În cursul zilei de vineri, Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de Guvern, că a fost declarată stare de alertă energetică la nivel național, pe durata lunii august. Iată ce măsuri poate lua Guvernul și cât de mare este riscul unor pene de curent, în această situație.

Guvernul a instituit starea de alertă la nivel național pentru luna august, din cauza secetei și a scăderii debitului Dunării, care afectează producția de energie. Măsura nu presupune automat restricții sau pene de curent, dar oferă autorităților posibilitatea de a interveni rapid pentru stabilizarea sistemului energetic. Debitul Dunării a ajuns la un nivel critic în zona Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită controlat, iar Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național, scrie Mediafax.

Ce reprezintă starea de alertă?

Starea de alertă este o măsură administrativă temporară, aplicată în situații de urgență care necesită intervenție coordonată. Ea poate fi instituită pentru maximum 30 de zile și prelungită dacă riscurile persistă.

Starea de alertă nu este echivalentă cu starea de urgență și nu aduce automat restricții sau raționalizarea energiei. Măsura are rolul de a facilita coordonarea rapidă a instituțiilor implicate în gestionarea crizei energetice.

Care sunt măsurile Guvernului?

Guvernul a alocat 7 milioane de lei pentru lucrări temporare pe Dunăre, în zona Bala-Dunărea Veche. Scopul este menținerea unui debit suficient în zona Cernavodă, pentru funcționarea în siguranță a centralei nucleare. Intervenția pe Dunăre este una temporară și urmărește protejarea funcționării centralei de la Cernavodă, fără a afecta navigația sau mediul. În paralel, autoritățile cer producătorilor de energie să funcționeze la capacitate maximă.

ANRE și Transelectrica vor accelera autorizarea noilor capacități energetice. Guvernul estimează un plus de până la 200 MW pe termen scurt, iar de la 1 august ar urma să intre în sistem aproape 300 MW din parcuri fotovoltaice.

Cele mai dificile ore pentru sistemul energetic sunt între 20:00 și 23:00, când consumul rămâne ridicat, iar producția fotovoltaică dispare. România acoperă deja o parte din necesar prin importuri, însă disponibilitatea energiei din regiune nu este garantată.

Pot fi pene de curent?

Premierul a cerut populației și companiilor să reducă voluntar consumul de energie în timpul orelor de seară. Autoritățile analizează și decalarea unor activități industriale, dar nu au decis, deocamdată, impunerea unor restricții obligatorii.

Totuși, există posibilitatea să apară pene de curent, în acest caz? Starea de alertă indică un risc ridicat, dar nu înseamnă că penele de curent sunt inevitabile. Transelectrica susține că sistemul energetic rămâne stabil, însă marja de siguranță este mai redusă. Limitarea consumului ar putea fi luată în calcul doar ca măsură de ultimă instanță, cu prioritate pentru populație și infrastructura critică.

În altă ordine de idei, România va solicita ajutor energetic Ucrainei. Ilie Bolojan a discutat cu autoritățile din Ucraina despre posibile livrări temporare de electricitate în orele de vârf. Detaliile tehnice urmează să fie stabilite de Transelectrica și Nuclearelectrica.

Starea de alertă nu schimbă prețurile din contractele actuale ale consumatorilor casnici. Totuși, reducerea producției interne poate duce la scumpiri pe piața angro, cu efecte resimțite mai întâi de companii și, pe termen mai lung, în ofertele furnizorilor.

Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ

În cursul zilei de joi, 30 iulie, șase Hotărâri de Guvern nelegale au fost suspendate de instanță. Astăzi, Claudiu Manda, secretar general al PSD, a lansat un atac la adresa liberalilor, după reacțiile la deciziile CAB de a suspenda în instanță hotărâri emise de Guvernul interimar. El spune că „legalitatea contează doar dacă nu încurcă puterea”.

Claudiu Manda critică liderii PNL după reacțiile privind suspendarea în instanță a unor hotărâri ale Guvernului interimar. Secretarul general al PSD susține că PNL încearcă să pună presiune asupra justiției.

„Dar când PNL și USR încearcă să schimbe regulile pentru a-l salva pe Fritz, România nu mai pierde nimic?”

Claudiu Manda afirmă că întârzierile privind jaloanele și fondurile din PNRR sunt cauzate de modul în care este guvernată țara, nu de deciziile instanțelor. Liderul PSD acuză PNL că încearcă să intimideze sistemul judiciar. De asemenea, el mai acuză PNL și USR de dublu standard. El susține că liderii celor două partide critică deciziile instanțelor, dar încearcă în același timp să promoveze modificări legislative în favoarea lui Dominic Fritz, declarat în conflict de interese.

„Pentru PNL, legalitatea contează doar dacă nu încurcă puterea.

Potrivit celor care ne dau lecții despre statul de drept, Guvernul ar trebui să primească un cec în alb doar pentru că invocă „intenții bune”. Actele administrative nu ar mai trebui să respecte legea, iar toată lumea ar trebui să închidă ochii pentru că „România pierde”.

Nu, domnilor.

România nu pierde pentru că există instanțe care aplică legea. România pierde atunci când un Guvern care și-a pierdut legitimitatea alege să emită acte cu încălcarea legii, iar apoi le cere tuturor să închidă ochii în numele unui presupus interes național.

Domnule Bolojan, domnule Motreanu, ce le transmiteți astăzi românilor?

Că, atunci când instanțele constată probleme de legalitate, soluția este să le intimidăm? Să le discredităm? Să sugerăm că nu ar mai trebui să își facă treaba?

Și, culmea ipocriziei, exact cei care atacă astăzi instanțele pentru că suspendă hotărârile Guvernului sunt aceiași care încearcă să găsească soluții pentru a-l salva pe penalul Fritz.

Așadar, cum este? Când hotărârile instanțelor încurcă Guvernul, de vină este justiția, pentru că „România pierde bani”.

Dar când PNL și USR încearcă să schimbe regulile pentru a-l salva pe Fritz, România nu mai pierde nimic? Atunci nu mai contează credibilitatea statului, jaloanele asumate, respectarea legii sau riscul de a pune în pericol fondurile europene? Sau toate acestea devin negociabile atunci când este vorba despre ai dumneavoastră?

Nu instanțele pun în pericol investițiile. Nu controlul de legalitate blochează România.

Incompetența administrativă, aroganța și convingerea că puterea este deasupra legii sunt cele care costă România bani, proiecte, fonduri europene și credibilitate.

Acesta este adevăratul preț al guvernării ilegitime.

P.S. S-au făcut 87 de zile de când stați la Palatul Victoria din mila lui George Simion. Și, de 87 de zile, România plătește costul acestei guvernări”, a notat Claudiu Manda pe Facebook.

Șase Hotărâri de Guvern au fost suspendate

Declarațiile lui Claudiu Manda vin după ce liderii PNL Dan Motreanu și Robert Sighiartău au acuzat PSD că încearcă să blocheze activitatea Guvernului prin acțiuni în instanță. Liberalii susțin că deciziile Curții de Apel București au efecte asupra mai multor categorii sociale. Curtea de Apel București a suspendat executarea a 6 hotărâri adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, în urma contestațiilor depuse de PSD. Social-democrații susțin că un guvern demis prin moțiune de cenzură nu poate adopta acte cu efecte pe termen lung. Au atacat în instanță 12 hotărâri ale Executivului.

Sursă foto: Facebook, Mediafax Foto

Senatul a adoptat joi două proiecte de lege care prevăd măsuri fiscal-bugetare, printre care finanțarea de urgență a Romatsa și acordarea unor credite de angajament pentru ca statul român să își poată exercita dreptul de preempțiune la achiziția gazelor din Neptun Deep. Proiectele urmează să fie dezbătute de Camera Deputaților, for decizional, relatează Agerpres.

Patru măsuri fiscal-bugetare adoptate de Senat

Primul proiect de lege, inițiat de PNL, include patru măsuri fiscal-bugetare care, potrivit senatorului liberal Silviu-Iulian Coșa, urmăresc „eliminarea unor blocaje administrative şi financiare reale fără un cost bugetar suplimentar”.

Acesta a prezentat principalele prevederi ale actului normativ: „Este vorba de scutirea directă de taxă pe valoarea adăugată pentru forţele armate partenere, de corectare a regimului fiscal aplicabil procedurilor de prevenire a insolvenţei, de finanţarea de urgenţă pentru Romatsa prin Eximbank şi încă o sursă suplimentară de rezervă bugetară pentru aceeaşi situaţie”.

Referitor la scutirea de TVA pentru forțele armate partenere, senatorul a afirmat că este o măsură de „bun-simţ, de reciprocitate”, explicând că statele partenere din NATO aplică deja un regim similar militarilor români aflați pe teritoriul lor.

În ceea ce privește modificările privind procedurile de insolvență, Coșa a susținut că acestea elimină o vulnerabilitate legislativă.

„Proiectul elimină o portiţă prin care unii debitori abuzau de actualele prevederi pentru a accesa facilităţi de plată la care nu ar fi trebuit să aibă acces. Proiectul pune de acord Codul de procedură fiscală cu Legea 216/2022, care a modernizat procedurile de prevenire a insolvenţei şi previne astfel acest tip de abuz, protejând în acelaşi timp creanţele statului”.

Finanțare de urgență pentru Romatsa

Potrivit senatorului PNL, măsurile adoptate urmăresc să rezolve situația creată de poprirea instituită de Eurocontrol asupra sumei de 3,4 miliarde de lei, care afectează aproximativ 85% din veniturile Romatsa și riscă să perturbe activitatea de navigație aeriană.

Coșa a precizat că „finanţarea este fără dobândă, plafonată strict cu rambursare automată la încetarea executării silite”.

De asemenea, el a adăugat: „Completarea OUG 47/98 privind Romatsa adaugă o a doua sursă: fondul de rezervă bugetară, prin Ministerul Transporturilor, pentru aceeaşi criză. Iată deci două instrumente paralele ca soluţie de rezervă”.

Credite de angajament pentru gazele din Neptun Deep

Al doilea proiect adoptat de Senat are ca obiectiv consolidarea securității energetice a României.

„Proiectul oferă credite de angajament pentru exercitarea dreptului de preempţiune al statului la achiziţia gazelor din Neptun Deep, precum şi prorogarea până la 30 septembrie a plăţii vărsămintelor pentru majorarea capitalului Băncii de Investiţii şi Dezvoltare”, a detaliat Silviu Coșa.

Acesta a punctat și impactul economic al măsurii: „oferta OMV Petrom înseamnă aproape 50 de terawaţi în şapte ani, în valoare de aproximativ 13 miliarde lei”.

Senatorul liberal a avertizat că, fără adoptarea acestui cadru legislativ, „dreptul legat de prioritate rămâne doar teoretic”. Cele două proiecte au fost adoptate de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, urmând să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional.