Pe 19 decembrie 1979 a avut loc inaugurarea oficială a primului tronson al primei magistrale a metroului bucureştean. În 1989, protestele anticomuniste au luat amploare la Timișoara, iar în 2013 a murit actorul de comedie Nae Lăzărescu.

1872 – Constituirea Sfântului Sinod al Bisericii autocefale Ortodoxe Române

La 19 decembrie 1872 fost publicată Legea pentru alegerea mitropoliţilor şi episcopilor eparhioţi şi tot atunci a avut loc constituirea Sfântului Sinod al Bisericii autocefale Ortodoxe Române. 

În 1898, tot pe 19 decembrie, s-a înfiinţat, la Iaşi, Societatea Universitară Română, condusă de A.D. Xenopol.

Ulterior, la aproape 3 decenii, în 1925 a apărut la Bucureşti săptămânalul „Cetatea literară”, condus de Camil Petrescu.

În 1952, în aceeași zi, s-a născut actriţa Eniko Szilagyi (70 de ani), iar în 1968 a murit Tiberiu Brediceanu, compozitor şi folclorist, membru corespondent al Academiei Române (26 mai 1937). 

1952 – S-a născut  Walter Anthony Murphy Jr.

Compozitorul şi producătorul este cunoscut pentru muzica instrumentală „A Fifth of Beethoven”, o adaptare disco a „Simfoniei a cincea” a lui Beethoven, care a ajuns în fruntea topurilor în 1976.

1979 – Inaugurarea oficială a primului tronson al primei magistrale a metroului bucureştean

La dată de 19 noiembrie 1979, primul tronson al magistralei I, în lungime de 8,1 Km cu șase stații, pe distanța Semănătoarea – Timpuri Noi, era dat în exploatare, în beneficiul călătorilor. 

„Pe 19 noiembrie 1979 din Depoul Ciurel a plecat în stația Semănătoarea primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători. Până la data de 19 decembrie 1979, când s-a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, metroul a funcționat cu călători fiind singurul metrou care în perioada de probe a funcționat cu călători”, arată Metrorex.

Realizarea propriu-zisă a metroului a început în 1975, datorită necesităţilor urbanistice, dar şi a dorinţei lui Nicolae Ceauşescu de a transforma capitala României.

Scopul iniţial al reţelei de metrou era transportarea bucureştenilor de la locuinţele lor la fabrici (de exemplu Semănătoarea şi Republica) şi platformele industriale (Pipera).

Deşi început în timpul dictaturii ceauşiste, ideea construirii unei linii de metrou în Capitală a aparţinut inginerului Dimitrie Leonida. Întrucât nu a putut fi aplicată la acea vreme, a fost reluată de Nicolae Ceauşescu în 1972.  

1986 – A murit medicul Petre Vancea, membru corespondent al Academiei Române.

Medic român oftalmolog, profesor la Facultatea de Medicină din Iași și la Facultatea de Medicină din București, Petre Vancea a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1963 și al Academiei de Științe Medicale în 1969. 
Petre Vancea a scris cărți de evocări, memorii, amintiri de călătorie și texte de popularizare a științei: Din nou lumină (1979), Permanențe (1983), Călătorii în clarobscur (1984), Permanenta reîntoarcere (1987, apărută postum).

19-20 decembrie 1989 – protestele anticomuniste iau amploare în Timișoara, primul oraș liber de comunism

În dimineaţa zilei de 19 decembrie, muncitorii de la fabrica ELBA au refuzat să mai intre în secţii. Oamenii nu vorbeau decât despre evenimentele care au avut loc în zilele precedente,  despre masacrele comise de forţele de ordine. Aproape fiecare timişorean cunoştea pe cineva care a luat parte la Revoluţie.

În aceste condiţii, muncitorii de la ELBA au declanşat greva generală.

După două zile în care armata, miliţia şi securitatea au încercat, fără succes, reprimarea  revoltei de la Timișoara, demonstranţii au ocupat, la 19 decembrie 1989, centrul Timişoarei, din zona Piaţa Operei.

Cele mai multe întreprinderi din Timişoara și-au încetat activitatea. Aveau loc proteste. Militarii fraternizau cu revoluţionarii şi se striga „Armata e cu noi!”.

 1997 – Controversata prăbușire a unui avion în Indonezia: 104 oameni au murit

Un avion tip Boeing 737-300, aparţinând companiei aeriene Singaporeze SilkAir, s-a prăbuşit în apropierea oraşului indonezian Palembangare. Au murit cele 104 persoane aflate la bord. Această prăbușire, care a făcut obiectul mai multor investigații, a provocat controverse imense în lumea aviației.

Anchetatorii din Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor (NTSB) SUA au spus că nu a fost detectată nicio defecțiune mecanică și, prin urmare, consideră că cutiile negre au fost deconectate voluntar. Căpitanul ar fi manipulat intenționat comenzile în așa fel încât să provoace spirala morții avionului, pentru a prăbuși avionul și a se sinucide, luând cu el toți pasagerii. El ar fi stins personal cutiile negre în acest scop. Elementul decisiv al investigației este că s-a demonstrat, cu ajutorul simulatorului, că atitudinea foarte bruscă a nasului în jos a avionului ar fi putut fi realizată doar printr-o manevră manuală, deoarece nici o posibilă defecțiune nu ar putea cauza o cale de zbor scurt ca cel înregistrat de radare în comparație cu punctul de impact în care 75% din resturi au fost recuperate.

În 2004, Curtea Supremă din California a decis, în urma investigațiilor efectuate de alți experți, că prăbușirea a fost cauzată de o servovalvă defectă în unitatea de control a alimentării cu energie electrică care controlează cârma aeronavei.

2013 – A murit actorul de comedie Nae Lăzărescu.

În 1989, pe 19 decembrie a murit Alexandru Mitru (Alexandru Pârăianu), prozator şi dramaturg, iar în 2011 a murit Mariana Şora, traducătoare, critic literar, eseistă şi prozatoare. 

Doi ani mai târziu ne-a părăsit și Nae lăzărescu.

Nae Lăzărescu (născut pe 8 septembrie 1941), artistul bonom, supranumit Fernandel al României pentru asemănarea cu celebrul comic francez, a rămas în amintirea românilor grație cupletelor memorabile de revistă cu Vasile Muraru pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase“, pe care-l slujea de peste cinci decenii.

Pe lângă sutele de spectacole de revistă, Nae Lăzărescu a jucat şi în filme, printre care „Grăbeşte-te încet“, „Şantaj“, „Baloane de curcubeu“, „Căsătorie cu repetiţie“ şi „Viraj periculos“. 

Îndrăgitul actor a murit, la vârsta de 72 de ani. Suferea de câţiva ani de o boală cronică de ficat. S-a stins acasă, în cartierul Titan, unde locuia cu cea de-a cincea nevastă a sa, „moldoveanca“ mai tânără cu 27 de ani, alături de care artistul şi-a petrecut ultimul sfert de veac.
„Am avut cinci neveste. Am ţinut la toate şi sunt ale dracului de multe! Eu fiind un om sărac, cu lefuri de mizerie. Moldoveanca însă m-a potolit“, povestea Lăzărescu, într-un interviu din 2011, publicat pe site-ul Teatrului „Constantin Tănase“.

2014 – Agenţia Naţională de Presă Agerpres a primit Diploma Distincţia Culturală

Agenția Națională de Presă Agerpres este cea mai veche agenție de presă românească și totodată prima agenție autonomă din România. A fost înființată în martie 1889, la inițiativa ministrului de externe Petre P. Carp, sub numele de Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română.

Agerpres deține cea mai mare arhivă de fotografii din România, precum și un Serviciu Foto Intern și Extern ce oferă, în timp real, peste 1000 de fotografii.

În urmă cu opt ani, pe 19 decembrie, Agenţia Naţională de Presă Agerpres a primit Diploma Distincţia Culturală, conferită în cadrul festivităţii decernării Premiilor Academiei Române.

Tot în această zi, dar 100 de ani mai târziu, în 1952, s-a născut compozitorul şi producătorul Walter Anthony Murphy Jr., cunoscut pentru muzica instrumentală „A Fifth of Beethoven”, o adaptare disco a „Simfoniei a cincea” a lui Beethoven, care a ajuns în fruntea topurilor în 1976.

Pe 19 decembrie 1997, un avion tip Boeing 737-300, aparţinând companiei aeriene Singaporeze SilkAir, s-a prăbuşit în apropierea oraşului indonezian Palembangare. Au murit cele 104 persoane aflate la bord.