Actualitate
Vrei sa faci nunta traditionala? Vezi specificatiile portului popular romanesc la tineri
În cadrul comunităţilor de tip folcloric, unde vârstele erau considerate categorii distincte, trecerea de la o treaptă de vârstă la alta se efectua printr-o serie de acte ceremoniale şi printr-un veşmânt adecvat al cărui limbaj era recunoscut şi acceptat de toţi membrii grupului respectiv.
Aceste acte, pentru a fi valabile, trebuia să aibă girul întregii comunităţi, care participa intens la desfăşurarea lor.
Portul popular in functie de varsta
Fiecare nivel de vârstă îşi avea codul său de simboluri care îi asigura identificarea, recunoaşterea, cod decodificat de întreaga comunitate.
Tradiţia stabilea, pentru fiecare categorie de vârstă, atât atributele vestimentare distincte – manifestate în găteala capului, în decorul şi cromatica pieselor de port, în adoptarea unor elemente de îmbrăcăminte specifice numai grupului de vârstă respectiv, cât şi atitudinile şi limbajul corespunzătoare. Existau, deci, pentru fiecare vârstă, moduri caracteristice de a se îmbrăca, a se comporta şi a acţiona, încât se poate vorbi de existenţa unui dispozitiv simbolic tradiţional propriu fiecărui nivel de vârstă. Trecerea de la o categorie de vârstă la alta se făcea printr-un ceremonial la care lua parte întreaga comunitatea satului, cu ocazia sărbătorilor de iarnă.
Diferentierea portului si costumului popular la baieti
Ceata de feciori, instituţie cu pregnante funcţii sociale, avea nenumărate rosturi, printre care şi pe acela de a „băga fetele tinere în joc”.
Ceata se constituia de Sfântul Nicolae, când se alegeau feciorii cei mai chipeşi, cei mai buni jucători şi cântăreţi, înzestraţi cu maxime calităţi fizice şi morale, care se bucurau de un puternic prestigiu în cadrul comunităţii rurale.
Pentru a se deosebi de restul feciorilor din sat, cei care alcătuiau ceata purtau anumite semne distinctive. Erau îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, pălăriile sau căciulile lor fiind împodobite, în mod deosebit, cu aşa-numitele vâstre, podoabe realizate din fire roşii şi aurii, pene de păun, ciucuri policromi, oglinzi, şnururi, iederă, flori multicolore cerate, panglici colorate etc.. în funcţie de tradiţiile locale, dar şi de fantezia purtătorilor, iar peste pieptarele bogat ornamentate purtau, pe piept, în diagonală, brâie colorate sau tricolore.
Scoaterea la joc a adolescentelor marca un moment cu o semnificaţie importantă, şi anume integrarea într-o altă categorie de vârstă, într-un alt statut, cu însemne specifice – de fată mare.
Eveniment solemn, de iniţiere, de pregătire pentru o altă etapă existenţială, „prinderea în joc” a fetelor era aşteptată şi de acestea, şi de părinţii lor cu multă emoţie şi bucurie, fiind un moment cu conotaţii speciale, care consfinţea public intrarea tinerelor aflate în pragul măritişului în grupul fetelor mari.
Steagul, care însoţea ceata în orice împrejurare, constituia semnul ei distinctiv, fiind împodobit într-un mod asemănător cu cel de la nuntă: basmale colorate, panglici, bete, flori artificiale, verdeaţă, clopoţei etc. Se mergea cu steagul pretutindeni, se juca cu el, fiind păzit cu străşnicie, pentru a nu fi furat de ceilalţi feciori.
Tohanu Nou (Braşov)
Annaşul era şeful suprem şi conducătorul jocului la Crăciun. El purta ca simbol distinctiv un baston de trestie ornamentat cu panglici multicolore, de care se prindeau fetele la joc. În ajun, feciorii din ceată le invitau pe fetele care aveau să fie scoase la joc, invitaţiile repetându-se şi în prima, şi în a doua zi de Crăciun.
Fetele pe care feciorii le considerau demne de a face parte din grupul fetelor mari, intrau în joc, la Tohanu Nou, în a doua zi de Crăciun, când se organiza hora mare în centrul satului. La comanda annaşului, erau ridicate de trei ori în sus, ca semn al importanţei pe care le-o acordau feciorii din acel moment.
După ce se îndeplinea ceremonialul scoaterii la joc, annaşul mare juca fetele în aşa-numita Brează, în care intrau câte cinci fete, ţinându-se cu mâna stângă de bastonul de trestie al acestuia.
Hora mare, organizată în centrul satului, dura în jur de două ore, după care distracţia se muta la o gazdă aleasă dinainte, unde petrecerea ţinea până în zorii zilei. De Paşti, exista obiceiul ca fetele să le dăruiască feciorilor care le-au jucat în timpul sărbătorilor de la Crăciun cele mai frumoase ouă încondeiate, în semn de mulţumire.
Acelaşi obicei din Tohanu Nou, al scoaterii fetelor la joc, avea loc şi în comuna Arpaşu de Jos din judeţul Sibiu. Aici, în ziua de Sfântul Nicolae erau iniţiate numai fetele care urmau să joace în toate sărbătorile Crăciunului.
În satul Recea, din Ţara Făgăraşului, feciorii care făceau parte din ceata care organiza colindatul, organiza jocurile şi „băga în joc” fetele aveau, ca însemne distinctive, „vâstrele” cusute pe căciulile negre, alcătuite din flori multicolore cerate, oglinzi şi pene de păun . Costumul popular de sarbatoare pe care-l purtau era compus din ie traditionala cu poale şi „ştrafuri” (cute) pe piept, şerpare din piele ştanţată ori cusută sau curele din strămătură, pieptare înfundate, brodate cu lânică sau amici, cioareci din pănură albă, cizme sau bocanci din piele, iar ca haine groase, purtate pe deasupra, sarici lăţoase sau recăle din postav. Peste pieptare purtau panglici tricolore fixate în diagonală.
Hainele din blană (pieptare şi cojoace), precum şi cele din dimie, ca şi şerparul, brâul de lână sau o ie traditionala frumoasa – aveau o semnificaţie aparte în cadrul comunităţii tradiţionale, fiind purtate de feciori pentru prima oară cu ocazia intrării lor în joc.
Ei treceau, astfel, într-o altă etapă a vieţii, în grupul ,,feciorilor mari”, integrându-se în viaţa socială a comunităţii şi având atribuţii specifice acestei categorii de vârstă: de a intra în ceata de feciori, de a organiza jocurile, colindatul, de a scoate fetele la joc etc.
În cadrul mai larg al spiritualităţii ţărăneşti, cojocul sau sumanul au avut şi rosturi mai adânci. Astfel, în Bihor s-a mai putut identifica un străvechi obicei, potrivit căruia feciorul uita voit una dintre aceste piese cu care venise îmbrăcat la casa tinerei. A doua zi, dacă vedea cojocul sau sumanul agăţat în târnaţ (pridvor), însemna că fata şi părinţii ei nu doresc să le intre în familie.
Drăguş (Ţara Oltului)
Feciorii din ceată invitau la joc mai întâi fetele care fuseseră deja iniţiate şi apoi pe cele care intrau în joc pentru prima oară.
Acestea din urmă simulau împotrivirea, căci aşa cerea buna-cuviinţă, băieţii luându-le cu forţa. Când începea jocul, fata trebuia să treacă pe sub braţul flăcăului , fiind ţinută de un deget, figură absolut obligatorie, fără de care nu era considerată „băgată în joc”.
Zona Moldova (Botoşani şi Vrancea)
Fetele intrau în joc la hora din sărbătorile Crăciunului. Când fata ieşea la horă pieptănată cu „pături” şi „ moţ”, împodobită pe cap cu covârlacul – o panglică realizată din fir auriu cumpărat, numit în termeni locali „burmă de aur”, îmbrăcată peste poalele albe imaculate cu catrinţă doar în faţă , ea anunţa colectivitatea că-i fată mare, care trebuie „prinsă în joc”.
La Uzdin, hora se organiza, de obicei, în faţa primăriei, respectându-se reguli stricte, severe, perpetuate prin tradiţie. Astfel, intrau în joc mai întâi bărbaţii (feciorii împreună cu cei căsătoriţi) şi, după aceea, fetele mari care erau căpărâte (logodite). Ele aveau obligaţia să joace numai cu băiatul care le peţise.
Pe logodnic, fata îl prindea cu toată mâna, iar pe celălalt june îl ţinea doar cu degetul mijlociu de la mâna stângă. Se juca hora şi apoi ardeleana (doi câte doi). Fetele nelogodite aveau voie să ocolească hora.
Făceau o „plimbare”, ca să le vadă junii şi viitorii socri, care le alegeau şi după criterii sociale şi materiale: să fie de neam, dar şi bogate, semnul distinctiv al bunăstării economice fiind salbele de aur şi argint pe care le purtau la gât.
Nicolinţ şi Vladimirovăţ
Băiatul care scotea fata la joc – rudă apropiată cu aceasta – era răsplătit pentru acest serviciu cu o pânză de cămaşă. Băiatul făcea trei paşi înainte, fata venea spre el, o prindea de două degete şi intrau în joc. La următoarele jocuri din acea zi, feciorii care doreau s-o joace pe fată trebuia să ceară încuviinţarea băiatului care o introdusese în joc pentru prima oară. După ce se logodea, fata nu mai putea să joace decât cu junele care o peţise.
Aşadar, existau reguli stricte de iniţiere şi de integrare în viaţa socială a comunităţii, care trebuiau respectate întocmai.
Familiile înstărite din Voivodina îşi permiteau să angajeze, cu ocazia scoaterii la joc a fetelor lor, pentru fala neamului, fanfara, care venea la casa tinerei, unde se strângeau rudele. Fata, părinţii acesteia şi neamurile plecau apoi la joc, însoţiţi de cântecele fanfarei. Prinderea fetelor în joc era considerată, şi în Banatul sârbesc, o mare sărbătoare. la care participa întreaga suflare a satului.
Cu ocazia ieşirii la joc fata din Voivodina se încingea pentru prima oară cu brâul sau brăcira, această piesă de port constituind, alături de alte elemente vestimentare o componentă a riturilor de trecere de la un nivel de vârstă la altul. Tot atunci purtau pentru prima dată mărgelele veneţiene. In zonele în care acestea erau frecvente (Bihor, Sălaj. Maramureş, Oaş, Apuseni). Aceste podoabe marcând, ca şi cingătoarea ţesută, trecerea la o nouă clasă de vârstă, precum şi situaţia materială a purtătoarei, fiind piese deosebit de scumpe, pe care numai fetele înstărite şi le permiteau.
În satele situate pe Valea Crişului – Pietroasa (Bihor), pe Valea Bistrei – Obreja şi Ciuta (Banat) ori în Sălaj, la Pria, Cizer şi Meseşenii de Sus, exista obiceiul ca panglicile cu care fetele îşi împodobeau cozile când intrau pentru prima oară în joc să fie păstrate de ele şi întrebuinţate pentru ornamentarea tovului (steagul de nuntă), considerându-se că ele aduc noroc şi fericire viitoarei familii.
Pieptănătura
Trecerea la o nouă etapă a vieţii – adolescenţa – era reflectată şi de pieptănătură, care în pragul acestui eveniment se schimba, acordându-i-se o grijă deosebită. La această vârstă, când fetele purtau capul descoperit, părul, considerat a fi o podoabă naturală, trebuia pus cât mai bine în valoare.
Fata care ieşea la horă cu părul împodobit cu o serie de accesorii decorative – cununiţe din flori naturale sau artificiale, ciucuri din lână policromi, mărgele mărunte policrome, ace de os, bolduri cu gămălie colorată, agrafe de os cu pietre colorate. piepteni etc.. elemente care constituiau însemnul distinctiv al fecioriei, un ansamblu de „semne” cunoscute de toţi membrii comunităţii rurale – anunţa în felul acesta că, din acel moment ea era pregătită de primirea peţitorilor .
Actualitate
Președintele Nicuşor Dan, la 10 ani de la atacurile teroriste din Paris: „Împreună rămânem uniţi în faţa urii”
Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, joi, pe X, un mesaj la 10 ani de la atacurile teroriste din Paris, în care a subliniat nevoia unităţii în faţa atacurilor motivate de ură.
Nicușor Dan, președintele României FOTO: George Călin/Inquam Photos
„Astăzi comemorăm 10 ani de la atentatele tragice de la
Bataclan, Stade de France şi de pe terasele pariziene. Ne reculegem alături de
Franţa. Gândurile noastre se îndreaptă către victime, către familiile lor şi
către toţii cei ale căror vieţi au fost îndoliate. Este esenţial să colaborăm
pentru a clădi societăţi mai sigure şi mai tolerante. Împreună rămânem uniţi în
faţa urii”, a scris şeful statului, pe platforma online.
Turnul Eiffel, Primăria din Paris şi Statuia Republicii au fost iluminate
miercuri seară în albastru, alb şi roşu, culorile drapelului francez, în semn
de omagiu adus victimelor atacurilor jihadiste din 13 noiembrie 2015, scrie Agerpres.
Această iluminare simbolică va fi repetată joi pentru a comemora zece ani de la
cele mai grave atacuri de pe teritoriul francez după cel de-al Doilea Război
Mondial, soldate cu 132 de morţi, pe lângă cele două persoane care şi-au luat
viaţa din cauza stresului post-traumatic, sute de răniţi şi mii de persoane traumatizate.
Actualitate
Londra ar fi încercat să deschidă un canal secret cu Putin, pe fondul temerilor că Trump ar putea marginaliza Europa în dosarul ucrainean
Guvernul britanic ar fi încercat să stabilească un canal informal de comunicare cu Vladimir Putin, în contextul temerilor că administrația Trump ar putea pune în umbră interesele europene în războiul din Ucraina, relatează Financial Times.
Kremlinul a confirmat miercuri că a existat un contact între consilierul britanic pentru securitate națională, Jonathan Powell, și Iuri Ușakov, principalul consilier al președintelui rus în politica externă. Totuși, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, dialogul „nu a avut continuitate”.
„Au existat, într-adevăr, contacte. A avut loc un dialog, dar acesta nu a continuat”, a spus Peskov, fără a preciza momentul exact al discuției.
El a adăugat că partea britanică a fost „dornică să transmită poziția europeană” privind războiul din Ucraina, dar „fără dorința de a asculta punctul de vedere al Rusiei”, motiv pentru care „schimbul de opinii nu s-a putut dezvolta”.
Cabinetul britanic nu a comentat deocamdată informația.
Temeri privind schimbarea strategiei americane
Potrivit Financial Times, încercarea Londrei de a deschide o linie de comunicare directă cu Moscova ar fi fost motivată de îngrijorări tot mai mari în Europa după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025.
De la preluarea mandatului, sprijinul american pentru Ucraina ar fi scăzut semnificativ, potrivit Institutului Kiel, care monitorizează ajutorul internațional.
Între ianuarie 2022 și august 2025, Statele Unite au oferit Ucrainei asistență militară, financiară și umanitară de peste 101 miliarde de lire sterline, în timp ce Uniunea Europeană a contribuit cu 156 miliarde în aceeași perioadă.
După începutul lui 2025, însă, Washingtonul a redus drastic livrările de echipamente și fonduri, în timp ce președintele Trump ar fi presat Kievul să accepte condițiile Moscovei pentru încetarea invaziei.
Potrivit relatărilor presei americane, în cadrul unui summit tensionat cu Volodimir Zelenski, Trump i-ar fi cerut liderului ucrainean să cedeze părți din regiunile estice Donbas, Herson și Zaporoji, avertizându-l că „dacă Putin își dorește acele teritorii, te va distruge”.
Criză de încredere și scandaluri interne la Kiev
Pe fondul acestor presiuni externe, președintele ucrainean Volodimir Zelenski se confruntă cu un val de scandaluri interne, care ridică semne de întrebare privind corupția și independența instituțiilor judiciare.
Ministrul Justiției, German Galușcenko, fost ministru al Energiei, a fost suspendat miercuri în urma unei anchete care îl vizează pe un apropiat al președintelui, acuzat de orchestrarea unei scheme de 100 de milioane de dolari în comisioane ilegale din sectorul energetic.
În același timp, Volodimir Kudrițki, fost șef al companiei naționale de energie Ukrenergo, a fost arestat în octombrie pentru presupusă deturnare de fonduri – acuzație pe care el o respinge, susținând că este o represalie pentru criticile la adresa strategiei guvernului privind protejarea rețelei electrice de atacurile rusești.
„Este o chestiune pur politică. Nu s-ar fi putut întâmpla fără implicarea biroului prezidențial”, a declarat Kudrițki pentru AFP, afirmând că este folosit drept „țap ispășitor”.
Acuzațiile au fost criticate de activiști anticorupție și de membri ai opoziției. Inna Sovsun, deputată de opoziție, a afirmat că administrația Zelenski „folosește investigațiile penale pentru a reduce la tăcere vocile critice”.
Îngrijorări la Bruxelles
Scandalurile interne complică relațiile Kievului cu Uniunea Europeană, care sprijină integrarea Ucrainei, dar cere în același timp reforme solide în justiție și guvernanță.
Un raport recent al Comisiei Europene notează că „integritatea și profesionalismul sistemului judiciar și al procuraturii rămân slabe”.
În ultimele luni, Kievul a fost acuzat că a încercat să restrângă independența celor două instituții-cheie anticorupție – Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Anticorupție (SAPO) – pe fondul investigațiilor ce implică apropiați ai președintelui.
De asemenea, cazul Timur Mindici, coproprietar al companiei media fondate de Zelenski, a amplificat tensiunile privind concentrarea puterii la vârful statului în timp de război.
„Întrebarea este cum va reacționa Zelenski”, spune Daria Kaleniuk, directoarea Centrului de Acțiune Anticorupție din Kiev. „Va decide să-și apere cercul apropiat sau să permită justiției să-și facă treaba?”
Războiul declanșat de Rusia în 2022 intră acum în al patrulea an, cu pierderi uriașe de ambele părți și cu un front care rămâne fluid în estul Ucrainei.
Pe măsură ce sprijinul occidental se fragilizează, iar tensiunile politice interne cresc, Zelenski se află într-un moment decisiv – între nevoia de a centraliza puterea pentru a conduce efortul de război și presiunea de a continua reformele democratice cerute de Bruxelles.
Actualitate
Noua magistrală feroviară din vest, la final: trenuri rapide, control digital, tuneluri și poduri spectaculoase
După mai mulți ani de întârzieri, două dintre cele mai dificile segmente ale magistralei vestului au fost deschise circulației feroviare în 2025. Al treilea segment complex, tunelurile de pe Valea Mureșului, s-a dovedit a fi o lucrare mult mai greu de realizat.
Un marfar traversează podul de pe noua variantă a CF Simeria – Arad. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Din 11 noiembrie, trenurile circulă pe unul dintre cele mai spectaculoase segmente de cale ferată din vestul României, pe firul I al unui tronson de circa șase kilometri din magistrala feroviară Simeria – Arad (KM 614), construit de la zero pe un traseu complet nou, care cuprinde trei poduri peste râul Mureș.
Segment dificil, dat în folosință după șapte ani de lucrări
Lucrările de construire a noii variante feroviare au fost realizate în cadrul contractului de modernizare a infrastructurii și suprastructurii căii ferate pe Tronsonul 3 Gurasada – Simeria, proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 și prin Programul Transport 2021 – 2027, arată CFR Infrastructură.
„Pentru atingerea obiectivului general al proiectului, și anume atingerea vitezei maxime de circulație de 160 km/h pentru trenurile de călători și de 120 km/h pentru trenurile de marfă, noua variantă de traseu, în lungime de 5,88 km, este mai scurtă cu 1,21 km față de varianta veche de traseu, iar pentru realizarea acesteia a fost necesară construirea a trei poduri feroviare peste râul Mureș, în lungime totală de 1,3 km, a căror valoare totală estimată depășește 290 milioane lei”, informa compania feroviară.
Primul pod, construit la intrarea în localitatea Brănișca dinspre Deva, în imediata vecinătate a vechiului pod feroviar dezafectat, are o lungime de 384 de metri. Al doilea pod, amplasat în zona Castelului Josika din Brănișca, are lungimea de 435 de metri. Al treilea pod, aflat la ieșirea din Brănișca spre Bretea Mureșană, are o lungime totală de 486 de metri.
„Toate cele trei poduri, înalte de 1,95 m, sunt realizate din tabliere metalice, cu cuve de beton armat și cu fundarea executată direct în rocă, iar pentru a reduce impactul asupra râului Mureș s-a utilizat o tehnologie modernă, prin care podurile au fost construite pe maluri și ulterior lansate în poziția finală”, arată CFR Infrastructură.
Potrivit feroviarilor, principalul avantaj al noii variante de traseu, dintre localitățile Mintia și Ilia, aflate la o distanță de 16 kilometri, este reducerea timpului de parcurs, în această primă etapă, la 18 minute pentru trenurile de călători și la 20 de minute pentru trenurile de marfă, pe firul I între Ilia și Mintia.
După darea în exploatare, la vitezele proiectate, a variantei nou-construite inclusiv pe firul II (februarie 2026), timpul de parcurs între stațiile Ilia și Mintia va fi de 8 minute pentru trenurile de călători și de 18 minute pentru trenurile de marfă.
Cele trei poduri fac parte din Tronsonul 3 Gurasada – Simeria, intrat în șantier la începutul anului 2018. Investiția, cu o valoare de peste 3,2 miliarde de lei, vizează modernizarea a 41 de kilometri de cale ferată, având termen estimat de finalizare începutul anului 2026.
Tunelul Bata, a doua premieră pe magistrala vestului
În 2025, pe aceeași magistrală feroviară Simeria – Arad, cu o lungime de 141 de kilometri, a fost deschisă circulația pe un alt segment dificil. Din 17 iulie 2025, trenurile au putut circula pe firul II al variantei de 16 kilometri dintre localitățile Bârzava și Vărădia din județul Arad. Aceasta cuprinde primul tunel finalizat pe șantierul magistralei din vestul României.
Tunelul Bătuța. Foto: Asociația Pro Infrastructură
„Pe traseul Bârzava – Vărădia (15,96 km) s-au realizat: Tunelul Bata (603 metri), construit prin săpătură mecanizată și consolidări masive, două poduri peste râul Mureș (550 de metri și 500 de metri), două pasaje rutiere superioare, nouă poduri, 11 podețe, lucrări de consolidare a versanților, stația Vărădia, punctul de oprire Lalașinț, punctul tehnologic Bata, instalații moderne de semnalizare și 5 site-uri GSM-R”, arăta CFR Infrastructură.
Tunelul Bata (Bătuța) a fost străpuns în ianuarie 2023, la aproape șase ani de la semnarea contractului de lucrări. Alături de cele două poduri peste Mureș, el face parte din tronsonul Bârzava – Ilteu, cu o lungime de 36 de kilometri, a cărui modernizare a început în 2017. Finalizarea lucrărilor cuprinse în investiția, cu o valoare de peste 2,1 miliarde de lei, este estimată pentru luna februarie 2026.
Tot în februarie 2026 este estimată și finalizarea lucrărilor la tronsonul Arad (KM 614) – Bârzava, în lungime de 42 de kilometri. Lucrările au început în 2017, iar investiția depășește două miliarde de lei, fără TVA. Unele segmente ale tronsonului au fost deja recepționate în perioada 2024 – 2025.
Ultima provocare de pe magistrala vestului
Al treilea segment dificil al noii magistrale din vestul României mai are de așteptat cel puțin un an până la finalizare. Acesta cuprinde 1,2 kilometri de tuneluri, construite de la zero pe malul stâng al râului Mureș, între localitățile Tisa și Sălciva.
Imaginea 1/14:
Magistrala feroviară Simeria Arad Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (3) JPG
Lucrările la secțiunea cu două tuneluri și o polată (tunel deschis, la zid) au început în 2021, iar termenul estimat de finalizare al acesteia este decembrie 2026, potrivit celui mai recent raport privind stadiul proiectului.
Proiectul prevede construcția unui tunel de 268 de metri, a unei polate și a unui tunel de 678 de metri, distanța dintre cele două tuneluri fiind de 431 de metri. Tunelurile de pe Valea Mureșului sunt realizate prin noua metodă austriacă de construire a tunelurilor (NATM), bolta lor fiind acoperită cu beton toncretat, capabil să susțină greutatea și să reducă încovoierea galeriilor.
Segmentul cu tuneluri este cuprins în tronsonul Ilteu – Gurasada, cu o lungime de 22 de kilometri, modernizat printr-o investiție de peste 1,9 miliarde de lei, fără TVA. Pe restul traseului, lucrările începute în 2018 se află într-un stadiu mai avansat.
Noua cale ferată Simeria – Arad, cu o lungime de 141 de kilometri, traversează județele Hunedoara și Arad pe Valea Mureșului, înlocuind parțial ruta primei căi ferate din Transilvania, Arad – Simeria – Alba Iulia, inaugurată în 1868. Lucrările au vizat modernizarea infrastructurii feroviare și reconfigurarea traseului, astfel încât viteza de circulație a trenurilor să poată crește până la 160 de kilometri pe oră.
Proiectul a impus construcția a 60 de kilometri de traseu complet nou de cale ferată între Simeria și Arad, a unor tuneluri, dar și ridicarea a nouă poduri peste Mureș, în timp ce singurul pod peste Mureș aflat pe vechiul traseu, la Brănișca, a fost dezafectat.
Tehnologia nouă de pe căile ferate ale viitorului
Investiția va duce la funcționalizarea sistemului de siguranță a traficului ERTMS (European Rail Traffic Management System). Noua tehnologie ERTMS elimină necesitatea semnalizării la sol, oferind comenzi direct în cabina mecanicului. Este compusă din sistemele ETCS (care controlează automat viteza trenului, respectând semnalele și limitele de siguranță) și GSM-R (sistem radio dedicat transportului feroviar, care asigură legătura constantă între tren și centrul de control).
Imaginea 1/13:
Tunelurile feroviare de pe Valea Mureșului Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (12) JPG
Magistrala din vestul României este parte a rețelei pan-europene Curtici – Arad – Simeria – Sighișoara – Brașov – București – Constanța, una dintre puținele rute feroviare care va fi echipată integral cu sistemul ERTMS, standardul european de management și control al traficului feroviar.
Primul proiect care a inclus instalarea sistemului ERTMS a fost lansat la 15 noiembrie 2011, odată cu semnarea contractului „Pilot operațional pentru o aplicație ETCS/ERTMS nivel 2”, pe distanța Buftea – Brazi. A urmat, la 15 februarie 2012, contractul de modernizare a tronsonului Frontieră cu Ungaria – km 614.
Începând din 2020, aceste proiecte-pilot au stat la baza extinderii sistemului ERTMS pe coridoarele europene Rin–Dunăre (vest) și Orient/Est-Med.
„Până în 2030, România va avea peste 900 de kilometri de cale ferată dotați cu ERTMS, perfect integrați în rețeaua de transport european”, informa recent compania CFR Infrastructură.
Proiectele de modernizare, finanțate din PNRR, Programul Transport 2021–2027 și de statul român, vizează în prezent liniile Caransebeș–Timișoara–Arad, Cluj–Oradea–Episcopia Bihor, Craiova–Drobeta Turnu Severin–Caransebeș și Predeal–București–Constanța.
Președintele Nicuşor Dan, la 10 ani de la atacurile teroriste din Paris: „Împreună rămânem uniţi în faţa urii”
Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, joi, pe X, un mesaj la 10 ani de la atacurile teroriste din Paris,...
Londra ar fi încercat să deschidă un canal secret cu Putin, pe fondul temerilor că Trump ar putea marginaliza Europa în dosarul ucrainean
Guvernul britanic ar fi încercat să stabilească un canal informal de comunicare cu Vladimir Putin, în contextul temerilor că administrația...
Noua magistrală feroviară din vest, la final: trenuri rapide, control digital, tuneluri și poduri spectaculoase
După mai mulți ani de întârzieri, două dintre cele mai dificile segmente ale magistralei vestului au fost deschise circulației feroviare...
Black Friday 2025 „Bla-Bla Black Shopping Weeks” la XXXLutz: transformă-ți casa de sărbători cu piese spectaculoase și reduceri de până la 50%
Sfârșitul de an vine cu un apetit crescut al românilor nu doar pentru a-și decora locuința, ci și pentru a...
Brigitte Macron – ținta kompromatului
10 persoane sunt judecate la Paris fiind acuzate de hărțuirea online a Primei Doamne a Franței, Brigitte Macron. Inculpații, opt...
Legătura dintre imunitate, inflamație și carențele de fier: când analizele fac diferența
Sistemul imunitar reprezintă prima linie de apărare a organismului împotriva infecțiilor și a factorilor nocivi din mediu. Totuși, atunci când...
CTP îl critică pe Nicușor Dan: „E normal să antrenezi în lupta anticorupție niște servicii care nu au fost scărmănate în legătură cu corupția din ele?”
Gazetarul Cristian Tudor Popescu a criticat afirmațiile președintelui Nicolae Dan, făcute în cadrul conferinței de presă de miercuri, 12 noiembrie,...
-
Actualitateacum 3 zileRusia inventează un nou scenariu: acuză Ucraina și Marea Britanie că plănuiau să fure un MiG-31,echipat cu cu rachetă hipersonică, și să-l direcționeze spre o bază NATO din România
-
Actualitateacum 3 zileFast-food-ul românesc de altădată. Ce mâncăruri rapide făceau furori înainte de burgeri și șaorma
-
Actualitateacum 2 zileEconomia de război a Rusiei, pe butuci. Ce resurse mai are Moscova pentru a continua războiul
-
Stirea zileiacum 18 oreConstănțeanca Cezara Popescu: 10 ani de la Bataclan Paris. Zece ani de când s-a născut a doua oară
-
Actualitateacum 2 zile
CTP îl critică pe Nicușor Dan: „E normal să antrenezi în lupta anticorupție niște servicii care nu au fost scărmănate în legătură cu corupția din ele?”
-
Actualitateacum o zi
Legătura dintre imunitate, inflamație și carențele de fier: când analizele fac diferența
-
Actualitateacum 2 zileJoaca, antidotul fricii de greșeală. Cum să rămâi curios într-o lume care te pedepsește
-
Actualitateacum 3 zilePrimarul comunei Mihai Eminescu din Botoșani și-a recunoscut vinovăția în dosarul de luare de mită în formă continuată. Ce pedeapsă va primi