Actualitate
19 decembrie – 43 de ani de la inaugurarea primei magistrale de metrou în Bucureşti VIDEO
Pe 19 decembrie 1979 a avut loc inaugurarea oficială a primului tronson al primei magistrale a metroului bucureştean. În 1989, protestele anticomuniste au luat amploare la Timișoara, iar în 2013 a murit actorul de comedie Nae Lăzărescu.
1872 – Constituirea Sfântului Sinod al Bisericii autocefale Ortodoxe Române
La 19 decembrie 1872 fost publicată Legea pentru alegerea mitropoliţilor şi episcopilor eparhioţi şi tot atunci a avut loc constituirea Sfântului Sinod al Bisericii autocefale Ortodoxe Române.
În 1898, tot pe 19 decembrie, s-a înfiinţat, la Iaşi, Societatea Universitară Română, condusă de A.D. Xenopol.
Ulterior, la aproape 3 decenii, în 1925 a apărut la Bucureşti săptămânalul „Cetatea literară”, condus de Camil Petrescu.
În 1952, în aceeași zi, s-a născut actriţa Eniko Szilagyi (70 de ani), iar în 1968 a murit Tiberiu Brediceanu, compozitor şi folclorist, membru corespondent al Academiei Române (26 mai 1937).
1952 – S-a născut Walter Anthony Murphy Jr.
Compozitorul şi producătorul este cunoscut pentru muzica instrumentală „A Fifth of Beethoven”, o adaptare disco a „Simfoniei a cincea” a lui Beethoven, care a ajuns în fruntea topurilor în 1976.
1979 – Inaugurarea oficială a primului tronson al primei magistrale a metroului bucureştean
La dată de 19 noiembrie 1979, primul tronson al magistralei I, în lungime de 8,1 Km cu șase stații, pe distanța Semănătoarea – Timpuri Noi, era dat în exploatare, în beneficiul călătorilor.
„Pe 19 noiembrie 1979 din Depoul Ciurel a plecat în stația Semănătoarea primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători. Până la data de 19 decembrie 1979, când s-a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, metroul a funcționat cu călători fiind singurul metrou care în perioada de probe a funcționat cu călători”, arată Metrorex.
Nicolae Ceaușescu a inaugurat oficial magistrala I la o lună după ce aceasta era dată în folosință
Realizarea propriu-zisă a metroului a început în 1975, datorită necesităţilor urbanistice, dar şi a dorinţei lui Nicolae Ceauşescu de a transforma capitala României.
Scopul iniţial al reţelei de metrou era transportarea bucureştenilor de la locuinţele lor la fabrici (de exemplu Semănătoarea şi Republica) şi platformele industriale (Pipera).
Deşi început în timpul dictaturii ceauşiste, ideea construirii unei linii de metrou în Capitală a aparţinut inginerului Dimitrie Leonida. Întrucât nu a putut fi aplicată la acea vreme, a fost reluată de Nicolae Ceauşescu în 1972.
1986 – A murit medicul Petre Vancea, membru corespondent al Academiei Române.
Medic român oftalmolog, profesor la Facultatea de Medicină din Iași și la Facultatea de Medicină din București, Petre Vancea a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1963 și al Academiei de Științe Medicale în 1969.
Petre Vancea a scris cărți de evocări, memorii, amintiri de călătorie și texte de popularizare a științei: Din nou lumină (1979), Permanențe (1983), Călătorii în clarobscur (1984), Permanenta reîntoarcere (1987, apărută postum).
19-20 decembrie 1989 – protestele anticomuniste iau amploare în Timișoara, primul oraș liber de comunism
În dimineaţa zilei de 19 decembrie, muncitorii de la fabrica ELBA au refuzat să mai intre în secţii. Oamenii nu vorbeau decât despre evenimentele care au avut loc în zilele precedente, despre masacrele comise de forţele de ordine. Aproape fiecare timişorean cunoştea pe cineva care a luat parte la Revoluţie.
În aceste condiţii, muncitorii de la ELBA au declanşat greva generală.
După două zile în care armata, miliţia şi securitatea au încercat, fără succes, reprimarea revoltei de la Timișoara, demonstranţii au ocupat, la 19 decembrie 1989, centrul Timişoarei, din zona Piaţa Operei.
Cele mai multe întreprinderi din Timişoara și-au încetat activitatea. Aveau loc proteste. Militarii fraternizau cu revoluţionarii şi se striga „Armata e cu noi!”.
1997 – Controversata prăbușire a unui avion în Indonezia: 104 oameni au murit
Un avion tip Boeing 737-300, aparţinând companiei aeriene Singaporeze SilkAir, s-a prăbuşit în apropierea oraşului indonezian Palembangare. Au murit cele 104 persoane aflate la bord. Această prăbușire, care a făcut obiectul mai multor investigații, a provocat controverse imense în lumea aviației.
Anchetatorii din Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor (NTSB) SUA au spus că nu a fost detectată nicio defecțiune mecanică și, prin urmare, consideră că cutiile negre au fost deconectate voluntar. Căpitanul ar fi manipulat intenționat comenzile în așa fel încât să provoace spirala morții avionului, pentru a prăbuși avionul și a se sinucide, luând cu el toți pasagerii. El ar fi stins personal cutiile negre în acest scop. Elementul decisiv al investigației este că s-a demonstrat, cu ajutorul simulatorului, că atitudinea foarte bruscă a nasului în jos a avionului ar fi putut fi realizată doar printr-o manevră manuală, deoarece nici o posibilă defecțiune nu ar putea cauza o cale de zbor scurt ca cel înregistrat de radare în comparație cu punctul de impact în care 75% din resturi au fost recuperate.
În 2004, Curtea Supremă din California a decis, în urma investigațiilor efectuate de alți experți, că prăbușirea a fost cauzată de o servovalvă defectă în unitatea de control a alimentării cu energie electrică care controlează cârma aeronavei.
2013 – A murit actorul de comedie Nae Lăzărescu.
În 1989, pe 19 decembrie a murit Alexandru Mitru (Alexandru Pârăianu), prozator şi dramaturg, iar în 2011 a murit Mariana Şora, traducătoare, critic literar, eseistă şi prozatoare.
Doi ani mai târziu ne-a părăsit și Nae lăzărescu.
Nae Lăzărescu (născut pe 8 septembrie 1941), artistul bonom, supranumit Fernandel al României pentru asemănarea cu celebrul comic francez, a rămas în amintirea românilor grație cupletelor memorabile de revistă cu Vasile Muraru pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase“, pe care-l slujea de peste cinci decenii.
Pe lângă sutele de spectacole de revistă, Nae Lăzărescu a jucat şi în filme, printre care „Grăbeşte-te încet“, „Şantaj“, „Baloane de curcubeu“, „Căsătorie cu repetiţie“ şi „Viraj periculos“.
Nae Lăzărescu. FOTO arhivă
Îndrăgitul actor a murit, la vârsta de 72 de ani. Suferea de câţiva ani de o boală cronică de ficat. S-a stins acasă, în cartierul Titan, unde locuia cu cea de-a cincea nevastă a sa, „moldoveanca“ mai tânără cu 27 de ani, alături de care artistul şi-a petrecut ultimul sfert de veac.
„Am avut cinci neveste. Am ţinut la toate şi sunt ale dracului de multe! Eu fiind un om sărac, cu lefuri de mizerie. Moldoveanca însă m-a potolit“, povestea Lăzărescu, într-un interviu din 2011, publicat pe site-ul Teatrului „Constantin Tănase“.
2014 – Agenţia Naţională de Presă Agerpres a primit Diploma Distincţia Culturală
Agenția Națională de Presă Agerpres este cea mai veche agenție de presă românească și totodată prima agenție autonomă din România. A fost înființată în martie 1889, la inițiativa ministrului de externe Petre P. Carp, sub numele de Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română.
Agerpres deține cea mai mare arhivă de fotografii din România, precum și un Serviciu Foto Intern și Extern ce oferă, în timp real, peste 1000 de fotografii.
În urmă cu opt ani, pe 19 decembrie, Agenţia Naţională de Presă Agerpres a primit Diploma Distincţia Culturală, conferită în cadrul festivităţii decernării Premiilor Academiei Române.
Tot în această zi, dar 100 de ani mai târziu, în 1952, s-a născut compozitorul şi producătorul Walter Anthony Murphy Jr., cunoscut pentru muzica instrumentală „A Fifth of Beethoven”, o adaptare disco a „Simfoniei a cincea” a lui Beethoven, care a ajuns în fruntea topurilor în 1976.
Pe 19 decembrie 1997, un avion tip Boeing 737-300, aparţinând companiei aeriene Singaporeze SilkAir, s-a prăbuşit în apropierea oraşului indonezian Palembangare. Au murit cele 104 persoane aflate la bord.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 3 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 3 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Comunicateacum 2 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Comunicateacum 3 zileÎngrijire completă pentru pori dilatați: Hidratare și curățare în același timp
-
Comunicateacum 3 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului
-
Comunicateacum 24 de oreHidroizolații bituminoase profesionale: ghid pas cu pas pentru siguranta cladirii tale
-
Stirea zileiacum 2 zileCauciucuri si masini in centrul stirii zilei – ce se intampla pe drumurile Romaniei




