În cursul zilei de joi, 30 iulie, șase Hotărâri de Guvern nelegale au fost suspendate de instanță. Astăzi, Claudiu Manda, secretar general al PSD, a lansat un atac la adresa liberalilor, după reacțiile la deciziile CAB de a suspenda în instanță hotărâri emise de Guvernul interimar. El spune că „legalitatea contează doar dacă nu încurcă puterea”.

Claudiu Manda critică liderii PNL după reacțiile privind suspendarea în instanță a unor hotărâri ale Guvernului interimar. Secretarul general al PSD susține că PNL încearcă să pună presiune asupra justiției.

„Dar când PNL și USR încearcă să schimbe regulile pentru a-l salva pe Fritz, România nu mai pierde nimic?”

Claudiu Manda afirmă că întârzierile privind jaloanele și fondurile din PNRR sunt cauzate de modul în care este guvernată țara, nu de deciziile instanțelor. Liderul PSD acuză PNL că încearcă să intimideze sistemul judiciar. De asemenea, el mai acuză PNL și USR de dublu standard. El susține că liderii celor două partide critică deciziile instanțelor, dar încearcă în același timp să promoveze modificări legislative în favoarea lui Dominic Fritz, declarat în conflict de interese.

„Pentru PNL, legalitatea contează doar dacă nu încurcă puterea.

Potrivit celor care ne dau lecții despre statul de drept, Guvernul ar trebui să primească un cec în alb doar pentru că invocă „intenții bune”. Actele administrative nu ar mai trebui să respecte legea, iar toată lumea ar trebui să închidă ochii pentru că „România pierde”.

Nu, domnilor.

România nu pierde pentru că există instanțe care aplică legea. România pierde atunci când un Guvern care și-a pierdut legitimitatea alege să emită acte cu încălcarea legii, iar apoi le cere tuturor să închidă ochii în numele unui presupus interes național.

Domnule Bolojan, domnule Motreanu, ce le transmiteți astăzi românilor?

Că, atunci când instanțele constată probleme de legalitate, soluția este să le intimidăm? Să le discredităm? Să sugerăm că nu ar mai trebui să își facă treaba?

Și, culmea ipocriziei, exact cei care atacă astăzi instanțele pentru că suspendă hotărârile Guvernului sunt aceiași care încearcă să găsească soluții pentru a-l salva pe penalul Fritz.

Așadar, cum este? Când hotărârile instanțelor încurcă Guvernul, de vină este justiția, pentru că „România pierde bani”.

Dar când PNL și USR încearcă să schimbe regulile pentru a-l salva pe Fritz, România nu mai pierde nimic? Atunci nu mai contează credibilitatea statului, jaloanele asumate, respectarea legii sau riscul de a pune în pericol fondurile europene? Sau toate acestea devin negociabile atunci când este vorba despre ai dumneavoastră?

Nu instanțele pun în pericol investițiile. Nu controlul de legalitate blochează România.

Incompetența administrativă, aroganța și convingerea că puterea este deasupra legii sunt cele care costă România bani, proiecte, fonduri europene și credibilitate.

Acesta este adevăratul preț al guvernării ilegitime.

P.S. S-au făcut 87 de zile de când stați la Palatul Victoria din mila lui George Simion. Și, de 87 de zile, România plătește costul acestei guvernări”, a notat Claudiu Manda pe Facebook.

Șase Hotărâri de Guvern au fost suspendate

Declarațiile lui Claudiu Manda vin după ce liderii PNL Dan Motreanu și Robert Sighiartău au acuzat PSD că încearcă să blocheze activitatea Guvernului prin acțiuni în instanță. Liberalii susțin că deciziile Curții de Apel București au efecte asupra mai multor categorii sociale. Curtea de Apel București a suspendat executarea a 6 hotărâri adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, în urma contestațiilor depuse de PSD. Social-democrații susțin că un guvern demis prin moțiune de cenzură nu poate adopta acte cu efecte pe termen lung. Au atacat în instanță 12 hotărâri ale Executivului.

Sursă foto: Facebook, Mediafax Foto

Senatul a adoptat joi două proiecte de lege care prevăd măsuri fiscal-bugetare, printre care finanțarea de urgență a Romatsa și acordarea unor credite de angajament pentru ca statul român să își poată exercita dreptul de preempțiune la achiziția gazelor din Neptun Deep. Proiectele urmează să fie dezbătute de Camera Deputaților, for decizional, relatează Agerpres.

Patru măsuri fiscal-bugetare adoptate de Senat

Primul proiect de lege, inițiat de PNL, include patru măsuri fiscal-bugetare care, potrivit senatorului liberal Silviu-Iulian Coșa, urmăresc „eliminarea unor blocaje administrative şi financiare reale fără un cost bugetar suplimentar”.

Acesta a prezentat principalele prevederi ale actului normativ: „Este vorba de scutirea directă de taxă pe valoarea adăugată pentru forţele armate partenere, de corectare a regimului fiscal aplicabil procedurilor de prevenire a insolvenţei, de finanţarea de urgenţă pentru Romatsa prin Eximbank şi încă o sursă suplimentară de rezervă bugetară pentru aceeaşi situaţie”.

Referitor la scutirea de TVA pentru forțele armate partenere, senatorul a afirmat că este o măsură de „bun-simţ, de reciprocitate”, explicând că statele partenere din NATO aplică deja un regim similar militarilor români aflați pe teritoriul lor.

În ceea ce privește modificările privind procedurile de insolvență, Coșa a susținut că acestea elimină o vulnerabilitate legislativă.

„Proiectul elimină o portiţă prin care unii debitori abuzau de actualele prevederi pentru a accesa facilităţi de plată la care nu ar fi trebuit să aibă acces. Proiectul pune de acord Codul de procedură fiscală cu Legea 216/2022, care a modernizat procedurile de prevenire a insolvenţei şi previne astfel acest tip de abuz, protejând în acelaşi timp creanţele statului”.

Finanțare de urgență pentru Romatsa

Potrivit senatorului PNL, măsurile adoptate urmăresc să rezolve situația creată de poprirea instituită de Eurocontrol asupra sumei de 3,4 miliarde de lei, care afectează aproximativ 85% din veniturile Romatsa și riscă să perturbe activitatea de navigație aeriană.

Coșa a precizat că „finanţarea este fără dobândă, plafonată strict cu rambursare automată la încetarea executării silite”.

De asemenea, el a adăugat: „Completarea OUG 47/98 privind Romatsa adaugă o a doua sursă: fondul de rezervă bugetară, prin Ministerul Transporturilor, pentru aceeaşi criză. Iată deci două instrumente paralele ca soluţie de rezervă”.

Credite de angajament pentru gazele din Neptun Deep

Al doilea proiect adoptat de Senat are ca obiectiv consolidarea securității energetice a României.

„Proiectul oferă credite de angajament pentru exercitarea dreptului de preempţiune al statului la achiziţia gazelor din Neptun Deep, precum şi prorogarea până la 30 septembrie a plăţii vărsămintelor pentru majorarea capitalului Băncii de Investiţii şi Dezvoltare”, a detaliat Silviu Coșa.

Acesta a punctat și impactul economic al măsurii: „oferta OMV Petrom înseamnă aproape 50 de terawaţi în şapte ani, în valoare de aproximativ 13 miliarde lei”.

Senatorul liberal a avertizat că, fără adoptarea acestui cadru legislativ, „dreptul legat de prioritate rămâne doar teoretic”. Cele două proiecte au fost adoptate de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, urmând să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional.

Organizația Națiunilor Unite se pregătește pentru alegerea unui nou secretar-general, al cărui mandat este de 5 ani și are dreptul la o singură reînnoire. Candidatul cu cele mai multe șanse este o economistă de etnie evreiască din Costa Rica. 

Actualul secretar-general al ONU, Antonio Guterres, care a avut relații tensionate cu guvernul Netanyahu din Israel și a susținut formarea statului Palestina în contextul războiului regional din Orientul Mijlociu, își va încheia cel de-al doilea mandat pe 31 decembrie 2026.

Antonio Guterres își încheie ultimul mandat. Omenirea în 2026, mai haotică și mai dezbinată decât era în 2016

Fost premier al Portugaliei, el și-a început funcția de șef al ONU de la 1 ianuarie 2017, concentrându-se pe pace, drepturile omului, combaterea schimbărilor climatice, protejarea refugiaților, egalitatea sexuală și ajutoarele umanitare. În perioada conducerii sale, ONU a gestionat pandemia de COVID-19 și acordarea de ajutoare umanitare pentru migranți și populații aflate în zone de război, precum Ucraina, Fâșia Gaza, Siria, Yemen și Sudan.

De asemenea, relațiile dintre ONU și SUA au devenit tensionate după ce Donald Trump a redevenit președintele Statelor Unite. Republicanul de la Casa Albă a retras SUA din 66 de organizații și instituții internaționale, inclusiv din UNESCO și OMS, a tăiat fondurile pentru UNFCCC pentru schmbările climatice și UNFPA pentru sănătatea mamelor și creșterea natalității după ce a demontat USAID, o agenție federală pentru ajutor extern.

Președintele american a propus chiar ieșirea Statelor Unite din ONU după ce a fondat Consiliul Păcii, considerată o alternativă.

Rebeca Grynspan, economista din Costa Rica care ar putea repune ONU pe picioare

Potrivit Times of Israel ,  rezultatele primului vot informal a celor 15 țări membre din cadrul Consiliului de Securitate ONU indică că economista Rebeca Grynspan are cele mai mari șanse să devină prima femeie care ocupă funcția de secretar-general al ONU. De asemenea, ar putea deveni prima persoană de etnie evreiască care va ajunge la șefia ONU.

Ea a fost vicepreședinte secundar al Costa Rica din 1994  până în 1998, administrator asociat al Programului ONU pentru Dezvoltare din 2010 până în 2014, și secretar-general ibero-american din 2014 până în 2021. De cinci ani, ea este secretarul-general al UNCTAD – Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare.

Rebeca Grynspan are cele mai multe voturi de încurajare. Ea a fost nominalizată de Costa Rica pentru șefia ONU și are 10 voturi de încurajare.

Principalii candidați

Pe locul 2 este Carolyn Rodriguez-Birkett, ministrul de Externe din Guyana, cu 9 voturi de încurajare. Iar pe locul 3 cu 7 voturi de încurajare este Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică din 2020 încoace și fost ambasador al Argentinei în Austria.

Sub mandatul său, AIEA s-a preocupat de prevenirea accidentelor nucleare în Ucraina (Centrala Atomică Zaporojie) și de problema programului nuclear al Iranului. Rafael Grossi a fost nominalizat de Argentina să candideze pentru șefia ONU. El este susținut și de Italia și Paraguay.

Pe locul 4 este Michelle Bachelet, fosta președintă a Chile, cu 6 voturi de încurajare. Ea a fost nominalizată de Mexic și Brazilia, și este susținută de Columbia. Chile, țara ei nativă,  i-a retras sprijinul după decizia luată de noul președinte naționalist, Gabriel Boric.

Din SUA, președintele Trump își dorește ca Gianni Infantino, președintele FIFA, să devină următorul secretar-general al ONU. Infantino n-a declarat nimic în această privință.  Se speculează în presa internațională că ar putea candida Jacinda Ardem, fosta prim-ministră a Noii Zeelande, Kristalina Georgieva din Bulgaria care ocupă din 2019 funcția de directorul FMI, fostul premier australian Kevin Rudd și chiar fostul premier al Regatului Unit, Keir Starmer, care a demisionat recent din funcție.

SUA doresc un secretar general capabil să reformeze ONU

Cu toate că Donald Trump a spus că dorește să retragă SUA din ONU, încă nu a emis un ordin executiv și nici nu a semnat un memorandum prezidnețial, precum atunci  când a retras SUA din 66 de organizații afiliate cu ONU.

Mike Waltz, ambasadorul SUA la ONU, spune că dorește ca viitorul secretar general să impulsionze reformarea organizației pentru a deveni mai agilă și adecvată scopului ei.

„Avem nevoie de mai puțin sediu central, de mai multă prezență pe teren (…) Mai puțini oameni aici și mai mulți oameni acolo, pe teren”, a declarat Waltz presei.

Următoarea etapă se va desfășura cu votul pe buletine colorate. Cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate (Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța, Republica Populară Chineză și Federația Rusă) vor vota pe un buletin roșu.

Celelalte 10 state non-permanente prin rotație vor vota pe un buletin alb. În cazul votului din acest an, vor fi Somalia, Sierra Leone și Algeria din Grupul African, Bahrain și Kîrgîzstan din Grupul Asia-Pacific, Columbia, Trinidad și Tobago din Grupul Americii Latine, Austria și Portugalia din Grupul Europei de Vest, și Letonia din Grupul Europei de Est.

Votul împotriva unui candidat pe un buletin roșu presupune veto din partea unui membru permanent, iar candidatul respectiv este eliminat din cursă.

Sursa Foto: ONU/Mediafax Foto