Peluzele Cătălin Hîldan și FCD Sud au anunțat că nu intră pe stadion la următorul meci al lui Dinamo. Decizia a fost luată în semn de protest față de noua siglă prezentată de club și față de modul în care situația a fost gestionată.

Galeriile echipei Dinamo vor să boicoteze următoarele meciuri ale alb-roșiilor

Liderii galeriei au emis un comunicat în care susțin că poziția lor asupra noii identități vizuale a fost deja clar exprimată de la bun început și așteaptă acum din partea clubului o nouă propunere.  

„Cu toate că a existat o reacție din partea clubului, aceasta pare să fi fost una formală, pseudo-argumentativă pentru situația creată, dar fără o soluție reală pentru viitor. Nu doar că nu a fost prezentată o altă propunere de siglă, dar nici nu a fost prezentată o dată la care să o așteptăm și nici măcar un plan concret care să arate că lucrurile se îndreaptă în direcția solicitată”, se arată în comunicat. 

 Fanii mai susțin că „ADN-ul spiritului dinamovist” este afectat de noua schimbare și că nu vor accepta compromisuri când este vorba despre identitatea clubului.  

În semn de protest acești au anunțat că sunt deciși să nu intre în stadion la următorul meci „grupurile de suporteri care alcătuiesc FCD SUD și Peluza Cătălin Hîldan nu vor intra pe stadion, dar vor fi în continuare prezente lângă echipă, la porțile stadionului, deoarece dragostea pentru culori și emblemă nu se negociază”. 

Cele două galerii au precizat că vor menține poziția până în momentul în care vor vedea o „decizie fermă și o acțiune palpabilă și transparentă din cauza clubului”, în legătură cu noua siglă a clubului. De asemenea, i-au invitat pe toți cei care nu sunt de acord cu noua schimbare să li se alăture duminică, 11 mai, la meciul cu FC Argeș, iar punctul de întâlnire va fi Biserica Cașin, începând cu ora 18:00.  

Recomandările autorului:

Creșterea explozivă a prețurilor la energie, blocarea investițiilor strategice și distrugerea capacităților de producție sunt consecințele directe ale politicilor promovate de guvernarea Bolojan, care au împins România într-o criză economică acută și au lovit atât românii, cât și economia românească.

Una dintre primele măsuri propuse de AUR pentru repararea dezastrului lăsat în urmă de guvernarea Bolojan vizează sectorul energetic, considerat cheia competitivității economice și una dintre principalele cauze ale scumpirilor, recesiunii și pierderii competitivității industriei românești.

„În centrul acestei crize economice pe care o trăim se află fenomenul de stagflație, adică avem simultan recesiune, scădere economică și o creștere foarte mare a ratei inflației, a indicelui de creștere a prețurilor de consum. Acest lucru are două cauze majore: creșterea taxelor de consum și creșterea prețurilor la energie. Energia este problema centrală a lipsei de competitivitate și a suprimării creșterii economice în România”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

În acest context, AUR propune măsura intitulată „Energie ieftină pentru români”, care vizează:

1. Oprirea procesului de decarbonizare până la atingerea suficienței energetice: „Decarbonizarea este o politică agresivă de oprire a tuturor capacităților pe cărbune inițial și apoi pe gaze, fără a pune nimic în loc. (…) Pe 31 august 2026 trebuie să închidem toate carierele de lignit și toate grupurile energetice pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia. (…) Și atunci, primul pas esențial este oprirea acestui proces de decarbonizare, până când nu vom reuși să asigurăm o ofertă flexibilă de energie pe piață”, a subliniat Petrișor Peiu.
2. Fuziunea CE Oltenia cu Hidroelectrica și Nuclearelectrica, realizând astfel un holding care poate vinde la prețuri echilibrate: „Vorbim despre crearea unui holding compus din Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica și Hidroelectrica, care să poată să vândă energia la un preț mai echilibrat, mai «dulce» decât prețul marginal pe care îl are astăzi, din motive administrative, Complexul Energetic Oltenia”, a precizat senatorul AUR.
3. Prelucrarea internă a gazelor naturale și țițeiului: „Avem un studiu de caz important, Azomureș. România are cele mai mari rezerve exploatabile de gaz din Uniunea Europeană: s-a închis ultimul mare combinat chimic din România, Azomureș, care producea jumătate din îngrășămintele chimice necesare agriculturii noastre. Acest lucru poate fi făcut destul de ușor, punând Romgaz, companie controlată de statul român, în postura de a negocia preluarea Azomureș, cu Azomureș lucrând. Și cum se poate face asta? Printr-un contract de prelucrare, de perfecționare activă a gazului de la Romgaz. Adică Romgaz vine cu gazul, dă o comandă de prelucrare la Azomureș și Azomureș îi dă Romgazului tot produsul finit”, a declarat liderul AUR.
4. Acordarea de licențe de exploatare noi: „Avem nevoie de acordarea de licențe pentru noi perimetre, proces foarte mult întârziat din motive birocratice. Noi trebuie să folosim ajutorul de stat pentru valorificarea resurselor naturale (…) redescoperirea unor resurse minerale, cum ar fi cuprul, dar și descoperirea unora noi, cum ar fi grafitul și prelucrarea lor în țară. (…) Trebuie să ne uităm la ceea ce este la îndemână de făcut și cu efecte economice extrem de mari de multiplicare, și anume valorificarea acestor resurse”, a evidențiat Petrișor Peiu.
5. Demararea rapidă a marilor investiții: finalizarea hidrocentralelor începute, hidrocentrale cu pompaj invers (Tarnița-Lăpuștești, Bicaz și Porțile de Fier), centrala de la Turceni, centrala de la Iernut, centrala de la Chișcani/Brăila: „O chestie care are sens este să faci hidrocentrale cu pompaj invers, cum ar fi proiectele de la Tarnița-Lăpuștești, de la Bicaz și de la Porțile de Fier (…) proiecte care, însumate, ne-ar da mai multă energie flexibilă decât cele două reactoare noi de la Cernavodă plus microreactoarele modulare.” Totodată, „vorbim de finalizarea hidrocentralelor începute (…) vorbim despre centrala de la Iernut, care are o întârziere de 10 ani”, a declarat Petrișor Peiu, senator AUR.

Reducerea prețurilor la energie, relansarea producției interne și deblocarea investițiilor strategice sunt esențiale pentru ieșirea României din criza economică cauzată de guvernul Bolojan și recâștigarea independenței energetice.

AUTORUL RECOMANDĂ: