România are asigurată aprovizionarea cu petrol pentru următoarele două săptămâni, a declarat joi premierul demis Ilie Bolojan, însă blocarea livrărilor din Kazahstan deschide deja cursa pentru găsirea unor rute alternative. Rompetrol caută deja soluții pentru a aduce țițeiul necesar rafinăriei Petromidia și în luna august, în timp ce scenariul în care blocajul persistă ar putea duce la o reducere cu 10–15% a producției rafinăriei.

Discuțiile vin pe fondul unei situații sensibile pentru securitatea energetică: România importă aproximativ 77% din necesarul de petrol, dintre care 63% din țițeiul necesar provenea din Kazahstan. De aici, România a importat în anul 2025 circa 5,5 milioane de tone de petrol, pentru care a plătit aproximativ 2,5 miliarde de euro. Tot acest flux este esențial pentru funcționarea singurelor unități de procesare active din țară: Petromidia și Petrobrazi.

Ce soluții are România dacă nu se reiau livrările de petrol kazah

Peste criza externă se suprapune însă și un blocaj intern: depozitele din vestul țării sunt „la limită”, iar transportul combustibilului dinspre Oil Terminal Constanța este îngreunat de restricțiile feroviare. România este în cursa pentru soluții cu două cronometre care merg simultan: cele 14 zile în care aprovizionarea este considerată sigură și timpul necesar Rompetrol pentru a găsi ruta alternativă înainte ca Petromidia să fie obligată să reducă producția.

„Una din problemele pe care le avem ține de aprovizionarea întregului teritoriu și, mai ales, a zonei de vest a țării, datorită blocajului pe care îl avem în zona Constanța-Fetești, unde, așa cum știți, datorită lucrărilor care au loc acolo pentru a putea fi terminate, suntem în situația în care depozitul care aprovizionează toată România, de la Oil Terminal, nu poate să livreze cadențat trenurile cu cisterne către zona de vest”, a afirmat Bolojan.

Premierul interimar a explicat că, pe parcursul verii, există un rulaj important de trenuri care trebuie să respecte anumite rute și anumite ore. Pe fondul crizei, în baza discuțiilor cu CFR și cu Ministerul Transporturilor, au fost mutate activitățile pe timp de noapte, în așa fel încât transportul de trenuri dedicate de combustibil să se desfășoare cu prioritate noaptea, a precizat oficialul.

Rompetrol caută rute alternative

Declarațiile lui Ilie Bolojan vin după ce oficialii Ministerului Energiei au confirmat că a avut loc o întâlnire de lucru cu operatorii și au dat asigurări ca vor fi folosite toate pârghiile legale, cu sprijinul Guvernului și în strâns dialog cu companiile de profil, pentru a asigura aprovizionarea continuă a pieței românești.

„Compania Rompetrol care se aprovizionează pe relaţia Kazahstan caută variante suplimentare pentru a transporta, în aşa fel încât să-l poată rafina în condiţii normale şi în luna august. Dacă nu se va rezolva această problemă, estimează o scădere cu 10-15% a producţiei în cursul lunii august la rafinăria Petromidia”, a mai spus premierul interimar.

Executivul ia în calcul măsuri pentru limitarea creșterii prețului la carburant

Ilie Bolojan a precizat că a discutat cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și cu specialiștii de la Energie „să lucreze la o variantă care să poată fi luată în discuție” în dialogul cu firmele din acest sector.

„Ceea ce propunem și ceea ce s-ar putea vota în Parlament pentru eventualele limitări ale creșterii de prețuri ca urmare a reînceperii războiului, din păcate, din Golf, să se facă într-o manieră care să răspundă atât cetățenilor, printr-un preț cât mai convenabil posibil, dar și companiilor din piață și celor care sunt interesați și care au un rol important în perioada următoare, transportatori sau agricultori”, a declarat Ilie Bolojan.

La întrebarea presei privind prețurile carburanților, Ilie Bolojan a avansat două posibilități. „Piața să rezolve lucrurile sau o intervenție care astăzi nu poate fi făcută la nivel guvernamental, ci doar parlamentar, pentru că modificările de lege se pot face în Parlament. O modificare de lege în acest domeniu trebuie făcută atent, pentru că, dacă e făcută doar pe baza unui entuziasm de a interveni în piață, efectul pe care îl pot obține nu este neapărat o plafonare a prețurilor, de exemplu, ci o criză pe piața de aprovizionare, dacă mecanismul care este propus nu e realist și nu ține cont de condițiile din piață”, a răspuns premierul interimar.

Întrebat dacă va fi dispus statul să apele la rezervele strategice, Ilie Bolojan a răspuns că nu e cazul.

„Nu poți să știi ce se întâmplă în Marea Neagră, în războiul dintre Rusia și Ucraina, ce se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz și așa mai departe, deci nu ai cum să estimezi astfel de lucruri, dar s-a dovedit până acum că piața românească a fost o piață care a reușit să facă față din punct de vedere al aprovizionării, având surse diversificate de aprovizionare, crizei pe care am avut-o, și, sigur, nu puteam să nu fim influențați de dinamica prețurilor globale”, a spus premierul.

Concluziile ședinței de la minister

La întâlnire săptămânală de lucru a oficialilor din Ministerul Energiei cu companiile din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți, companiile au dat asigurări ca sunt acoperite cererile pentru perioada următoare și nu întrevăd dificultăți majore sau discontinuități în asigurarea cantităților necesare pieței românești.

„Ministerul Energiei, în strânsă colaborare cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, monitorizează atent situația și sprijină companiile de profil pentru a asigura un flux cât mai rapid de transport.

Situația internațională rămâne complicată, cu strâmtoarea Ormuz blocată, la care se adaugă și problemele de securitate din Marea Neagră, inclusiv decizia guvernului din Kazahstan de a suspenda temporar livrările de țiței prin terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) de la Novorossiisk.

Ministerul Energiei dă asigurări ca va folosi toate pârghiile legale, cu sprijinul Guvernului și în strâns dialog cu companiile de profil, pentru a asigura aprovizionarea continuă a pieței românești”, au transmis oficialii ministerului.

• Românii asociază mersul pe jos aproape exclusiv cu sănătatea fizică, fără să conștientizeze suficient beneficiile asupra echilibrului emoțional.
• Persoanele care merg frecvent pe jos pe distanțe lungi tind să manifeste un nivel mai ridicat de energie, un grad mai mare de satisfacție față de viață și o capacitate sporită de adaptare la stres.
• 84% dintre respondenți raportează cel puțin un comportament cu risc adictiv, într-un context dominat de sedentarism și suprastimulare digitală.
• Pornind de la aceste concluzii, MedLife va lansa un studiu observațional, alături de Asociația Tășuleasa Social, desfășurat pe Via Transilvanica pentru a evalua impactul mersului pe jos asupra sănătății fizice și emoționale.

București, 22 iulie 2026: Când vorbesc despre mersul pe jos, românii se gândesc aproape exclusiv la sănătatea fizică. La kilograme în minus. La inimă. La condiția fizică. Foarte puțini îl asociază, însă, cu ceea ce pare să lipsească tot mai mult din viața de zi cu zi: liniște, claritate mentală, echilibru emoțional și capacitatea de a gestiona stresul.

Acesta este unul dintre cele mai importante rezultate ale celui mai recent studiu realizat de Unlock Reseach la cererea MedLife, privind percepția românilor asupra activității fizice și relația dintre mișcare, sănătatea emoțională și stilul de viață.
În același timp, cercetarea arată că mersul pe jos a devenit o prezență tot mai rară în viața românilor. Peste jumătate dintre respondenți (56%) își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos, doar 26% merg frecvent pe distanțe mai lungi și numai 12% spun că obișnuiesc să facă drumeții sau să parcurgă trasee în natură.

Potrivit reprezentanților MedLife, poate cea mai importantă concluzie a studiului nu este despre cât de puțin mergem, ci despre cât de puțin înțelegem ce pierdem.

Românii văd mersul pe jos ca pe un exercițiu, nu ca pe o formă de prevenție

Întrebați care sunt beneficiile activității fizice, cei mai mulți români vorbesc despre imunitate, rezistență fizică și controlul greutății. Beneficii precum reducerea stresului, reglarea emoțională, claritatea mentală, dezvoltarea rezilienței sau prevenirea comportamentelor nesănătoase sunt menționate mult mai rar.

Rezultatele sugerează că, în România, mersul pe jos este încă perceput mai degrabă ca o recomandare medicală decât ca un instrument de echilibru într-o societate tot mai expusă stresului și suprastimulării.

„Ani la rând am discutat despre activitatea fizică aproape exclusiv în termenii efectelor asupra organismului. Între timp, lumea s-a schimbat. Trăim mai repede, petrecem mai multe ore în fața ecranelor, suntem expuși permanent la stimuli și avem tot mai puține momente de deconectare. În acest context, mersul pe jos poate deveni una dintre cele mai simple intervenții de prevenție pe care o avem la îndemână, iar studiul ne arată că încă îi subestimăm valoarea”, a declarat Nicolae Marcu, Director Operațiuni Medicale, MedLife Group.

Cei care merg frecvent pe jos nu sunt doar mai activi. Par să trăiască diferit

Studiul relevă diferențe consistente între persoanele care obișnuiesc să facă drumeții și cele sedentare. Acestea declară mai des că sunt mulțumite de viața lor, au mai multă energie, reușesc să se relaxeze după perioade solicitante și acordă mai multă atenție sănătății proprii.  În plus, pentru această categorie, mersul pe jos este asociat cu reflecția personală, conectarea cu natura, claritatea mentală și recuperarea după stres – beneficii care apar mult mai rar în răspunsurile populației generale.

Rezultatele nu demonstrează o relație cauzală, dar ridică o întrebare importantă: dacă una dintre cele mai accesibile forme de mișcare – mersul pe jos – este asociată cu un nivel mai ridicat al stării de bine, cât de mult ignorăm, de fapt, potențialul ei în prevenție?

O societate obosită caută recompense rapide

Studiul surprinde și o altă tendință îngrijorătoare. 84% dintre respondenți declară că au cel puțin un comportament cu risc adictiv, de la utilizarea excesivă a rețelelor sociale până la alte comportamente de recompensare imediată. În același timp, mai bine de jumătate dintre români spun că folosesc frecvent social media, procentul crescând la 62% în rândul persoanelor care nu merg aproape niciodată în drumeții sau pe distanțe lungi.

În schimb, persoanele care practică frecvent mersul pe jos în natură declară mai des că aleg activități precum timpul petrecut în aer liber, reflecția personală sau implicarea în comunitate pentru a-și menține echilibrul emoțional.
„Datele descriu o schimbare de paradigmă. Nu mai discutăm doar despre sedentarism, ci despre felul în care oamenii încearcă să gestioneze stresul, oboseala și presiunea cotidiană. Credem că este momentul să înțelegem mai bine dacă mersul pe jos poate deveni o intervenție de prevenție cu beneficii măsurabile atât pentru corp, cât și pentru sănătatea emoțională”, a adăugat Nicolae Marcu, Director Operațiuni Medicale, MedLife Group.

De la percepții la dovezi

Pornind de la concluziile acestui studiu, MedLife va lansa în perioada următoare un proiect observațional, organizat în colaborare cu Asociația Tășuleasa Social, ce va fi desfășurat pe Via Transilvanica, care își propune să evalueze impactul mersului pe jos asupra sănătății fizice și emoționale în condiții reale de parcurs.

Inițiativa va urmări modul în care o experiență de mers pe distanțe lungi influențează parametri relevanți ai sănătății și stării de bine, completând rezultatele cercetării sociologice cu observații și măsurători realizate direct în teren.

Prin acest demers, MedLife își propune să contribuie la dezvoltarea unei noi perspective asupra prevenției, pornind de la una dintre cele mai accesibile și mai puțin valorificate forme de mișcare.

„Ca partener de sănătate și wellbeing în proiectul Via Transilvanica, ne-am dorit să înțelegem mai bine legătura dintre un obicei aparent simplu – mersul de jos pe distanțe lungi – și sănătatea românilor. Iar rezultatele acestui studiu ne demonstrează că beneficiile acestei activități depășesc sfera sănătății fizice, având un rol important în autoreglarea emoțională și dezvoltarea unor comportamente mai sănătoase. Într-un context dominat de recompense imediate și comportamente compulsive, în care tot mai mulți oameni caută soluții accesibile de a gestiona stresul și provocările vieții de zi cu zi, e important să știm că mersul pe jos poate funcționa ca un instrument simplu și accesibil pentru suținerea stării de bine”, a declarat Ina Ilie, Director de Comunicare MedLife Group.

MedLife este partener principal de sănătate și wellbeing al Asociației Tășuleasa Social pentru susținerea activităților desfășurate în cadrul proiectului Via Transilvanica, primul traseu pedestru de interes național.

*Studiul realizat de compania Unlock la comanda MedLife este o cercetare cantitativă, realizată prin metoda CAWI – COMPUTER ASSISTED WEB INTERVIEWS . Eșantionul a fost compus din 800 de chestionare, repondenții fiind bărbați și femei în proporții egale, din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.