Actualitate
PIAȚA ARTICOLELOR DIN PIELE – CREȘTERE, TENDINȚE, IMPACT COVID-19 ȘI PREVIZIUNI (2021-2030)
PIAȚA ARTICOLELOR DIN PIELE – CREȘTERE, TENDINȚE, IMPACT COVID-19 ȘI PREVIZIUNI (2021-2030)
Industria bazată pe piele, în special industria produselor din piele (încălțăminte, îmbrăcăminte, articole din piele) este foarte orientată spre modă. Mai mult decât atât, articolele din piele (autentică sau simulată) completează îmbrăcămintea. Produsele din piele (încălțăminte, îmbrăcăminte, articole din piele) sunt importante venituri din export pentru multe țări în curs de dezvoltare. În multe țări, exportul de produse din piele se situează pe primele trei locuri în totalul exporturilor. În special importanța industriei încălțămintei pentru economiile naționale din țările în curs de dezvoltare este subliniată de faptul că aceasta este principalul factor care contribuie la exportul țărilor și – fiind o industrie cu utilizare intensivă a forței de muncă – oferă locuri de muncă celor mai vulnerabile grupuri ale societății (inclusiv unui număr mare de femei) din orașele și satele în care alte oportunități de angajare sunt foarte puține. Cea mai mare parte a industriei produselor din piele și încălțăminte este dominată de operațiuni la scară mică și medie. Aceste IMM-uri nu dispun de informații de proiectare, de cunoștințe privind dezvoltarea produselor, de informații și de personal educat pentru aplicarea unor tehnici actualizate de asigurare a calității și a tehnologiei productive. Contextul instituțional este slab în furnizarea serviciilor necesare, a sprijinului și a formării profesionale necesare pentru a deveni competitivi și, astfel, pentru a rămâne în afaceri (furnizarea/menținerea oportunităților de muncă). UNIDO cu alte instituții și organizații prin asistență tehnică personalizată asistată pentru a îmbunătăți și de a îmbunătăți sectorul produselor din piele.
Pe baza datelor disponibile și fiabile, studiul de măsurare a picioarelor realizat în India în 1999 a condus la o concluzie foarte importantă: proporția (adică forma) picioarelor populației locale diferă considerabil de ceea ce se construiește în pantofii europeni și nord-americani. Principalul motiv este diferența etnică (antropologică) dintre poporul european și cel american, dar faptul că majoritatea covârșitoare a populației indiene poartă un tip deschis de încălțăminte (sandale, chappels, papuci etc.) sau nimic nu trebuie să aibă și el impactul său. Deși au fost identificate diferențe substanțiale între regiunile geografice ale țării, este destul de evident că picioarele indiene sunt mai plate, adică partea din față – în special în jurul mingii și a părții taliei – sunt mai largi și mai mici decât în cazul picioarelor europene. Picioarele indiene au o parte mai scurtă: distanța punctelor de minge față de partea călcâiului este relativ mai mare decât cea a picioarelor europene. Consecintele sunt ca incaltamintea facuta pe pantofi europeni nu prea se potriveste pe picioarele indiene (adica nu sunt confortabile) si se uzeaza rapid. O distincție suplimentară ar trebui să fie între diferite regiuni ale țării. Toate acestea înseamnă că pantofii special concepuți ar trebui să fie utilizați pentru încălțămintea produsă pentru vânzarea internă în India.
O revenire în siguranță la locul de muncă în timpul pandemiei de COVID-19 Recomandări
Recomandări și măsuri preventive ca răspuns la COVID-19: Orientări pentru sectorul industrial
Acest instrument oferă orientări angajatorilor, lucrătorilor și reprezentanților acestora cu privire la măsurile preventive pentru o revenire în siguranță la locul de muncă în contextul COVID-19, în conformitate cu principiile și metodele bine stabilite privind gestionarea riscurilor în materie de securitate și sănătate în muncă.
Raport de analiză de gen privind industria pielăriei din Etiopia
Pieile, pieile și pielea formează un sector strategic esențial pentru dezvoltarea economică și industrială a Etiopiei.
Realizând problemele diverse și unice ale femeilor angajate, proiectul LISEC finanțat de UE a integrat integrarea perspectivei de gen ca temă transversală. Procesul de integrare a perspectivei de gen urmărește să promoveze egalitatea de gen și capacitarea femeilor în tăbăcăriile, abatoarele și societățile comerciale de piei și piele selectate.
Pentru a avea o înțelegere mai profundă a problemelor de gen care există în industria pielăriei și, prin urmare, pentru a elabora o strategie pentru a răspunde preocupărilor identificate, UNIDO, prin proiectul său LISEC, a colaborat cu direcțiile de gen ale MoTI și LIDI pentru a efectua această analiză de gen. Obiectivul
principal al analizei de gen a fost de a obține o perspectivă clară asupra problemelor de gen care afectează lanțul valoric al pieilor și, astfel, de a identifica acțiunile strategice recomandate pentru o planificare și o punere în aplicare mai receptive la dimensiunea de gen, de la 6 abatoare, 6 tăbăcării și 2 societăți de comercializare a pieilor și a pielii.
Obiectivul general al studiului a fost de a efectua o analiză de gen pentru a avea o înțelegere mai profundă a problemelor de gen în lanțul valoric al pielăriei și, prin urmare, de a elabora o strategie pentru a aborda problemele identificate.
În întreaga lume, femeile aduc o contribuție vitală la producția industrială. Munca lor nu numai că le susține familiile, dar aduce și o contribuție majoră la progresul socio-economic. Creativitatea și talentele tuturor femeilor sunt o resursă neprețuită, care poate și ar trebui să fie dezvoltată atât pentru propria lor autorealizare, cât și în beneficiul societății în ansamblu.
Cheia pentru consolidarea oportunităților femeilor și, prin urmare, a poziției lor în industrie și economie este de a le oferi acces la know-how, tehnologii și credite. Formarea pentru a îmbunătăți capacitățile tehnologice ale femeilor și pentru a-și îmbunătăți competențele antreprenoriale și de afaceri, fie în producția artizanală simplă, fie în industriile de înaltă tehnologie, se află în centrul faptului că le permite femeilor să avanseze în poziții mai satisfăcătoare. Toate aceste activități fac parte integrantă din programele de asistență tehnică ale UNIDO.
Studiile de caz prezentate în această serie de broșuri demonstrează că implicarea femeilor și gestionarea neutră din punctul de vedere al genului pot fi, de asemenea, în beneficiul sectorului pielăriei.
Viitorul pentru piele
Comitetul global de coordonare a pielăriei (GLCC) a încercat în 2013 să identifice punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările reale și percepute de importanță pentru industria pielăriei. Această lucrare stabilește un mozaic de probleme majore care decurg din aceste considerații. Această lucrare a fost publicată în World Leather.
Tendințele viitoare și statutul așteptat al industriei și comerțului mondial al produselor din piele și piele
Acest sondaj elaborat și prezentat în cadrul celui de-al 17-lea panel unido din piele este o continuare a studiului mondial al industriei produselor din piele și piele, care a fost rezultatul unui sondaj exhaustiv efectuat de UNIDO în anii 1970. Acesta este destinat să asiste Organizația în formularea viitoarelor programe de asistență și în detectarea domeniilor în care pot fi utile studii suplimentare de diferite tipuri. Acest raport evaluează perspectivele la nivel mondial ale industriei pielăriei și produselor din piele în următorul deceniu. Acesta analizează tendințele majore care stau la baza din ultimii ani și modul în care se preconizează că acestea vor evolua pe termen scurt și mediu. În încercarea sa de a oferi o imagine detaliată a sectorului pielăriei, raportul acoperă diferitele sale aspecte: disponibilitatea materiei prime, industria bronzării și fabricarea încălțămintei și a altor produse din piele. Intenția de bază este de a ajuta la discernerea tendințelor predominante în comerțul global și de a sprijini eforturile de a proiecta un rol eficient pentru organizațiile din arena dezvoltării industriale. Constatările și previziunile publicate aici sunt menite să fie mai degrabă orientative decât definitive și să constituie o bază pentru anchete și studii suplimentare. Necesitatea de a compila acest raport a apărut din cea de-a 16-a sesiune a Grupului unido din industria produselor din piele și piele, care a avut loc în Brazilia în mai 2007. Grupul a recomandat unido să realizeze un studiu cuprinzător privind dezvoltarea viitoare a industriei mondiale a pielăriei și a produselor din piele, un studiu care să acopere cererea, tehnologia, producția și comerțul. În consecință, studiul UNIDO oferă o analiză a cererii contemporane de produse din piele (încălțăminte, articole din piele, mănuși, articole de îmbrăcăminte din piele, articole sportive, tapițerie etc.) în raport cu disponibilitatea resurselor (piei brute și piei, capacități de producție, forță de muncă calificată, cunoștințe, industrii de sprijin și servicii). Acesta conține, de asemenea, informații cu privire la alte aspecte importante ale industriei pielăriei: statisticile comerciale, distribuția geografică a producției, evoluțiile tehnologice, infrastructura fizică, condițiile de mediu și aspectele sociale implicate în producția de piele.
Efectuarea standardelor private de lucru pentru tine; Un ghid pentru standardele private în sectoarele confecțiilor, încălțămintei și mobilierului
Publicația Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO), „Making private standards work for you: A guide to private standards in the garments, footwear and furniture sectors”, prezintă o abordare strategică pentru furnizorii din țările în curs de dezvoltare. Standardele private, cunoscute și sub numele de valori de afaceri, norme, etică, coduri, principii sau morale, sunt considerate a fi una dintre modalitățile de promovare a dezvoltării sociale și a sustenabilității mediului în lanțurile valorice globale. Unele estimări sugerează că există peste 1.000 de coduri de conduită și sisteme de management. Dar majoritatea companiilor din țările în curs de dezvoltare nu au prea multe informații tangibile. Ghidul a fost finanțat de Agenția Norvegiană pentru Cooperare pentru Dezvoltare (Norad) și dezvoltat în colaborare cu Centrul olandez pentru promovarea importurilor din țările în curs de dezvoltare (CBI).
Sectorul încălțămintei și articolelor din piele din Italia – „Model italian”
Această lucrare detaliază câteva motive din spatele succesului sectorului de încălțăminte din piele din Italia, de asemenea, pentru a vedea cum și dacă „rețeta italiană” poate fi exportată cu succes în alte țări.
În acest scop, acest sondaj se împarte în trei secțiuni principale:
- a) prima parte va viza stabilirea sistemului italian de încălțăminte din piele împotriva sistemului industrial național mai general. De fapt, unele elemente (importanța companiilor mici și mijlocii, natura sa „districtuală”) în general sunt resursele sistemului italian;
- b) a doua parte se referă în special la structura sistemului de încălțăminte din piele, în special, la situația sa actuală, la principalele sale puncte de rezistență și slăbiciune și la anticiparea liniilor sale de dezvoltare;
- c) a treia parte include, în sfârșit, unele considerații privind posibilitatea de a exporta modelul italian în alte țări.
Revizuirea încălțăminte Trading Patterns
Obiectivul acestui sondaj este de a oferi o revizuire a modelelor de tranzacționare interne și de export în cadrul afacerilor cu încălțăminte și de a oferi recomandări țărilor în curs de dezvoltare pentru utilizarea strategiilor și canalelor de tranzacționare adecvate. Accentul se pune pe comercializarea și vânzarea încălțămintei. Structura acestei lucrări urmărește dezvoltarea pe care am văzut-o în interiorul vânzării și comercializării încălțămintei. Lucrarea se referă de la început, în urmă cu mai puțin de 150 de ani, la oferta locală de încălțăminte până în prezent, unde încălțămintea a devenit o afacere importantă pe piața mondială. Dezvoltarea a fost diferită de la un continent la altul, dar este important să realizăm că consumatorul a devenit un jucător puternic. A cunoaște și a recunoaște dorințele clienților este și va fi în continuare un factor cheie. Dezvoltarea a creat provocări. Au venit o mulțime de piețe noi, iar concurența crește în fiecare zi. Lucrarea descrie cele mai importante provocări. Provocări, de care trebuie să fie conștientă afacerea cu încălțăminte. Lucrarea încearcă să ofere un răspuns la întrebările pe care le aduc provocările.
Analiza comparativă, bunele practici de fabricație și evaluarea performanței în industria încălțămintei
În economiile de piață, în special în condițiile de piață concurențiale (actuale la nivel mondial), performanța reală a întreprinderilor este măsurată de piața (internațională) însăși: operațiunile eficiente rămân în afaceri, produc profit și au potențial de dezvoltare. În cazul sectoarelor productive ale economiei, și anume agricultura, industria, comerțul și serviciile, o astfel de evaluare cu caracter post-facto prezintă riscul de a întârzia, adică poate pune în pericol afacerea însăși dacă nu dispune de resurse suficiente pentru a lua măsuri corective. Evaluarea specifică a entităților industriale, cum ar fi (sub)sectoarele, întreprinderile și unitățile de producție, joacă un rol important pentru guverne și conduceri, deoarece rezultatele obținute în timp util permit factorilor de decizie să inițieze acțiunile necesare.
Considerațiile de mai sus au declanșat pregătirea acestui studiu. Pentru a demonstra aplicabilitatea practică și utilitatea evaluării comparative, dezvăluind bunele practici de fabricație și modul în care aceasta poate servi la evaluarea performanței în industrie, lucrarea se concentrează – ca exemplu – pe fabricarea și comerțul cu încălțăminte.
Această lucrare a fost prezentată în cadrul celui de-al 15-lea panel din piele UNIDO și ulterior utilizată cu succes în UNIDO TA pentru a face față sectorului și companiilor de încălțăminte de referință.
Deșeuri generate în industria produselor din piele
Prezentul raport oferă rapoarte de producție a deșeurilor solide din piele, încălțăminte și alte produse din piele și analizează de ce sunt produse astfel de deșeuri și analizează soluțiile posibile pentru a reduce cantitatea de deșeuri sau pentru a le recicla.
Raportul a fost elaborat de C.T.C. pentru cea de-a 14-a sesiune UNIDO Leather Panel.
Aspecte de mediu ale încălțămintei și fabricarea produselor din piele
Sondajul este destinat să acopere impactul asupra mediului și problemele de sănătate ale lor industriilor de încălțăminte și articole din piele, în special în ceea ce privește deșeurile solide, poluarea aerului și substanțele chimice. Revizuirea se referă la cuantificarea deșeurilor solide, la tehnologia disponibilă pentru reducerea impactului asupra mediului și la riscurile pentru sănătate și la legislație. Acesta a fost prezentat în cadrul 13-lea UNIDO Leather Panel, Bologna noiembrie 1997
Standarde de calitate acceptabile în industria pielăriei și încălțămintei
Cerințele utilizatorilor și consumatorilor de piele au nevoie de o definiție a fiecăreia dintre proprietățile și mijloacele de control al materiilor prime, al proceselor și al calității produselor finite, precum și a articolelor din piele. Controlul calității și al calității joacă un rol important și sunt pietrele de colț pe care se construiește buna reputație a producătorilor de piele, tăbăcării, produse din piele și comercianți. Pe măsură ce distincția dintre țările furnizoare de materii prime și țările care produc piei la scară industrială devine mai puțin clară, țările în curs de dezvoltare, odată ce exportatorii exclusiv de piei brute și piei, se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a îmbunătăți calitatea pieilor lor prelucrate și finite emi și a produselor din piele. Publicațiile au fost prezentate în cadrul celui de-al 12-lea Panel unido leather, care a avut loc la Teheran/Iran (1995).
PIAȚA ARTICOLELOR DIN PIELE – CREȘTERE, TENDINȚE, IMPACT COVID-19 ȘI PREVIZIUNI (2021-2030)
Piața articolelor din piele este segmentată în funcție de tip (încălțăminte, bagaje și accesorii), canal de distribuție (magazine de vânzare cu amănuntul offline și online) și geografie (America de Nord, Europa, Asia-Pacific, America de Sud și Orientul Mijlociu și Africa). Raportul oferă dimensiunea pieței și prognoza bunurilor din piele în valoare (în milioane USD) pentru toate segmentele menționate mai sus.
Prezentare generală a pieței
Se estimează că piața articolelor din piele va înregistra un CAGR de 6,2% în perioada de prognoză (2021 – 2026).
Epidemia de COVID-19 a dus la o perturbare a vânzărilor cu amănuntul de produse bune din piele în cursul anului 2020, din cauza limitărilor puterii de cumpărare, a închiderii magazinelor/punctelor de vânzare a articolelor de îmbrăcăminte premium și a lockdown-ului pe scară largă la nivel global.
Produsele din piele sunt foarte populare în rândul consumatorilor, deoarece au calități inerente, cum ar fi rezistente la praf, ignifug, rezistente la fisurare și durabilitate, care se așteaptă să crească creșterea pieței de produse din piele. În plus, cererea tot mai mare de genți de mână la modă, portofele din piele premium și alte produse din piele influențează creșterea pieței articolelor din piele în ultimii ani. Sprijinul guvernamental în creștere pentru industria pielăriei stimulează și mai mult creșterea pieței. De exemplu, în India, investițiile străine directe 100% sunt permise pe ruta automată, iar guvernul a redus acciza la 6% de la 12% la încălțămintea din piele (încălțăminte cu fețe din piele), cu un preț de vânzare cu amănuntul de peste 14,55 USD pe pereche.
Domeniul de aplicare al raportului
Produsele din piele sunt produse fabricate din material din piei de bronzare și piele de animale, în principal de la bovine. Piața articolelor din piele oferă o gamă largă de produse, inclusiv încălțăminte, bagaje și accesorii prin intermediul magazinelor de vânzare cu amănuntul offline și online. Studiul acoperă, de asemenea, analiza la nivel global a principalelor regiuni America de Nord, Europa, Asia-Pacific, America de Sud și Orientul Mijlociu și Africa. Pentru fiecare segment, dimensionarea pieței și previziunile se bazează pe valoare (în milioane USD).
Printre marile companii de pe piața articolelor de îmbrăcăminte și piele se numără NIKE Inc; Christian Dior SE; H&M AB; Adidas AG și VF Corp.
Piața globală a produselor de îmbrăcăminte și piele este de așteptat să crească de la 818,19 miliarde de dolari în 2020 la 971,38 miliarde de dolari în 2021, la o rată de creștere anuală compusă (CAGR) de 18,7%. Creșterea se datorează în principal faptului că companiile își rearanjează operațiunile și își revin în urma impactului COVID-19, care a condus anterior la măsuri restrictive de izolare care implică distanțarea socială, munca la distanță și închiderea activităților comerciale care au dus la provocări operaționale. Piața este așteptată să ajungă la 1311,66 miliarde de dolari în 2025, la un CAGR de 8%.
Piața produselor de îmbrăcăminte și piele constă în vânzări de îmbrăcăminte și produse din piele de către entități (organizații, comercianți unici și parteneriate) care produc îmbrăcăminte, piele și produse
conexe. Producătorii de îmbrăcăminte taie și coase (de exemplu, achiziționează țesături și taie și coase pentru a face un articol de îmbrăcăminte) și/sau produc articole de îmbrăcăminte prin tricotarea mai întâi a țesăturii și apoi tăierea și coaserea țesăturii într-un articol de îmbrăcăminte. Industria de fabricare a îmbrăcămintei include entități care produc linii complete de îmbrăcăminte gata de purtat și îmbrăcăminte personalizată: contractori de îmbrăcăminte, care efectuează operațiuni de tăiere sau cusut pe materiale deținute de alții; jobbers, care îndeplinesc funcții antreprenoriale implicate în fabricarea de îmbrăcăminte; croitori, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte personalizate pentru clienții individuali; și entitățile care combină tricotarea cu producția de articole de îmbrăcăminte complete, dar excluzând producătorii de țesături de tricotat care nu sunt combinate cu produsele de îmbrăcăminte complete. Producătorii de piele și de produse aliate transformă pieile în piele prin tăbăcirea sau vindecarea și fabricarea pieii în produse pentru consumul final și/sau produc produse similare din alte materiale, inclusiv produse (cu excepția îmbrăcămintei) fabricate din „înlocuitori de piele”, cum ar fi cauciucul, materialele plastice sau textilele. Încălțămintea din cauciuc, bagajele textile și poșetele sau portofelele din plastic sunt exemple de produse „de substituție din piele” incluse pe această piață. Piața articolelor de îmbrăcăminte și produse din piele este segmentată în piele și produse aliate și îmbrăcăminte.
Asia Pacific a fost cea mai mare regiune de pe piața globală a produselor de îmbrăcăminte și piele, reprezentând 36% din piață în 2020.
Europa de Vest a fost a doua regiune ca mărime, reprezentând 28% din piața globală de îmbrăcăminte și produse din piele. Africa a fost cea mai mică regiune de pe piața globală a produselor de îmbrăcăminte și piele.
Creșterea gradului de conștientizare a efectelor negative ale industriei textile asupra mediului încurajează clienții să opteze pentru materiale
durabile. Spre deosebire de materialele naturale, fibrele sintetice au nevoie de mult timp pentru a se descompune, deoarece sunt fabricate din produse petroliere. Materialele biologice precum mătasea păianjenului sunt ușoare și au rezistență la tracțiune care sunt utilizate la fabricarea articolelor de îmbrăcăminte. Unele companii creează, de asemenea, o versiune sintetică descompusă a mătăsii păianjenului. De exemplu, Spiber Inc., un specialist japonez în biomateriale, a fost primul care a produs mătase artificială de păianjen . Compania folosește E. coli modificat genetic pentru a produce proteinele de mătase care sunt folosite pentru a produce fibre de mătase. Pe măsură ce consumatorii la nivel mondial devin din ce în ce mai preocupați de impactul achizițiilor lor de îmbrăcăminte asupra mediului, se preconizează că cererea de materiale durabile va crește. De asemenea, consumatorii sunt adesea mai dispuși să plătească o primă pentru produsele pe care le consideră ecologice, oferind astfel oportunități pentru marje de profit mai mari la punctul de vânzare și de-a lungul lanțului de aprovizionare.
Epidemia de coronavirus (COVID-19) a acționat ca o reținere masivă pe piața articolelor de îmbrăcăminte și produse din piele în 2020, pe măsură ce lanțurile de aprovizionare au fost perturbate din cauza restricțiilor comerciale, iar consumul a scăzut din cauza lockdown-urilor impuse de guverne la nivel
global. COVID 19 este o boală infecțioasă cu simptome asemănătoare gripei, inclusiv febră, tuse și dificultăți de respirație. Virusul a fost identificat pentru prima dată în 2019 în Wuhan, provincia Hubei din Republica Populară Chineză și s-a răspândit la nivel global, inclusiv Europa de Vest, America de Nord și Asia. Măsurile luate de guvernele naționale pentru a limita transmiterea au dus la oprirea activităților de producție și la o scădere a activității economice, țările intrând într-o stare de „lock down”, iar epidemia este de așteptat să continue să aibă un impact negativ asupra întreprinderilor pe tot parcursul anului 2020 și în 2021. Cu toate acestea, este de așteptat ca piața produselor de îmbrăcăminte și piele să își revină după șocul din perioada de prognoză, deoarece este un eveniment de „lebădă neagră” și care nu are legătură cu deficiențele actuale sau fundamentale ale pieței sau ale economiei globale.
Creșterea cererii de cumpărături online este de așteptat să ajute piața de îmbrăcăminte și produse din piele să crească. Producătorii își pot vinde acum produsele pe o platformă mai mare decât înainte, ceea ce va crește baza de clienți din punct de vedere geografic, stimulând creșterea pieței de îmbrăcăminte și produse din piele. În țări precum India, de exemplu, portalurile de comerț electronic au stimulat vânzările de articole de îmbrăcăminte tradiționale, oferind o expunere mai mare producătorilor care s-au limitat la o singură geografie în care se afla comunitatea de țesut.
Actualitate
Planul lui Trump: gaz rusesc în Europa, printr-un intermediar american
Statele Unite promovează din nou, în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic, reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către Europa prin conductele care traversează Ucraina. Informația este publicată de The Wall Street Journal, care citează oficiali americani, europeni și ucraineni.
Președintele SUA, Donald Trump vrea să vandă gaz rusesc Europei Foto: EPA/EFE
Ideea a fost prezentată de trimișii speciali ai SUA Jared Kushner și Steve Witkoff în timpul vizitelor la Moscova și Kiev din septembrie. Ea ar presupune vânzarea gazului rusesc printr-un intermediar american, pentru a ocoli sancțiunile europene. Planul ar putea crea o oportunitate profitabilă pentru investitorii americani, au spus persoane care au participat la discuții.
Potrivit legislației în vigoare a Uniunii Europene, toate achizițiile de gaze naturale rusești trebuie eliminate treptat până la sfârșitul lui 2027. Liderii celor mai mari țări europene au declarat că nu sunt interesați să redevină dependenți de energia livrată de o țară pe care o consideră principala amenințare strategică.
Planul fusese amânat
Luna trecută, planul a fost pus pe pauză după ce Ucraina a încetat unilateral loviturile asupra rafinăriilor rusești, sub presiunea președintelui american Donald Trump. Kievul a oprit atacurile asupra rafinăriilor din Rusia timp de aproape două săptămâni, în ciuda atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, deoarece Moscova începuse să livreze motorină în SUA. Washingtonul și-a concentrat atenția asupra unui acord de pace mai amplu.
Pe 30 octombrie, însă, Kievul a reluat campania aeriană, cu trei atacuri asupra a trei mari rafinării rusești în ultimele trei zile. Astfel, un armistițiu energetic mai cuprinzător a redevenit o urgență, înaintea negocierilor tripartite dintre SUA, Rusia și Ucraina, programate la jumătatea lui noiembrie la Abu Dhabi. Până acum, Rusia a respins încercările Americii de a încheia un astfel de acord.
Argumentele Washingtonului
Negociatorii americani consideră că revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale i-ar oferi președintelui Vladimir Putin un stimulent puternic să accepte. Folosirea rețelei de conducte sovietice, care duce spre Europa prin Ucraina din câmpurile gazeifere Urengoi din Siberia, i-ar aduce Kievului, de asemenea, venituri din taxe de tranzit de care are mare nevoie.
Potrivit unui înalt oficial american, oficialii Casei Albe au propus ca Rusia să depună banii obținuți din vânzarea gazului către Europa într-un cont escrow într-o jurisdicție terță, pentru ca Kremlinul să nu îi poată folosi la finanțarea războiului. Ei au încercat să vândă ideea liderilor europeni ca pe o modalitate de a reduce prețurile la energie înaintea iernii, când rezervele de gaze ale Europei au ajuns la cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii ani.
Presiunea reprezintă o întoarcere completă față de politica administrației Trump din primul mandat. Atunci, Trump o criticase în repetate rânduri pe cancelarul german Angela Merkel pentru construirea gazoductului Nord Stream 2 din Rusia. El avertizase că Nord Stream 2 va transforma Germania într-o „captivă a Rusiei“ și, la sfârșitul lui 2019, a impus sancțiuni împotriva proiectului.
La puțin peste doi ani de atunci, Rusia, ale cărei cheltuieli militare sunt finanțate din veniturile din exporturile de energie, a invadat Ucraina, mizând pe faptul că Europa nu va reacționa din cauza dependenței sale economice puternice de Moscova.
Poziția Europei
Războiul i-a determinat pe europeni să considere dependența de gazul natural rusesc o vulnerabilitate strategică în fața unei puteri ostile în care nu mai au încredere. UE a adoptat legislație care restrânge drastic importurile de gaze rusești și le interzice complet până la sfârșitul anului viitor. Poziția oficială actuală a Europei este că UE nu va relua achizițiile de gaze rusești nici după un acord de pace deplin cu Rusia, cu atât mai puțin în cadrul unui armistițiu energetic fragil, care i-ar permite lui Putin să continue războiul și i-ar finanța armata.
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat într-un interviu pentru un ziar maghiar, în octombrie, că interdicția asupra importurilor de gaze rusești trebuie să fie permanentă.
„Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Nici dacă mâine ar veni pacea la care sperăm cu toții“, a spus el.
Administrația Trump mizează pe faptul că rezistența europeană se va dovedi mai slabă decât pare la prima vedere. În discuții private, unii oficiali europeni de rang înalt se exprimă însă mai direct. Un înalt oficial din nordul Europei a spus că ideea reluării achizițiilor de gaze rusești contravine a tot ceea ce susțin europenii. Un înalt oficial dintr-o țară europeană mare a comparat-o cu gestul fostului premier britanic Neville Chamberlain, care l-a sacrificat pe Hitler Cehoslovacia în schimbul unor înțelegeri de afaceri.
Ungaria oprește livrările de gaz către Ucraina până la reluarea fluxului de petrol prin Drujba: „Vom stoca gazul care rămâne la noi în țară”
Nord Stream, parte dintr-o înțelegere mai largă
SUA analizează acum reluarea funcționării Nord Stream ca pe o componentă potențial importantă a unui acord mai mare, nu doar pentru încheierea războiului din Ucraina, ci și pentru rezolvarea unor dispute vechi dintre Rusia și aliații europeni ai Washingtonului. Greșeala lui Merkel, potrivit unui înalt oficial american, a fost că a continuat construcția conductei fără să obțină în prealabil un acord de securitate mai larg cu Rusia, cu care Moscova să se simtă confortabil.
Oficialul american a spus că negociatorii au discutat diverse propuneri economice. Europenii și-au exprimat interesul pentru o propunere care ar reduce drastic prețurile la gaze pe întregul continent. El a adăugat că orice înțelegere economică ar face parte dintr-un acord de pace cuprinzător.
Rusia și Germania au construit prima conductă Nord Stream, ocolind rețelele care trec prin Ucraina, în 2011. Nord Stream 1, ale cărei livrări au fost oprite în august 2022, și Nord Stream 2, care nu a fost niciodată pus în funcțiune, au fost grav avariate de explozii submarine în septembrie 2022. Repararea lor ar dura mult, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar fi depășite cumva.
În schimb, rețeaua care trece prin Ucraina și are conexiuni cu Slovacia, apoi cu Austria și Germania, ar putea fi repusă în funcțiune aproape instantaneu. Prin ea au continuat să sosească cantități limitate de gaze până la închiderea din ianuarie 2025, când războiul la scară largă dintre Rusia și Ucraina era deja în curs.
Presiunea crizei din Golf
Astăzi, doar 11% din gazele naturale din Europa provin din Rusia, față de 45% înainte de război. Gazul natural lichefiat american reprezintă 30% din consumul european. Gazul rusesc ajunge fie cu tancuri de GNL, fie prin conductele TurkStream, care alimentează Ungaria și Slovacia.
Oficialii europeni recunosc că urmările războiului lui Trump împotriva Iranului ar putea submina rezistența Europei. Livrările de GNL din Qatar rămân blocate în Golful Persic, iar creșterea mondială a prețurilor la energie continuă, chiar și în condițiile în care livrările de petrol prin strâmtoarea Ormuz au crescut. Potrivit UE, Europa a cheltuit suplimentar 100 de miliarde de euro, circa 112 miliarde de dolari, pe energie din cauza războiului cu Iranul.
Europa continuă să cumpere gaz rusesc: 2,35 miliarde de euro au ajuns în UE în șapte luni
Conform autorităților de reglementare din domeniul energiei din UE, depozitele subterane de gaze naturale ale Europei sunt pline în proporție de aproximativ 75%, iar continentul va intra în iarna următoare cu stocuri sub media din ultimii nouă ani.
Principalul partid de opoziție din Germania, formațiunea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania, a făcut deja din reluarea importurilor de gaze ieftine din Rusia un element-cheie al campaniei pentru alegerile naționale programate în 2028.
Potrivit diplomaților, Europei i-ar fi mai ușor să-și schimbe poziția dacă Kievul ar aproba vânzarea de gaze în cadrul unui acord de încetare a focului care ar preveni pene de curent și o posibilă catastrofă umanitară în marile orașe ucrainene. Aceasta ar putea declanșa un nou val de refugiați în lunile următoare. Situația este cu atât mai gravă cu cât Ucrainei i s-au epuizat mijloacele de apărare antiaeriană, iar SUA limitează livrările de rachete interceptoare Patriot din cauza deficitului global provocat de războiul împotriva Iranului.
Țările europene continuă să cumpere gaze rusești. Din ianuarie până în septembrie, porturile UE au primit 12,18 milioane de tone de gaz lichefiat rusesc, cu 9,5% mai mult decât în perioada anterioară.
Ideea reluării livrărilor de gaze rusești către Europa nu este nouă. Încă din 8 octombrie se aflase că oficiali americani și ruși iau în calcul atragerea unor investitori din SUA pentru repunerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream. La aceste discuții au participat Jared Kushner și Kirill Dmitriev, consilier al lui Vladimir Putin. Potrivit surselor, Germania și alte țări europene se vor opune ferm unui asemenea plan.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-03T01:35:12.040Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”sua”,”planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Șase magazine din România, vizate de un posibil atac cibernetic. Temperaturile din frigidere au crescut brusc în toiul nopții
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din
România au înregistrat brusc temperaturi foarte ridicate. Incidentul e anchetat
ca un posibil atac cibernetic.
Atacuri cibernetice au avut loc în mai multe ţări europene, pierderile fiinc semnificative. Foto: X
Un posibil atac cibernetic
a vizat, în noaptea de 2 noiembrie, echipamentele frigorifice din șase magazine
din România. În jurul orei 1.30, temperatura din frigidere a crescut brusc,
însă problema a fost observată de angajați abia dimineața, în jurul orei 8.00.
Incidentul a fost raportat Directoratului Național de Securitate Cibernetică
(DNSC), care a verificat modul în care au fost accesate sistemele de comandă
ale instalațiilor.
Potrivit directorului
DNSC, Dan Cîmpean, echipamentele care gestionau frigiderele erau conectate la
internet prin routere GSM cu IP fix și foloseau versiuni vechi de software,
ceea ce le putea permite atacatorilor să ajungă direct la sistemele de comandă.
Specialiștii au
recomandat izolarea echipamentelor și actualizarea programelor vulnerabile.
Celelalte sisteme informatice ale retailerului nu au fost afectate.
„Pe 2 noiembrie, în
jurul orei 1.30, echipamentele frigorifice din 6 magazine au urcat la
temperaturi foarte mari. Problema a fost observată abia la 8.00. S-a raportat
incidentul către DNSC ca un posibil atac cibernetic asupra controllerelor ce
gestionau frigidere. Controllerele erau legate prin routere GSM cu IP fix,
accesibile direct din internet și rulau versiuni de software destul de vechi.
DNSC a furnizat recomandările tehnice pentru izolarea incidentului și pentru
actualizarea versiunilor de software vulnerabile. Incidentul nu s-a propagat și
la alte infrastructuri IT. Atacul este similar cu cel observat azi în mai multe
state”, a explicat Dan Cîmpean pentru Libertatea.
Atacuri similare în supermarketuri din
mai multe țări europene
Incidentul din
România a fost semnalat în aceeași zi cu alte cazuri înregistrate în Europa. În
mai multe țări, sistemele frigorifice ale supermarketurilor au fost accesate de
la distanță, iar temperaturile din vitrine și congelatoare au crescut până la
niveluri care au compromis păstrarea alimentelor.
În Belgia, problemele
au afectat zeci de magazine Delhaize, Carrefour, Spar și Intermarché. Sistemele
frigorifice au fost trecute în modul de dezghețare, ceea ce a dus la încălzirea
vitrinelor. Magazinele au retras de la vânzare produsele proaspete care nu mai
puteau fi păstrate în condiții corespunzătoare, potrivit publicației belgiene
7sur7.
Și în Suedia au fost
raportate incidente la lanțurile ICA și Coop. În unele unități, temperaturile
din vitrine au crescut de la valori negative la peste 38 de grade Celsius, iar
în anumite cazuri au ajuns la 50 de grade. Un magazin din localitatea Sjöbo a
fost închis, iar marfa alterată a fost aruncată, a relatat Sweden Herald.
Şi supermarketurile
din Franța s-au confruntat anterior cu atacuri de același tip, care au provocat
pierderi importante de produse alimentare. Probleme au fost semnalate și în
restaurante Ikea și în unele lanțuri de măcelării, unde alarmele instalațiilor
frigorifice au pornit în timpul nopții sau în primele ore ale dimineții.
Sistemele frigorifice
au fost reprogramate de la distanţă
Potrivit
explicațiilor oferite de compania Sabcobel, specializată în instalații
frigorifice, atacatorii au intervenit asupra vaporizatoarelor, componente care
participă la procesul de răcire. Acestea ar fi fost comandate să funcționeze
continuu în modul de dezghețare. În loc să mențină temperaturi scăzute,
instalațiile au început astfel să încălzească vitrinele și spațiile de
depozitare.
În unele cazuri,
simpla actualizare a programelor nu este suficientă pentru repararea
echipamentelor. Potrivit specialiștilor Sabcobel, poate fi necesară și
înlocuirea fizică a unităților de comandă.
Reacţia UE în faţa
atacurilor
Comisarul european
pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, a transmis un avertisment
în urma atacurilor cibernetice care au afectat supermarketuri din cel puțin
șapte țări europene, provocând creșterea temperaturilor în frigidere și
congelatoare. Acesta a catalogat repetarea acestor incidente drept „profund
îngrijorătoare” și a denunțat o „încercare deliberată de a perturba lanțul de
aprovizionare cu alimente și de a submina încrederea consumatorilor în acesta”,
potrivit trtworld.com.
„E o tentativă deliberată de perturbare a lanţului nostru
de aprovizionare alimentară şi despre subminarea încrederii consumatorilor, un
avertisment pe care trebuie să-l luăm în serios”, a declarat Christophe Hansen.
„Securitatea noastră alimentară nu este ameninţată pentru
moment, însă risipa alimentară şi repercusiunile sale asupra întreprinderilor
sunt reale”, mai spus el.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-02T19:32:06.318Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/sase-magazine-din-romania-vizate-de-un-posibil-2568443.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Un lider liberal cere un nou Congres al PNL: ar putea „lămuri definitiv apele” din partid
Liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, consideră că organizarea unui nou Congres al PNL ar putea fi benefică pentru clarificarea disputelor interne din partid, în contextul în care mai multe voci din platforma conservatoare cer alegerea rapidă a unei noi conduceri și desemnarea unui contracandidat pentru Ilie Bolojan.
Mircea Abrudean, președintele Senatului Foto: FB Mircea Abrudean
Întrebat despre solicitările liberalilor nemulțumiți, Abrudean a amintit că aceștia au avut ocazia să intre în competiție și la precedentul Congres, însă nu au propus un candidat alternativ, potrivit TVR Info.
„Au avut ocazia la precedentul Congres, la care n-au venit cu un contracandidat. Sigur, acel Congres a fost suspendat de către instanţe. Nu cred că este o problemă să mai fie organizat un nou Congres, cred că este poate chiar benefic, pentru a lămuri definitiv, să-i spunem, apele în Partidul Naţional Liberal. Poate că de data asta instanţa nu va suspenda o decizie a unui Congres, cine ştie, vom vedea”, a declarat președintele Senatului.
Mircea Abrudean a subliniat că decizia convocării unui Congres aparține structurilor statutare ale partidului și a apreciat existența opiniilor critice în interiorul formațiunii.
„Nu văd nicio problemă cu privire la acest lucru. E, repet, foarte bine că există contestatari în interiorul partidului, au existat întotdeauna. E bine ca ei să se manifeste în interiorul partidului, în cadrul forurilor statutare, respectiv Congresul, care este cel mai înalt for posibil”, a afirmat liberalul.
Referindu-se la o posibilă candidatură a președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, pentru șefia partidului, Abrudean a spus că forța unui candidat se măsoară exclusiv prin votul delegaților la Congres.
„Contestatari şi contracandidaţi pot să fie mulţi, puterea acestora se vede la votul din Congres. În rest, până atunci, sigur că fiecare se poate manifesta cum consideră mai bine, mai vocal, mai puţin vocal”, a declarat liberalul.
În opinia sa, legitimitatea unei conduceri politice este dată de rezultatul votului din forul suprem al partidului.
„Rezultatul Congresului este cel care defineşte puterea unui lider”, a subliniat Mircea Abrudean.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-02T13:10:06.793Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/politica/un-lider-liberal-cere-un-nou-congres-al-pnl-ar-2568342.html”,”pathArray”:[„”,”politica”,”un-lider-liberal-cere-un-nou-congres-al-pnl-ar-2568342.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/politica/un-lider-liberal-cere-un-nou-congres-al-pnl-ar-2568342.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/politica/un-lider-liberal-cere-un-nou-congres-al-pnl-ar-2568342.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
-
Actualitateacum 3 zilePlatforma pentru angajarea muncitorilor străini se redeschide până la 15 noiembrie: ce trebuie să știe firmele
-
acum 3 zileReduceri Oriflame de Black Friday 2026: ce merită să pui pe wishlist
-
Breakingacum 3 zileAvangarde: AUR ar câștiga defilând alegerile parlamentare. Ce partid urcă puternic, cine scade în cel mai recent sondaj de opinie
-
Actualitateacum 3 zileRevenit din suspendare, Alibec se gândește deja la retragere. Vrea să se reprofileze: „Aș vrea să fac asta, îmi place ideea. Mă apuc acum!”
-
Uncategorizedacum 3 zileOrganizarea banchetului de clasa a 12-a, cum eviți cele mai frecvente greșeli
-
Breakingacum o ziRogobete a fost întrebat dacă își dă demisia din Ministerul Sănătății în cazul unui conflict cu ministrul Finanțelor sau în urma altei divergențe. Ce a răspuns
-
Breakingacum o ziUrsula von der Leyen o felicită pe Iliana Iotova după victoria la alegerile prezidențiale din Bulgaria. „Aștept cu nerăbdare să continuăm colaborarea”
-
Breakingacum o ziSenatorul american Chris Murphy a suferit un AVC în timp ce urmărea un meci de hochei al fiului său. Reacția lui Trump





