Pe durata celui de-al 76-lea Congres FIFA cu ocazia începerii Campionatului Mondial de Fotbal, delegatul FIFA pentru Palestina a refuzat să dea mâna cu președintele FIFA, Gianni Infantino. Momentul când președintele FIFA întinde mâna către delegatul palestinian a fost surprins pe camere și distribuit la scară largă. 

Delegatul Palestinei a refuzat să stea alături de vicepreședintele Federației Israeliene de Fotbal pentru o ședință foto. The Telegraph a titrat ca fiind „un moment jenant” al celui de-al 76-lea Congres FIFA.

FIFA, în problema palestiniană

Jibril Rajoub a participat la debutul Campionatului Mondial de Fotbal din Mexic, între echipa țării gazdă și echipa Africii de Sud. Dar nu are viză pentru a călători în SUA ca să urmărească viitoarele meciuri programate. Cererea i-a fost refuzată. Nu va putea să meargă în SUA să urmărească personal meciurile de fotbal ale Iranului cu Noua Zeelandă, Egipt și Belgia.

Echipa de fotbal a Palestinei nu s-a calificat. Însă, liderii asociațiilor de fotbal sunt invitați de regulă să participe la campionatul mondial desfășirat la 4 ani. Nu și în cazul Statelor Unite, care are o politică mai dură față de turiști și migranți. Multor suporteri li s-au interzis accesul în SUA din motiv că provin din țări care sunt considerate de mare risc pentru securitatea Americii.

„Nu-mi vine să cred că este legal să faci abuz și să le interzici fotbaliștilor din întreaga lume să asiste la meciuri”, s-a plâns Jibril Rajoub.

„Oricine este binevenit în Canada, Mexic și SUA pentru Campionatul Mondial. Vom lucra la acest aspect”, a spus președintele FIFA anul trecut. Nu s-a întâmplat deloc așa. Inclusiv biletele s-au vândut la suprapreț, generând un scandal internațional.

Experții ONU au solicitat suspendarea Israelului de la campionatele internaționale de fotbal

Experții Națiunilor Unite au făcut apel la FIFA și UEFA pentru a suspenda Israelul din competițiile internaționale de fotbal. Aceștia au invocat un raport al comisiei de anchetă a ONU care a afirmat că Israelul a comis genocid în timpul războiului din Gaza.

Israelul a negat comiterea genocidului și a descris raportul ca fiind „scandalos”. Și din Irlanda au fost făcute solicitări pentru interdicția Israelului de a mai concura la campionate europene de fotbal.

Echipa de fotbal a Irlandei are un meci de disputat cu Israel în campionatul Ligii Națiunilor UEFA, pe 4 octombrie 2026. Mai mulți fotbaliști, fani și celebrități au lansat o campanie pentru a boicota meciul. Ei au acuzat Israelul pentru  războiul din Fâșia Gaza în care au fost uciși 73.000 de palestinieni.

Meciul urma să fie desfășurat pe stadionul Aviva. În urma protestelor, organizatorii meciului au decis. Partida se va disputa în spatele ușilor închise, pe un stadion neutru.

În ziua începerii Campionatului Mondial, jucătorii de fotbal palestinien care și-au pierdut picioarele în urma bombardamentelor israeliene au jucat fotbal în cârje, potrivit Al Jazeera.

Volodimir Zelenski vrea să atragă mai mulți voluntari străini în rândurile armatei ucrainene. În cadrul unui mesaj video publicat, vineri, liderul de la Kiev a anunțat că a dat instrucțiuni pentru „creșterea oportunităților de atragere a voluntarilor străini în armata ucraineană“.

„Sunt recunoscător tuturor voluntarilor din alte țări care luptă pentru libertatea noastră în Ucraina, înțelegând că aceasta privește libertatea multor alte popoare.”

„Am dispus deschiderea mult mai multor oportunități de atragere a voluntarilor străini în armata ucraineană și vor exista mai multe mecanisme de recrutare în acest sens”, a declarat președintele Ucrainei.

În plus, Zelenski a anunțat o simplificare a procedurilor de transfer pentru militarii ucraineni. Potrivit acestuia, vor exista „mai multe oportunități de avansare în cadrul armatei și mai multe stimulente pozitive pentru a se alătura eforturilor de apărare”.

„Toate schimbările care se pun în aplicare în prezent își vor dovedi eficiența pe parcursul verii.“, precizează oficialul.

Președintele a mai anunțat că se va majora nivelul remunerației în cadrul armatei ucrainene. „Există resurse pentru a majora remunerațiile în cadrul armatei. Cel puțin 30.000 de grivne în spatele frontului. Cu cât sunt mai multe misiuni de luptă, cu atât este mai mare nivelul remunerațiilor”, a subliniat șeful statului.

În plus, Zelenski a anunțat noi contracte pentru militarii din infanterie.

„Vor exista contracte noi, semnificativ mai avantajoase pentru infanteriști. În medie, 300.000 de grivne pentru cei de pe prima linie. Totul se bazează pe infanteria ucraineană, pe infanteristul nostru ucrainean”, a declarat președintele.

Potrivit acestuia, contractele vor prevedea perioade de serviciu clar definite – de 10, 14 sau 24 de luni, precum și amânări garantate după încheierea acestora.

Câți voluntari străini servesc în Ucraina

În februarie 2026, Kostiantyn Milevskyi, șef adjunct al Departamentului pentru coordonarea serviciului militar străin din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, declara că soldați voluntari din 75 de țări s-au alăturat unităților Forțelor Terestre ucrainene, aproximativ 600 de soldați voluntari semnând contracte în fiecare lună.

Potrivit lui Milevskyi, numărul total al voluntarilor străini care au servit până atunci în unitățile Forțelor Terestre depășea 10.000.

„Nu încercăm să recrutăm în Forțele Armate mai multe persoane decât putem susține în mod corespunzător. Ce înseamnă susținere? Înseamnă instruire, coordonare în luptă și furnizarea de arme și uniforme. Desigur, numărul (de 600 n.r.) ar putea fi crescut la 1.000, 1.500 sau chiar 10.000, dar dacă nu există nimeni care să lucreze cu aceste persoane, nu va exista niciun rezultat”, a explicat Milevskyi, potrivit Ukrainska Pravda.

Cetățenii străini servesc, de asemenea, în unitățile Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina și în Garda Națională. Din punct de vedere formal, în cadrul forțelor de apărare, aceștia au aceleași drepturi și obligații ca și cetățenii ucraineni. Principala diferență constă în faptul că își pot rezilia contractul la propria cerere după șase luni de serviciu.

Europarlamentarii AUR / ECR Gheorghe Piperea, Georgiana Teodorescu și Adrian Axinia au transmis o scrisoare oficială către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și către Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas.

Aceştia solicită clarificări și măsuri în urma incidentului produs în data de 5 iunie 2026, când o dronă marină ucraineană a explodat în Portul comercial Constanța.

În scrisoare se arată că explozia a generat panică și a perturbat activitățile turistice de pe întreg litoralul românesc. Semnatarii atrag atenția asupra gravității situației și asupra numeroaselor semne de întrebare legate de circumstanțele incidentului.

Potrivit scrisorii, drona ar fi staționat în port mai mult de patru ore fără intervenția autorităților române și fără informarea aliaților din NATO și UE. De asemenea, informația privind proveniența ucraineană a dronei ar fi fost comunicată cu doar 20 de minute înainte de explozie.

Europarlamentarii AUR menționează că, potrivit declarațiilor publice ale statului ucrainean, drona s-ar fi autodetonat, ceea ce ridică întrebări privind controlul acesteia după pătrunderea într-un port comercial. Totodată, aceștia subliniază că în aceeași zonă ar fi existat alte trei drone de aceeași proveniență care s-au autodetonat în larg.

În document se arată și că explicațiile publice au indicat faptul că cele patru drone maritime ar fi vizat petrolierul Safeen Elona, navă sub pavilion al Emiratelor Arabe Unite care nu se află sub sancțiuni. În acest context, semnatarii afirmă că rezultă concluzia că „în apele teritoriale ale unui stat membru UE și NATO, Ucraina a desfășurat o operațiune de piraterie”.

Europarlamentarii atrag atenția și asupra faptului că România nu dispune de capacitățile necesare pentru identificarea unor astfel de pericole și avertizează că incidente similare s-ar putea produce și în alte state membre ale Uniunii Europene din zona Mării Negre sau a Mării Baltice.

Eurodeputaţii vor ca Ucraina”să explice pe deplin circumstanțele și cauzele incidentului din Portul Constanța”

Scrisoarea evidențiază, de asemenea, riscurile majore pe care le-ar fi putut genera explozia dronei în apropierea unor facilități logistice importante din Portul Constanța, inclusiv depozite de țiței, carburant, metanol și azotat de amoniu.

Semnatarii susțin că, dacă explozia s-ar fi produs cu aproximativ 300 de metri mai aproape de aceste obiective, consecințele ar fi putut fi catastrofale pentru port și pentru municipiul Constanța.

Cei trei europarlamentari AUR / ECR subliniază că Portul Constanța reprezintă o infrastructură strategică esențială pentru economia României, pentru o parte a economiei Uniunii Europene și pentru logistica de război a Ucrainei.

În opinia lor, prezența unor drone militare nesupravegheate într-un asemenea obiectiv poate afecta susținerea populației europene pentru eforturile Ucrainei în războiul împotriva Rusiei.

În scrisoarea adresată Comisiei Europene, Gheorghe Piperea, Georgiana Teodorescu și Adrian Axinia solicită ca autoritățile ucrainene:

• să explice pe deplin circumstanțele și cauzele incidentului din Portul Constanța din 5 iunie 2026, inclusiv dacă este vorba despre o operațiune de tip „false flag”;
•  să ofere garanții că dronele răspândite în Marea Neagră nu reprezintă un pericol pentru obiectivele civile și pentru populație;
•  să informeze în timp util autoritățile statelor riverane Mării Negre cu privire la incidente similare, prin canalele militare de comunicații, pentru a preveni producerea unor catastrofe.

Semnatarii explică faptul că au apelat la Comisia Europeană având în vedere existența unor incidente similare în alte state europene și îngrijorarea legitimă a unor state membre aflate în proximitatea conflictului că ar putea fi angrenate în război.

„Credem că este esențial ca, de la vârful Uniunii Europene, să se transmită un mesaj foarte clar că nu este acceptabil un comportament neglijent care să pericliteze viețile unor cetățeni europeni și securitatea statelor noastre”, scrie în în scrisoare.

Europarlamentarii AUR precizează că această scrisoare, precum și eventualele răspunsuri ale Comisiei Europene, vor fi făcute publice, având în vedere interesul public major și impactul produs asupra populației de incidentul din Portul Constanța.