israelul ne lovește instalațiile nucleare, le vom lovi pe ale lor. Rachetele noastre nu ajung până în America, așa că le vom lovi bazele, care, din păcate, se află pe teritoriul țărilor voastre. Dacă ne lovesc instalațiile petroliere, ne vom asigura că nimeni din regiune nu va mai putea vinde petrol”, a afirmat el.
Dejucarea revoltei kurde
De asemenea, el a spus că avertismentele transmise guvernului turc au determinat Ankara să blocheze planul lui Trump de a încuraja o revoltă kurdă dinspre Irak spre Iran. Ministrul de Externe al Turciei, Hakan Fidan, „a discutat cu americanii și a adoptat o poziție foarte fermă în această privință. O serie de eforturi au zădărnicit acest plan”, a spus Araghchi.
El a adăugat că Iranul lucrează pentru a adânci divergențele dintre Statele Unite și Israel. „Există uneori conflicte de obiective și poziții care pot fi exploatate”, a spus el, fără a oferi detalii suplimentare.
Araghchi a afirmat că, după campania de bombardamente de 12 zile desfășurată de Israel împotriva Iranului în 2025, țara sa și-a îmbunătățit capacitățile de rachete, reducând timpul necesar pentru reactivarea unei baze după un atac de la 10-15 ore la doar 35-40 de minute.
Referindu-se la alegerea dintre diplomație și război, Araghchi a spus: „Nu luptăm decât dacă prețul de a nu lupta este mai mare decât prețul luptei.”
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-20T07:03:19.039Z”}},”last_changed”:”2026-07-22T14:03:23.711Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-externe/in-lume/scos-de-sub-daramaturi-si-mereu-in-miscare-seful-2545023.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”in-lume”,”scos-de-sub-daramaturi-si-mereu-in-miscare-seful-2545023.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/scos-de-sub-daramaturi-si-mereu-in-miscare-seful-2545023.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Paradoxul imobiliar din România: vânzările scad, dar prețurile cresc. Gabriel Biriș: „Ne așteaptă o ajustare de durată, de circa 5 ani”
Piața imobiliară din România înregistrează un paradox aparent: deși numărul tranzacțiilor cu apartamente a scăzut cu 9% în prima jumătate a anului, prețurile locuințelor au continuat să crească în toate marile orașe. Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat în București, unde prețurile au urcat cu 12,5%, urmat de Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Singura localitate urbană mare care a înregistrat o creștere a cererii în primele șase luni ale anului este Timișoara, în timp ce în restul țării, interesul cumpărătorilor a scăzut. Consultantul fiscal Gabriel Biriș a explicat pentru „Adevărul” cauzele acestui dezechilibru și a avertizat că ajustarea pieței va fi una de durată, în absența unor reforme structurale.
Prețurile apartamentelor urcă, deși cererea a coborât vertiginos în ultimul an. FOTO: Shutterstock
Datele arată o tendință clară de scădere a numărului de tranzacții imobiliare la nivel național, dar prețurile continuă să urce. La Galați, creșterea a fost cea mai modestă, de 3,6%, în timp ce la polul opus, Bucureștiul a înregistrat un avans de 12,5%. Cluj-Napoca, Iași și Timișoara se situează și ele în zona creșterilor semnificative, confirmând că orașele mari rămân atractive pentru investitori, chiar și în condițiile unei cereri generale în scădere. Această dinamică reflectă un decalaj între evoluția cererii și cea a prețurilor, care nu poate fi explicat doar de factorii clasici ai pieței.
Consultantul fiscal Gabriel Biriș a identificat mai multe cauze care stau la baza creșterii prețurilor locuințelor, în ciuda scăderii numărului de tranzacții. El a subliniat că scumpirea materialelor de construcție și a utilităților, precum și majorarea TVA-ului la 21% au contribuit semnificativ la această situație.
„Scumpirile din sectorul imobiliar au multiple cauze, iar printre cele mai importante se numără creșterea costurilor de construcție, determinată de scumpirea generalizată a tuturor materiilor prime și utilităților. După pandemie, prețurile materialelor de construcție au înregistrat o creștere explozivă din cauza întreruperii lanțurilor de producție și distribuție, iar deși ulterior au scăzut ușor, ele au rămas la niveluri mult superioare celor de dinainte și continuă să crească, la fel ca și prețurile energiei. Ca urmare, se vând mai puține locuințe, dar la prețuri mai mari, pentru că și construcția este mai costisitoare, iar în București se adaugă și problema ofertei reduse, deoarece marile dezvoltări profesionale au fost blocate de fostul primar general, actualul președinte”, a relatat consultantul fiscal.
Acesta a adăugat că majorarea TVA-ului a reprezentat o altă povară pentru cumpărători:
„Un alt factor care contribuie semnificativ la comprimarea pieței este majorarea cotei de TVA la 21%, ceea ce înseamnă, pentru un apartament de aproximativ 100.000 de euro, un plus de 12.000 de euro față de vechea cotă, bani pe care cumpărătorul trebuie să îi achite din propriul buzunar sau să îi ia cu împrumut de la bancă.”
Nu ne așteaptă o criză imobiliară, ci o ajustare de durată, susține Biriș
Întrebat dacă ne îndreptăm spre o criză imobiliară, Gabriel Biriș a respins ideea unei prăbușiri masive.
„Nu anticipez o prăbușire masivă a cererii sau o blocare totală a pieței, ci mai degrabă o ajustare, care deja a început, iar durata acestei ajustări depinde de mai mulți factori. Măsurile economice recente au redus consumul, pentru că oamenii au mai puțini bani, iar până când nu vom reveni la o creștere economică sănătoasă și la reluarea investițiilor, blocate de decizii antieconomice luate din 2023 încoace, până la suspendarea guvernului Bolojan, și până nu va dispărea isteria creată de atmosfera de criză promovată la televizor, care a diminuat apetitul pentru cheltuieli, împrumuturi și mutări, ajustarea va fi una de durată. Dacă mediul politic o ține tot așa, iar politicile economice nu se schimbă, ceea ce îmi e greu să cred că se va întâmpla, ne putem aștepta ca această perioadă să dureze vreo 5 ani”, a relatat consultantul fiscal.
Gabriel Biriș a subliniat că, pentru o schimbare semnificativă a situației, este nevoie de o abordare diferită a guvernării, care să includă reforme structurale și măsuri ferme de combatere a evaziunii fiscale.
„Nu sunt semne că în următorii ani situația s-ar schimba semnificativ, cu excepția unei schimbări majore de abordare a guvernării, însă speranțele sunt slabe. Ar fi necesar ca reducerea deficitului să se facă nu doar prin creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli, ci prin măsuri ferme de combatere a evaziunii fiscale, pentru a crește veniturile, și prin reforme reale, cum ar fi reducerea numărului UAT, de parlamentari și de județe, pentru că risipa din multe sectoare afectează pe toți, mai puțin pe cei câțiva care beneficiază de ea”, a relatat Biriș.
Cât a ajuns să coste un apartament la țară, în cea mai mare comună a României. „Du-te, frate și te tratează cu prețurile astea de Miami și Monaco”
Cum arată piața imobiliară în Capitală și în orașele mari
Datele centralizate de compania de consultanță imobiliară Colliers indică o reducere a volumului tranzacțiilor cu apartamente la nivel național în primele șase luni ale anului curent, comparativ cu perioada similară din 2025. Scăderea agregată este de 9%, un ritm care reflectă o atitudine precaută a participanților la piață, într-un climat marcat de creșterea generalizată a prețurilor, de scumpirea creditării și de erodarea puterii de cumpărare a populației.
În București, evoluția a fost ușor mai bună decât media națională, însă tot pe un teritoriu negativ. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în capitală a scăzut cu 2% în primul semestru, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Deși acest rezultat indică o recuperare parțială față de debutul slab al anului, el nu compensează în totalitate decalajul acumulat, piața bucureșteană rămânând sub nivelul înregistrat în intervalul echivalent din 2025.
Un semnal distinct vine însă din zona autorizațiilor de construire pentru locuințe. În primele cinci luni ale anului, suprafața utilă autorizată pentru clădiri rezidențiale în București a crescut de 3,6 ori față de aceeași perioadă a anului anterior, atingând cel mai bun nivel din ultimii cinci ani. Această dinamică sugerează o revigorare a interesului dezvoltatorilor pentru extinderea ofertei viitoare, deși autorizațiile nu se traduc automat în livrări imediate.
Pe de altă parte, marile centre universitare și economice ale țării prezintă traiectorii diferite. Cluj-Napoca, considerată una dintre cele mai scumpe piețe rezidențiale, a raportat o scădere de 16% a tranzacțiilor cu apartamente în primul semestru, în timp ce Iașul a consemnat un declin de 11%. Singura evoluție pozitivă dintre orașele mari a fost înregistrată la Timișoara, unde vânzările au crescut cu 3% față de prima jumătate a anului trecut. Aceste diferențe regionale arată că factori precum accesibilitatea, nivelul prețurilor, stocul disponibil și particularitățile cererii locale influențează din ce în ce mai mult ritmul tranzacționării.
Finanțarea prin credit ipotecar rămâne stabilă
Un element de stabilitate provine din structura finanțării achizițiilor. Ponderea cumpărărilor de apartamente realizate cu ajutorul unui credit ipotecar s-a menținut în jurul valorii de 58% din total, un nivel asemănător cu cel din anul precedent. Această constantă indică faptul că, în ciuda dobânzilor ridicate, creditul bancar rămâne un instrument esențial pentru o mare parte a cumpărătorilor, care s-au obișnuit treptat cu noile condiții de finanțare.
Explozie „pe hârtie” a chiriilor în România. INS raportează o creștere de 43%, experții contrazic cifrele
În plus, luna iulie ar putea aduce o creștere temporară a numărului de tranzacții înregistrate, pe măsură ce se apropie termenul limită pentru finalizarea unor achiziții cu cota redusă de TVA. Această facilitate se aplică în continuare cumpărătorilor care au semnat un antecontract până la 1 august 2025 și care își finalizează achiziția în termenul prevăzut. Un efect similar a fost observat și anul trecut, când eliminarea cotei reduse de TVA a determinat o accelerare a deciziilor de cumpărare în perioada premergătoare.
Specialiștii Colliers atrag atenția că aceste vârfuri conjuncturale nu modifică însă tendința generală a pieței, care devine tot mai selectivă. Potențialii cumpărători analizează cu mai mare atenție ofertele disponibile și compară multiple proiecte înainte de a lua o decizie. Pe lângă prețul de achiziție, factori precum proximitatea față de rețeaua de transport public, durata estimată a deplasărilor zilnice, eficiența energetică a clădirii, calitatea execuției și cheltuielile lunare de întreținere câștigă tot mai mult teren în ecuația achiziției. În București, modernizarea și extinderea infrastructurii de transport vor deveni, în opinia consultanților, un element determinant în atractivitatea viitoare a diferitelor cartiere.
Gabriel Blăniță a subliniat această schimbare de paradigmă: „Diferențierea nu mai este doar o discuție de marketing, ci devine o condiție pentru absorbție. Cumpărătorii sunt mai atenți, compară mai mult și iau în calcul nu doar prețul apartamentului, ci costul complet al locuirii. În următorii ani, zone care astăzi sunt percepute ca secundare pot deveni mult mai interesante dacă vor avea acces mai bun la metrou, tramvai sau infrastructură rutieră, iar dezvoltatorii care înțeleg aceste schimbări din timp vor avea un avantaj clar.”
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-20T07:03:19.039Z”}},”last_changed”:”2026-07-22T07:44:08.523Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/economie/paradoxul-imobiliar-din-romania-vanzarile-scad-2544807.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”paradoxul-imobiliar-din-romania-vanzarile-scad-2544807.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/paradoxul-imobiliar-din-romania-vanzarile-scad-2544807.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Băsescu atacă liderii politici: „Orbecăie în decizii” și „aproape că își trădează țara pentru interese mărunte”
Fostul președinte Traian Băsescu lansează un nou atac la adresa liderilor politici, pe care îi acuză că iau decizii în...
Scos de sub dărâmături și mereu în mișcare. Șeful diplomației iraniene povestește cu a supraviețuit atacului care l-a ucis pe ayatolahul Ali Khamenei
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a povestit modul în care a fost scos de sub dărâmăturile unui complex...
Paradoxul imobiliar din România: vânzările scad, dar prețurile cresc. Gabriel Biriș: „Ne așteaptă o ajustare de durată, de circa 5 ani”
Piața imobiliară din România înregistrează un paradox aparent: deși numărul tranzacțiilor cu apartamente a scăzut cu 9% în prima jumătate...
Ucraina testează o nouă armă cu rază lungă de acțiune pentru atacuri pe teritoriul Rusiei. Dialog direct între comandanții de pe front și producătorii de armament
Compania ucraineană SkyFall a dezvoltat un nou sistem de atac la distanță care trece deja prin teste operaționale în misiuni...
Ministrul Finanțelor susține că festivalurile de muzică aduc investiții, turiști și venituri la buget
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că marile festivaluri de muzică din România au un rol important în economie,...
Eugen Tomac îi critică pe liderii politici care „încearcă să pozeze în salvatori”: „Au avut poziții identice cu ale Kremlinului”
Eurodeputatul PMP și consilierul onorific al președintelui, Eugen Tomac, a declarat marți, 21 iulie, la „Interviurile Adevărul”, că „Rusia și-a construit întreaga...
„Nu mă lupt cu Ministerul Apărării. Mă lupt cu Rusia”. Generalul Sîrskîi respinge acuzațiile privind conflictul cu Fedorov și explică strategia armatei ucrainene
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi în conflict cu ministrul Apărării,...
-
Breakingacum 3 zileSpania este noua campioană mondială după o victorie cu 1-0
-
Actualitateacum 3 zilePreședintele SUA solicită o revizuire a manualului ştiinţific folosit de judecători. „Merită fapte, nu fraudă politică şi ştiinţă falsă privind clima”
-
Breakingacum 3 zileTrump, un nou moment viral la finala Cupei Mondiale 2026. A rămas pe scenă când Spania ridica trofeul suprem, ignorându-l pe șeful FIFA
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu mă lupt cu Ministerul Apărării. Mă lupt cu Rusia”. Generalul Sîrskîi respinge acuzațiile privind conflictul cu Fedorov și explică strategia armatei ucrainene
-
Actualitateacum 2 zileRomânul genial la care au apelat NASA și Elon Musk: „Nu vom avea orașe în spațiu în următorii 20 de ani. Spațiul este un mediu neiertător”
-
Actualitateacum 2 zileNicușor Dan îl felicită pe Andy Burnham pentru numirea în funcția de premier al Marii Britanii
-
Actualitateacum 2 zileGrindeanu: „PSD nu votează legea salarizării în forma actuală”. Liderul social-democraților propune o „comisie de criză” în Parlament
-
Actualitateacum 3 zileCele două Românii din 2026. Suma ireală cu care trăiește o familie cu copil, în timp ce un singur om cheltuie 55.000 lei lunar. „Cum e posibil?”