Un alt raport UE defavorabil României care a primit recomandări în patru domenii ce vizează statul de drept

0
439

Importanța respectării valorilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept sunt evidențiate în ultimul raport al Comisiei Europene dat publicității după intrarea în faza de implementare a planurilor naționale de redresare și reziliență și după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, la începutul acestui an, că UE poate întrerupe finanțarea europeană către statele membre care încalcă principiile statului de drept.

Raportul, cu concluzii și recomandări pentru fiecare stat membru, constată că sistemul judiciar din România “face obiectul unor reforme structurale menite să abordeze o serie de probleme de lungă durată.”

La fel ca în edițiile anterioare, raportul din acest an examinează evoluțiile din patru domenii-cheie ale statului de drept: sistemele de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și independența mass-mediei și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru.Raportul demonstrează că în multe state membre au continuat reformele privind statul de drept pentru a se aborda provocările identificate în cele două ediții anterioare. În același timp însă, în unele state membre persistă preocupări.

România a fost inclusă în grupa de mare risc privind libertatea presei în UE, în raportul Comisiei Europene. A crescut numărul de amenințări la adresa ziariștilor, chiar dacă partidele politice plătesc conținut la televiziunile private dar și la TVR.

Printre constatările raportului se remarcă faptul că nu există suficientă transparență în ceea ce privește „difuzarea de conținut plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale, iar accesul jurnaliștilor la informații rămâne unul deficitar.” Mai mult decât atât, ritmicitatea cazurilor de amenințare, hărțuire și violență fizică împotriva jurnaliștilor sunt mai îngrijorătoare decât anul trecut.De asemenea, în acest context se poate proba și explica faptul că modificările frecvente ale legislației, utilizarea regulată a ordonanțelor de urgență și practica limitată a consultărilor publice nu au fost măsuri eficiente și care să protejeze real această categorie socială cu grad mare de risc.

De asemenea, acest raport analizează provocările identificate în rapoartele anterioare, aprofundează evaluarea Comisiei și include observații cu privire la aspecte precum serviciile publice de mass-media, utilizarea programelor spyware sau executarea hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Capitolul sensibil al Justiției

De la aderarea la UE în 2007, reformele României în domeniile justiției și anti- corupției au fost urmărite de către o celebră comisie de cooperare și verificare denumită MCV, asemenea unui instrument și cadru important pentru progres în aceste domenii. MCV-ul continuă în paralel cu mecanismul statului de drept, din care România este parte integrantă – ca orice alt stat membru – până când toate criteriile de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

Sistemul de justiție este în curs de reforme structurale menite să abordeze o serie de probleme de lungă durată. probleme permanente. De remarcat e faptul că Guvernul României a adoptat o nouă strategie judiciară și un plan de acțiune aferent perioadei 2022-2025 și continuă să implementeze proiecte de îmbunătățire a digitalizării sistemului de justiție, așa cum au fost planificate în Planul de Recuperare și Reziliență al României.

În timp ce Secţia pentru Investigațiilor Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) a fost desființată, unele preocupări legate de noul sistem pentru cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor în justiție rămân valabile. Regulile privind sancțiunile disciplinare precum și competențele extinse și lipsa de răspundere a Inspectorului judiciar șef continuă să generează preocupări pentru independența judiciară. Altfel se așteaptă din cadrul comisarilor europeni ca toate aceste amânări sau epurări voite să fie abordată de noile proiecte de legi a justiției aflate în pregătire.

Pe toată perioada monitorizării, „nu a existat vreo îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește deficitul de magistrați.”Eficienţa în civil şi cauzele comerciale rămân oarecum stabile, în timp ce au scăzut considerabil indicii care probează faptul că pentru instanțele administrative strategia anticorupție pentru perioada 2021-2025 a fost adoptată implementată. Din partea Comisiei Europene se așteaptă ca sprijinul politic să rezolve această direcție de implementare a unor reforme legislative importante. Eficacitatea, investigarea și sancționarea corupției s-au îmbunătățit în ultimii ani, inclusiv prin avansarea mai departe cauze care erau pe rol de ani de zile.

Direcția Națională Anticorupție a continuat să-și îmbunătățească istoricul de rezultate, „dar provocările operaționale, inclusiv dificultatea de a recruta procurori, rămân de rezolvat.”

În ceea ce privește noul sistem care înlocuiește SIIJ, impactul acesta asupra investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție rămâne un obiectiv pe termen mediu și lung de aplicat. Pașii au fost luați pentru finalizarea Codurilor penale revizuite. Cadrul legal privind integritatea rămâne fragmentat și nu există prevederi uniforme privind ușile rotative pentru funcționarii publici sau regulile de lobby pentru actuala clasă politică românească.

Imixtiunea cu partidele politice …în raport direct cu mijloacele mass-mediei 

Transparența finanțării partidelor politice este limitată.Numirea Președintelui Agenției Naționale de Integritate și noua platformă de declarare electronică obligatorie a bunurilor au permis agenției să lucreze mai eficient.Dar, cu toate aceste mici progrese, România nu a transpus încă Directiva Serviciilor Media Audiovizuale, amânând astfel „modificările necesare pentru a îmbunătăți funcționarea și eficacitatea autorității de reglementare a mass-mediei.”Sunt în curs de desfășurare reforme ale legii cu privire la companiile publice de radiodifuziune și radio, vizând procesul de numire mai puțin politizat și management mai profesionalizat.

Transparența în ceea ce privește proprietatea mass-mediei ar putea fi consolidată. Raportul a dezvăluit fără drept de echivoc faptul că „nu există suficientă transparență asupra difuzarea conținutului plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale și astfel accesul la informaţia jurnaliştilor rămâne deficitară.”

De altfel, din acest raport dens de 96 de pagini reiese clar și faptul că s-a făcut mereu abstracție de principiul primatului dreptului UE, dar rămân preocupări cu privire la contestarea acestui principiu de către Curtea Constituțională. După cum se face referire în Raportul din 2021 privind statul de drept, într-o hotărâre din data de 8 iunie 2021, Curtea Constituțională a respins constatările Curții Europene de Justiție în hotărârea sa preliminară din 18 mai 2021 și a pus sub semnul întrebării principiul primatului legii UE. Comisia și-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la această hotărâre a Curții Constituționale, din moment ce organismul legiuitor românesc a contrazis principiului primatului dreptului UE.

Angajamentele eludate din partea statului român 

Guvernul României și-a evidențiat angajamentul de a asigura, în conformitate cu competențele sale constituționale, respectarea și implementarea cât mai eficientă a primatului dreptului UE. În urma acestei hotărâri, în contextul unor noi cereri de a hotărâre prealabilă depusă de instanțele române, Curtea de Justiție a declarat că, în virtute de primatul dreptului UE, instanțele naționale nu ar trebui să fie împiedicate de un risc disciplinar, cu sancțiuni de neaplicare a deciziilor Curții Constituționale, care sunt contrare principiilor și legilor UE. Ulterior, la 23 decembrie 2021, Curtea Constituțională a emis o declarație publică care amintește de caracterul obligatoriu al deciziilor sale și a declarat că Curtea de Justiție a hotărât că nu ar putea fi pusă în aplicare fără modificarea Constituției României.

În lumina jurisprudenței Curții Constituționale, și în special datorită faptului că nerespectarea deciziilor Curții Constituționale constituie abatere disciplinară conform legislației naționale, o instanță din România a înaintat o trimitere prealabilă la CJUE, în context în care Curtea de Justiție a hotărât ca instanțele naționale trebuie să fie în măsură să examineze conformitatea dispozițiilor naționale cu legislația UE, indiferent dacă acestea au fost reținuteconstituțional printr-o decizie a Curții Constituționale române. Curtea a precizat de asemenea că dreptul UE exclude orice normă sau practică națională care ar da naștere unei sancțiuni disciplinare, iar răspunderea pentru nerespectarea de către judecătorii naționali a deciziilor Curții Constituționale care sunt contrare dreptului UE. De aceea s-au luat măsuri pentru a aborda aceste preocupări prin propunerea, în contextul procedurii legislative pentru elaborarea noilor legi ale justiției, iar abaterea disciplinară de nerespectare a unei hotărâri a Curții Constituționale este suprimată. Mai mult, ÎCCJ a pronunțat mai multe hotărâri de anulare a jurisprudenței Curții Constituționale cu privire la componența completelor de judecători pentru a pune în aplicare hotărârea din CJUE din data de 21 decembrie 2021, acordând astfel prioritate principiului primatului legislației UE.

În concluzie,Comisia Europeană a recomandat României să se asigure că revizuirea legilor justiţiei consolidează protecţia pentru independenţa sistemului judiciar şi toodată monitorizarea statului român se va focus pe luarea de măsuri pentru a soluţiona îngrijorările existente legate de anchetarea şi punerea sub acuzare în cazul infracţiunilor din sistemul judiciar.De altfel, judecând la rece trebuie ţinut cont de standardele europene şi opiniile Comisiei de la Veneţia, așa cum au fost ratificate în cel de-al treilea raport anual privind situaţia statului de drept în Uniunea Europeană.

De asemenea, statul de drept este esențial pentru fiecare cetățean și pentru fiecare întreprindere din UE, deoarece garantează drepturile și valorile fundamentale, asigură aplicarea legislației UE și sprijină un mediu de afaceri favorabil investițiilor. Este practic una dintre valorile fundamentale pe care se întemeiază UE.

Raportul anual privind statul de drept este rezultatul dialogului strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și a analizat situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial, examinând aceleași aspecte.

Evaluarea calitativă realizată de către Comisia Europeană s-a concentrat pe evoluțiile semnificative care au avut loc de la adoptarea celui de al doilea raport anual privind statul de drept, în iulie 2021, și asigură o abordare coerentă prin aplicarea aceleiași metodologii tuturor statelor membre, proporțională însă cu scara evoluțiilor. Evaluarea cuprinsă în capitolele consacrate fiecărei țări a fost pregătită în conformitate cu domeniul de aplicare și metodologia, astfel cum au fost actualizate în urma discuțiilor cu statele membre.

În ceea ce privește România, raportul Comisiei Europene este integral disponibil aici.

 

Sursa foto:https://google.com

 

Acest material a fost realizat și sintetizat de către Prof.Dr.Daniel Mihai redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național și jurnalist al Ziarului Nationalul.ro .

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

 

 

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here