Actualitate
Amânări, stratageme și propuneri în Coaliție pentru cele trei instituții cheie – TVR, SRR și Avocatul Poporului
Revocările din funcții ale șefilor de la TVR, Radio și Avocatul Poporului anunțate ca fiind prioritare pentru Coaliție sunt în continuare amânate în Parlament. Motivul întârzierii îl constituie nenumăratele neînțelegeri din Coaliție privind împărțirea funcțiilor. Potrivit anumitor surse citate de către HotNews.ro, negocierile s-au blocat în urma neînțelegerilor dintre PNL și UDMR.
La mijlocul lunii februarie președintele PNL, Ludovic Orban anunța că schimbarea șefilor celor trei instituții este prioritate pentru Coaliție, iar situația ar necesita să fie limpezită rapid.
După votarea și impunerea bugetului „de austeritate”, următorul pas pentru majoritatea parlamentară îl va constitui obținerea controlului asupra unor instituții media de stat. „Pachetul media” aflat pe masa Coaliției cuprinde șefia TVR, a Radioului Public, conducerea Agerpres și numirea a patru membri în Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). De acest pachet este lipită și funcția de Avocat al Poporului.
Scurt istoric
„În următoarea perioadă, cel mai probabil săptămâna viitoare, dacă va exista o întelegere politică în Coaliție pe împărțirea funcțiilor, ar putea fi propus spre dezbatere comisiilor de către parlamenatarii PNL, USR un astfel de raport,” au explicat sursele preluate și citate de HotNews.ro.
De ce nu se înteleg PNL, USR-PLUS și UDMR
În altă ordine de idei, în acest timp chiar se poartă negocieri la sânge în Coaliția de centru-dreapta pentru cele trei instituții cheie – TVR, SRR și Avocatul Poporului.
Totuși, în cadrul ultimei ședințe a Coaliției programată luni trebuia discutată situația revocărilor și numirilor noilor șefi ai TVR, SRR, Agerpres și Avocatului Poporului. Mai exact, liderii Coaliției trebuiau să-și desemneze șefia celor patru instituții.Numai că, în mod cu totul previzibil, subiectul a fost amânat pentru o dată ulterioară.
Se pare că această întârziere e justificata și are legătură cu faptul că prioritatea și urgența Coaliței de centru-dreapta este dezbaterea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar și faptul că cele patru partide nu au reușit să ajungă la un consens privind… împărțirea funcțiilor.
Revocarea Avocatului Poporului are puține șanse de a fi pusă în aplicare. Se caută încă motive întemeiate care să stea la bază unei decizii în acest sens. Noi dorim să fim considerați parteneri cu drepturi egale pentru că la fel ca și PNL și USR, voturile noastre contează în Coaliție și fără voturile noastre nu ar trece legi importante”, au explicat surse din interiorul UDMR pentru platforma noastră.
Poziția liberală
Liderul PNL, Ludovic Orban a dat asigurări că nu există niciun blocaj la nivelul coaliţiei guvernamentale cu privire la schimbarea Avocatului Poporului, a şefei TVR şi a șefului Radioului public (SRR), însă deciziile întârzie, în pofida faptului că au fost anunțate de ceva vreme.
„Nu există niciun blocaj. Când vom lua o decizie pe temele TVR, Radio, Avocatul Poporului şi alte entităţi, le vom prezenta public”, a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, luni 8 Martie, solicitat de jurnaliștii aflați în Palatul Parlamentului.
„În momentul în care se va dezbate în Comisiile juridice şi vom avea un raport, vom înainta această propunere în dezbaterea plenului Camerelor reunite”, a precizat Orban.
În loc…de concluzii
UDMR a cerut încă decla început ca să fie respectat algoritmul, în sensul că dacă PNL și USR își exprimă opțiunea pentru o instituție, a treia variantă să fie lăsată Uniunii. Spre exemplu, în cazul împărțirii prefecturilor, PNL a ales județul Sibiu, USR-PLUS a dorit Bucureștiul, iar UDMR a putut opta pentru județul Cluj, ceea ce a generat nemulțumirea liberalilor din județ.
Dacă PNL va opta pentru TVR, iar USR-PLUS pentru SRR, UDMR ar putea prelua Avocatul Poporului. Deloc surprinzător e aspectul că UDMR a cerut și poziția din fruntea Radioului, dacă nu poate să nominalizeze Avocatul Poporului.
Însă, liberalii nu acceptă ca UDMR să propună viitorul Avocat al Poporului, mai ales că înlocuirea Renatei Weber reprezintă o promisiune a lui Ludovic Orban. PNL a demarat în Parlament procedurile pentru revocare.
Împărțirea din Coaliție poate să cuprindă și alte variabile. La nivelul Parlamentului se va constitui Comisia de Cod Electoral. UDMR a cerut să conducă această Comisie, lucru neacceptat din start de PNL și USR-PLUS. La negocierile de la Vila Lac din luna decembrie, UDMR s-a pronunțat clar împotriva alegerii primarilor în două tururi.Revenirea la sistemul alegerii primarilor în două tururi a fost însă o promisiune electorală a PNL și USR-PLUS.
Totuși, secretomania primează din moment ce nu a dorit să precizeze care ar fi prima opţiune a PNL în ceea ce priveşte funcţia de Avocat al Poporului sau cea din cadrul şefiri TVR, mulțumindu-se să amintească în treacăt că „obiectivul este de a garanta un avocat care să apere drepturile cetăţenilor”.
Miza este una importantă și lăsând de o parte toate interesele, de exemplu,TVR, ar fi cazul să se transforme într-o televiziune obiectivă, eficientă, care să informeze corect, care să aibă cu adevărat emisiuni culturale şi educative şi care să fie totuşi un reper în funcţionarea mass-media.
Până la clarificarea totală mai există timp.Oricum, ținând cont de toate datele problemei, se pare că obiectivele coaliției nu coincid. Chiar dacă nu o spun fățiș, liderii se feres de nominalizări și trădează o anumită lipsă de a nu forța și de a nu mai impune sau negocia funcții în raport cu numele vechiculate în actualitate.
Oricum, rămâne deosebit de interesant ceea ce se va petrece până la urmă, din moment ce se dorește o reînnoire a actualei organigrame ce va asigura acea revenire în cadrul misiunii pe care o au şi în cadrul prevederilor legale a acestor instituţii importante pentru societatea românească.
Sursa foto : https://google.com
Această știre a fost concepută și sintetizată de către Daniel Mihai, redactor șef al platformei media independente Criteriul Național
Liderii UDMR se întrunesc în ședință duminică, de la ora 18:00, pentru a stabili dacă îi acordă sau nu sprijin politic lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, a anunțat liderul deputaților formațiunii, Csoma Botond.
Presedintele UDMR, Kelemen Hunor FOTO Mediafax
El a precizat că UDMR a fost luat prin surprindere de hotărârea președintelui Nicușor Dan de a-l nominaliza pe Adrian Veștea ca prim-ministru.
„Sunt absolut sigur că decizia noastră nu se va rezuma la faptul dacă vom primi sau nu portofolii ministeriale în noul Guvern. Este o analiză mult mai complexă. Trebuie să vedem ce susținere are domnul Veștea, din ce zonă. PSD nu ajunge pentru o majoritate”, a explicat parlamentarul UDMR, pentru Digi 24.
Csoma Botond a adăugat că UDMR se aștepta ca Eugen Tomac să renunțe la mandat, în condițiile în care nu avea susținere parlamentară, iar partidele din fosta coaliție să formuleze o nouă propunere.
„Domnul președinte Kelemen Hunor nu a fost informat, consultat cu privire la această desemnare. Nu știa nici el, am discutat cu dânsul după ce am văzut în presă această informație. Ne-am gândit că poate se vor flexibiliza puțin pozițiile politice după ce Tomac nu strânge majoritatea sau renunță la mandat. Am crezut că va exista această situație când pozițiile politice se vor flexibiliza și vom fi în acea situație când putem merge la Cotroceni cu o propunere de premier. Nu a fost așa. Domnul Nicușor Dan a făcut această desemnare”, a afirmat el.
Duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat și îl propune în locul acestuia pe Adrian Veștea.
Actualitate
Trei state NATO vor simula apărarea Coridorului Suwalki, unul dintre cele mai sensibile puncte de pe flancul estic al Alianței
Lituania, Polonia și Franța vor desfășura începând cu 16 iunie exerciții militare comune în zona Coridorului Suwalki, considerat unul dintre cele mai vulnerabile și importante puncte strategice ale NATO în Europa de Est. Anunțul a fost făcut de Forțele Armate ale Lituaniei și preluat de postul public LRT.
Polonia testează echipamente militare de ultimă generație/FOTO:AFP
Exercițiile, denumite „Gallant Boar 2026” („Mistrețul Curajos 2026”), se vor desfășura până la 26 iunie și vor avea ca principal obiectiv testarea cooperării dintre armatele celor trei state în cazul apariției unei amenințări la adresa acestui sector de frontieră.
Potrivit organizatorilor, manevrele vor pune accent pe coordonarea operațională, schimbul de informații și reacția comună a forțelor aliate într-un scenariu de criză.
Polonia testează echipamente militare de ultimă generație
În cadrul exercițiilor, armata poloneză va evalua capacitățile unor sisteme moderne de armament, inclusiv obuzierele sud-coreene K9 și noile vehicule de luptă ale infanteriei Borsuk, considerate elemente-cheie ale programului de modernizare a forțelor terestre ale țării.
Lituania va participa cu militari din Batalionul de Dragoni „Marele Duce al Lituaniei Butigeidis”, una dintre unitățile de elită ale armatei lituaniene.
Participarea Franței confirmă interesul tot mai mare al statelor vest-europene pentru consolidarea securității pe flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor persistente cu Rusia.
De ce este important Coridorul Suwalki
Coridorul Suwalki reprezintă o fâșie de teritoriu de aproximativ 100 de kilometri situată la granița dintre Polonia și Lituania. Acesta separă Belarusul, aliat apropiat al Moscovei, de regiunea rusă Kaliningrad, puternic militarizată și amplasată pe litoralul Mării Baltice.
Experții militari consideră că această zonă este unul dintre cele mai sensibile puncte ale Alianței Nord-Atlantice, deoarece o eventuală blocare a coridorului ar putea izola statele baltice de restul teritoriului NATO.
Din acest motiv, apărarea regiunii ocupă un loc central în planificarea militară a Alianței.
Exercițiile au loc pe fondul unei activități militare intense în regiune
Manevrele Gallant Boar 2026 se desfășoară într-un context regional marcat de o intensificare a activităților militare.
La începutul lunii iunie au debutat exercițiile NATO BALTOPS în Marea Baltică, una dintre cele mai ample operațiuni navale organizate anual de Alianță.
În paralel, Rusia a anunțat desfășurarea unor exerciții militare în apropierea regiunii Kaliningrad, alimentând preocupările privind securitatea flancului estic al NATO.
Prin organizarea exercițiilor comune în zona Coridorului Suwalki, statele aliate urmăresc să transmită un semnal clar privind capacitatea de reacție și solidaritatea NATO în fața oricărei amenințări la adresa securității regionale.
Actualitate
Cum a devenit Bacalaureatul la Limba Română o formalitate de nivel de clasa a opta. De la eseu critic, la „te aplaudăm că ai încercat”
Timp de un deceniu, între 2015 și 2025, proba scrisă de Limba și literatura română de la Bacalaureat a păstrat o structură aparent neschimbată: trei ore de lucru, trei mari subiecte, 10 puncte din oficiu și un total de 100 de puncte.
Examenul de Bacalaureat. Foto Freepik.com
În spatele acestei continuități formale însă, profesorii observă o transformare profundă a ceea ce înseamnă, de fapt, să fii evaluat la absolvirea liceului.
Claudiu Zamfirescu, profesor de Limba Română la un liceu din Timișoara, oferă o perspectivă critică asupra acestei evoluții, pe care o consideră una de scădere a standardelor și de golire a substanței.
Profesor: „Când mă uit în urmă la subiectele din 2015, atunci chiar conta ce ai învățat”
Anii 2015 și 2016 au respectat formula consacrată de ordinul ministerial din 2010.
La filiera reală, candidații întâlneau un prim subiect cu text literar și întrebări de înțelegere, în valoare de 50 de puncte, urmat de un eseu argumentativ scurt de 20 de puncte și de un eseu extins de 400-600 de cuvinte, de 30 de puncte, plus o sarcină auxiliară de 10 puncte.
La filiera umanistă, structura era similară, însă eseul scurt valorase doar 10 puncte, iar eseul lung 30 de puncte.
Diferențele între profiluri au rămas constante, iar timpul de examen și baremele au fost aplicate fără modificări notabile până în 2019.
Privind în urmă la subiectele din 2015, profesorul rememorează un alt nivel de exigență:
„Îți spun sincer, când mă uit în urmă la subiectele din 2015, atunci chiar conta ce ai învățat. La real, elevii mei aveau de scris un eseu de 400-600 de cuvinte, dar conta fiecare argument, fiecare secvență comentată. Iar la uman, săracii de ei, se așteptau la eseuri critice veritabile, cu perspectivă, cu stil personal. Acum, dacă le-ar da așa ceva, foarte mulți ar pica pe capete. Nu pentru că sunt mai slabi, ci pentru că nu i-a mai pregătit nimeni în direcțiile ăstea”, explică dascălul pentru „Adevarul”.
Bacalaureatul, schimbat profund de pandemie
Anul 2020 a adus, din cauza pandemiei de COVID-19, o întrerupere a calendarului obișnuit: sesiunea din iunie-iulie a fost anulată și reorganizată în toamnă, iar pentru prima dată lucrările au fost scanate și corectate digital, în cadrul unui proiect-pilot.
În 2021 însă, pe lângă continuarea măsurilor pandemice, au apărut și modificări de conținut. Un ordin ministerial din februarie 2021 a aprobat noi programe de bacalaureat, printre care și pentru Limba română, cu o extindere a listei de autori canonici și o accentuare a competențelor de limbaj.
Pentru profesorul Claudiu Zamfirescu însă, această schimbare nu a însemnat o creștere a calității, ci o simplificare mascată: „Pandemia ne-a dat peste cap. În 2021 au venit cu programe noi, cică «extinderea listei de autori canonici». Sună bine, dar realitatea e că au băgat autori mai ușori, textele mai scurte, iar s-au simplificat subiectele. Baremul a fost gândit să treacă lumea, nu să selecteze.”
Cum să te motivezi pentru a învăţa! 20 de sfaturi de la un psiholog
Ultimii ani de examene, marcați de digitalizare
Între 2022 și 2023, digitalizarea corectării a devenit generalizată. Dacă în 2022 s-a extins pilotul la toate lucrările, iar în 2023 o aplicație informatică dedicată a fost utilizată în mod obligatoriu pentru corectura digitală a lucrărilor scrise la Bacalaureat, structura subiectelor a rămas aceeași.
Profesorii au corectat pe tablete sau calculatoare, iar baremele nu s-au modificat oficial. Totuși, efectele acestei tranziții sunt, în opinia lui Zamfirescu, profund negative:
„Corectarea digitalizată sună modern. Dar uite ce s-a întâmplat: profesorii se uită pe tabletă, fac click, punctează mecanicește. Unde mai e discuția aia între corectori? «Băi, aici elevul ăsta a sesizat o nuanță, poate merită un plus»? Nu mai e. Și atunci, ca să nu iasă scandal, baremele s-au lărgit cât gardul. Orice răspuns e pe jumătate acceptat. În 2015, dacă nu îmi scriai corect «mărci ale subiectivității», pierdeai două puncte. Acum orice e valabil.”
Profesor: „Mă uit pe subiectul I din 2025 – niște întrebări de doi bani, de nivel de clasa a opta”
Anii 2024 și 2025 nu au adus modificări legislative majore în programa de Limba română, care a rămas cea aprobată încă din 2013, deși Legea „România Educată” (nr. 198/2023) fusese deja promulgată, urmând să aplice noile planuri-cadru începând cu Bacalaureatul din 2026.
Astfel, în 2025, subiectele au păstrat aceeași configurație: un text literar la primul subiect, însoțit de întrebări de analiză lexicală și de conținut (50 de puncte), un eseu argumentativ scurt de 150-180 de cuvinte la subiectul al doilea (20 de puncte), iar la subiectul al treilea o sarcină de analiză a unui fragment (10 puncte) și un eseu amplu pe o operă studiată (30 de puncte).
Comparând subiectul I din 2025 cu ceea ce se cerea acum un deceniu, Claudiu Zamfirescu observă o scădere drastică a nivelului: „Mă uit pe subiectul I din 2025 – niște întrebări de doi bani, de nivel de clasa a opta. Pe vremea mea, la subiectul I aveai de analizat text din punct de vedere stilistic, de găsit figuri de sintaxă. Acum nivelul a scăzut. Iar la subiectul III, la eseul de 30 de puncte, baremul zice «se punctează și încercarea de a construi un discurs coerent». Adică te aplaudăm că ai încercat.”
Acesta a conchis prin a trage o linie clară între ceea ce a fost odată Bacalaureatul la Limba Română și ceea ce a devenit.
„Uite ce vreau să spun: în 2015, Bacalaureatul la Română era un examen serios. Îți testa cultura, logica, talentul de a scrie. În 2025, e o formalitate. Se vede clar că Ministerul vrea promovabilitate mare, nu oameni care știu cu adevărat carte.
Noi, profesorii, simțim asta la ore, pentru că elevii nu mai au motivație să învețe temeinic. Ei știu că oricum iau 7-8. Și asta nu e vina lor. E vina unui sistem care a transformat Bacalaureatul într-un fel de permis auto: îl iei aproape oricum, dar nu înseamnă că știi să conduci”, a declarat Claudiu Zamfirescu.
-
Breakingacum 3 zileMeloni îndeamnă statele NATO să regândească cheltuielile pentru apărare: “Am văzut tancuri de milioane de euro distruse de drone de 20.000 euro”
-
Breakingacum 2 zileOvidiu Lipan Țăndărică: „Trupa Phoenix și-a ratat marea șansă în Germania. Nicu nu a vrut să accepte propunerile pe care le primeam”
-
Breakingacum 2 zileUn bărbat din Texas, căutat de poliție după ce a ucis o persoană și a rănit alte 10 într-un atac armat, a fost găsit mort
-
Breakingacum 21 de oreTrump organizează lupte MMA pe peluza Casei Albe. Cât costă show-ul
-
Breakingacum 3 zileCum să ții vulpile departe de grădină, folosind ingrediente banale din bucătărie
-
Actualitateacum 3 zile
Eugen Tomac nu reuşeşte să strângă un Guvern acceptat de partide. „Partidele ne-au spus ce nu acceptă, dar nu ne-au spus ce ar accepta”
-
Breakingacum 16 oreAmenzi de peste 6000 de lei la marșul Pride din Capitală. Unii participanți ar fi avut asupra lor „obiecte periculoase”
-
Breakingacum 2 zileMomentul când delegatul palestinian al FIFA a refuzat să dea mâna cu Gianni Infantino