Actualitate
Greșelile Uniunii Europene care pot deschide calea Rusiei spre Balcani. Avertismentul unui expert
Situația pare tot mai complicată în Balcani, unde propaganda rusească profită că state precum Macedonia de Nord bat la porțile UE de 17 ani. Politologul Veronica Anghel spune că Bruxellesul ar trebui să dea mai multă importanță țărilor din zonă.
Vladmir Putin profită de orice oportunitate. FOTO Captură video
Opt state sunt țări candidate la integrarea în UE. Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina își doresc să devină parte a Uniunii Europene.
Dintre acestea, Turcia a început negocierile încă din 2005, dar pare departe de a-și fi atins scopul. La fel, Macedonia de Nord bate la porțile Bruxellesului de 17 ani, dar fără succes. În tot acest peisaj se insinuează Federația Rusă, care are o influență tot mai importantă în țări ca Serbia.
Diplomația promisiunilor încălcate
Profesor la Universitatea Johns Hopkins și cercetător la Institutul European din Florența, Veronica Anghel are ca specializări analiza de risc, politica de partid în Europa post-comunistă, integrarea europeană şi sistemele democratice.
Politologul Veronica Anghel remarcă faptul că, la doar cinci luni de la a doua invazie a Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. A durat opt și, respectiv, 17 ani de la momentul în care cele două state din Balcanii de Vest au primit statutul de candidat.
Consiliul European a acordat chiar statutul de candidat Bosniei și Herțegovina. Aceste decizii au fost luate după ce țările din Balcanii de Vest și-au exprimat ele însele frustrarea față de faptul că Ucraina, devastată de război, și Moldova, amenințată militar, au primit statutul de țări candidate înaintea lor, la doar trei săptămâni după invazia din 24 februarie.
Veronica Anghel. FOTO Arhivă personală
„Dar aceste mișcări ale UE nu sunt automat o veste bună pentru Balcanii de Vest. UE nu a reușit să umple această conversație cu un conținut politic sau tehnic care să țină cont de anii de diplomație a promisiunilor încălcate față de aceste țări. Aceste promisiuni neîndeplinite au dus la pierderea credibilității procesului de extindere. În loc să regândească ceea ce înseamnă extinderea în acest context, atât UE, cât și țările din Balcanii de Vest au sfârșit prin a se reangaja în același tip de negocieri formale de aderare care au fost purtate în trecut, așteptând un rezultat diferit. Să faci același lucru în continuu așteptând un altfel rezultat nu poate decât să se încheie în frustrare”, explică Veronica Anghel.
În opinia sa, lipsa de adaptabilitate este posibil să provoace mai mult rău decât bine unei regiuni care se luptă deja cu forțele antieuropene și antidemocratice din interior și din exterior. Politica de extindere este mai mult o strategie de stabilizare a granițelor decât o cursă cu obstacole și scop precis, mai spune experta.
„UE folosește extinderea ca parte a trusei sale de politică de securitate. Asta redefinește modul în care ar trebui să înțelegem obiectivul principal pe care UE îl asociază cu acest proces. Reactivarea politicii de extinderii reconfirmă principala sa utilitate ca mecanism de stabilizare a frontierelor și de consolidare a păcii. Nu este, așa cum am crede, o cursă cu obstacole la capătul căreia se află statutul de membru. Ca urmare, perspectiva aderării la UE este mai puțin sinceră, în ciuda faptului că retorică de extindere a UE este construită în jurul credibilității”, arată specialista.
Nevoia de reformă în UE
Veronica Anghel consideră că Uniunea Europeană are nevoie de anumite transformări. Despre necesitatea reformei în UE au vorbit până acum experți importanți și politicieni de prim rang, iar cel mai bun exemplu este președintele Franței, Emmanuel Macron.
Anghel vorbește însă de transformări importante dintr-o altă perspectivă.
„Odată ce acceptăm că obiectivele de securitate reprezintă principala prioritate a procesului de extindere, apare o întrebare importantă: este necesară extinderea efectivă a calității de membru țărilor din Balcanii de Vest pentru a atinge aceste obiective? Oricare ar fi răspunsul la această întrebare, UE trebuie să treacă prin transformări structurale importante și să renunțe la propria retorică populistă dăunătoare. O cale realistă pentru relațiile dintre UE și Balcanii de Vest necesită dezvoltarea unor relații personalizate cu țările candidate, care să nu subsumeze toate progresele la ideea de statut de membru. În caz contrar, orice progres raportat de statele candidate va sfârși prin a se transforma în frustrare”, mai spune ea.
Nu există extindere cu orice preț
Apartenența la UE nu a fost întotdeauna o recompensă pentru „bună purtare”, amintește politologul. În cazul extinderii către est din 2004/2007/2013, UE a inclus state în curs de democratizare, chiar dacă acestea nu îndeplineau total principiile de bază ale UE. Atunci, liderii Uniunii Europene au considerat că riscurile asociate deciziei de a include noile democrații în consolidare din Est sunt acceptabile.
Pentru ca țările din Balcanii de Vest să primească statutul de membru al UE, Bruxellesul ar trebui să adopte o strategie de extindere cu orice preț. Diferența este că, de data aceasta, UE este convinsă că aceste costuri ar fi prea mari: pentru UE, pentru statele membre și pentru autoritățile locale din statele candidate însărcinate cu consolidarea capacităților.
„Această reticență devine evidență odată ce analizăm unele dintre opțiunile alternative prezentate de statele membre ale UE, cum ar fi inițiativa franceză pentru o Comunitate Politică Europeană sau documentul neoficial austriac din 2022 privind integrarea în etape. Extinderea, înțeleasă în termeni tradiționali, nu ocupă un loc important pe agenda UE. Dar securitatea frontierelor sale da. Această dilemă este acum o parte constitutivă a strategiilor de bază ale UE în materie de securitate și apărare. Este, de asemenea, sursa unei mari confuzii în strategia sa față de membrii aspiranți”, subliniază Veronica Anghel.
Ce face UE
Uniunea Europeană a recunoscut problema sa de credibilitate în mai multe documente, de la strategia de extindere din 2018 față de Balcanii de Vest, la „nouă metodologie de extindere” din 2020, până la ultimul summit UE-Balcanii de Vest care a avut loc la Tirana în 2022.
De asemenea, Veronica Anghel amintește și că, în 2018, UE a considerat că perspectiva aderării regiunii este „în interesul politic, de securitate și economic propriu-zis al Uniunii”. Este o investiție geostrategică într-o Europă stabilă, puternică și unită, bazată pe valori comune.
În același document, extinderea UE este descrisă în continuare că fiind „o investiție în securitatea, creșterea economică și influența UE și în capacitatea acesteia de a-și proteja cetățenii.”
Nevoile de securitate determină UE să devină un actor geopolitic. Astfel de documente arată că faptul de a avea Balcanii de Vest „înăuntru” ar consolida securitatea UE.
Dar nu toate documentele UE împărtășesc aceeași viziune, avertizează Anghel.
„În Busola strategică a UE pentru securitate și apărare, Balcanii de Vest sunt definiți că parteneri externi, cu care ar trebui dezvoltate parteneriate adaptate, alături de „vecinătatea noastră estică și sudică, Africa, Asia și America Latină”. Poate UE să construiască în același timp o strategie de securitate în jurul ideii de a avea Balcanii de Vest atât înăuntru cât și în afară?”, se întreabă ea retoric.
În timp ce UE ar putea ajunge să decidă că extinderea apartenenței efective nu este necesară pentru a-și atinge obiectivele de securitate, îmbunătățirea poziției sale în Balcanii de Vest și creșterea legăturilor sale politice și economice cu țările din regiune este. Confuzia strategică actuală nu este de natură să contribuie la definirea unor relații semnificative.
Ce ar trebui să facă UE
În opinia româncei, țările candidate trebuie să fie implicate în procesul decizional al UE încă din timpul negocierilor de aderare.
„Această este abordarea de „includere treptată” – phasing-in, un termen împrumutat din studiile de dezvoltare care sugerează că funcționalitățile unui nou sistem sunt introduse într-o anumită succesiune, înlocuind doar treptat vechile sisteme și metodologii.
Această nouă abordare de „includere treptată” pentru țările candidate ar trebui să includă perspectiva participării acestora la elaborarea legislației UE.
În această lume alternativă, o țară precum Macedonia de Nord nu ar trebui să treacă de ultimele obstacole ale aderării depline pentru a participa la procesul decizional al UE în toate celelalte capitole <închise provizoriu>.
Faptul că țările candidate sunt deja implicate în restructurarea diferitelor domenii de politică din UE înainte de o aderare cu drepturi depline incertă, ar recâștiga o parte din credibilitatea pierdută de acest proces”, subliniază Veronica Anghel.
O implicare densă a țărilor candidate în procesul de aderare este inevitabilă pentru că UE să își atingă obiectivele de securitate.
Dar aderarea nu este neapărat un obiectiv, ci un proces – nu doar pentru țările candidate, ci și pentru UE. Ceea ce rămâne constant este că, în termeni de securitate, statele din Balcanii de Vest trebuie să fie în interior pentru că UE să își îndeplinească obiectivele.
Concluzia expertului
Veronica Anghel mai spune că Uniunea Europeană nu va urmări o strategie de extindere cu orice preț. Factorii de decizie politică ai UE consideră că aceste costuri ar fi prea mari.
Oricât de bine intenționat ar fi, un angajament retoric față de procesul de extindere a UE ca o cursă cu obstacole către o aderare deplină ascunde limitările acestui proces.
Anghel mai arată că este puțin probabil ca UE să extindă statutul de membru cu drepturi depline unor state care nu reușesc să atingă un ideal de stabilitate politică și economică și care nu pot prezența dovezi ale unei democrații aproape perfecte și ale unei economii stabile. Altfel ar sta lucrurile în cazul altor țări, care îndeplinesc toate aceste cerințe.
„Norvegia, Elveția, Islanda ar fi binevenite, țările din Balcanii de Vest nu prea. Acest lucru nu înseamnă să negăm natură urgentă a imperativului de securitate sau să sugerăm că țările candidate însele nu se pot schimba. Mai degrabă, ideea este că impactul unei alte extinderi pe scară largă asupra Uniunii Europene însăși este prea costisitor pentru a fi acceptat cu ușurință de către Consiliul European. În absența credibilității aderării ca obiectiv final, acesta nu este un echilibru sustenabil. Costurile unei abordări de includere treptată a statelor candidate merită să fie luate în considerare”, este concluzia Veronicăi Anghel.
Actualitate
„Dacă-l vezi, omoară-l”. Un deputat rus cere exterminarea a jumătate din populația Ucrainei
Discursul public din Federația Rusă atinge noi culmi ale extremismului și violenței verbale, depășind granițele propagandei clasice de război și intrând direct în zona instigării deschise la genocid.
Aleksei Juravliov, liderul partidului ultranaționalist Patria FOTO: X
Deputatul Dumei de Stat a Rusiei, AleKsei Juravliov, a făcut o altă declarație scandaloasă despre Ucraina. Într-un interviu, el a declarat deschis că până la jumătate din populația țării ar putea fi distrusă pentru a combate așa-numitul „nazism”.
Politicianul rus și-a explicat cuvintele spunând că, în opinia sa, unii ucraineni nu își vor schimba opiniile. De asemenea, a afirmat că cei care nu „își schimbă hainele” ar trebui fie expulzați, fie uciși, potrivit ua.news.
„Toți naziștii trebuie exterminați. Toți! Vedeți, chiar dacă este vorba de 50% – chiar 50% – cu toții trebuie să exterminați. Pentru ca această infecție să nu existe acolo, pentru ca nimeni să nu ne amenințe”, a declarat Juravliov.
Această dinamică a cifrelor arată cum mașinăria de propagandă își modifică justificările pe măsură ce conflictul se prelungește. Dacă la debutul invaziei declanșate de Vladimir Putin ponderea elementelor catalogate de Moscova drept periculoase era estimată de deputat la doar două procente, prelungirea rezistenței ucrainene l-a determinat pe acesta să declare că procentul celor care manifestă o atitudine ostilă a urcat artificial la 20-30%, considerând că aplicarea măsurilor extreme este o opțiune de preferat.
Mitraliera ca singur criteriu de departajare între viață și moarte
Sistemul de clasificare propus de deputatul rus elimină orice nuanță juridică sau investigație specifică, reducând identificarea inamicului la un singur element factual: deținerea unui mijloc de protecție sau a unei arme de foc în fața trupelor de ocupație. Întrebat cum ar trebui să se facă distincția clară în teren între combatanți și civili, oficialul de la Moscova a oferit o soluție simplistă și violentă.
„Dacă are o mitralieră, da, trebuie ucis. Ce este de distins? Dacă îl vezi, omoară-l”, a spus el.
Analiștii politici și experții în relații internaționale avertizează că această alunecare ideologică a Moscovei, vizibilă accentuat după anul 2012 și consolidată prin anexarea Crimeei în 2014, poartă numele de „ruscism”.
Acest curent totalitar contemporan se manifestă prin cultul liderului absolut, imperialism agresiv, revizionism istoric și o subjugare strictă a societății civile prin intermediul legilor abuzive și al aparatului administrativ de represiune.
Utilizarea obsesivă a etichetelor de tip „fascism” sau „nazism” la adresa criticilor externi servește doar ca paravan menit să ascundă propriile practici totalitare și să legitimeze epurarea etnică în fața publicului intern.
Actualitate
Piața auto din România își revine. Dacia ajunge la un pas de BMW, iar BYD urcă puternic în top
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil. În primul semestru din 2026, românii au înmatriculat peste 236.000 de autoturisme, iar luna iunie a adus cea mai bună evoluție din acest an. Deși mașinile second-hand continuă să domine piața, segmentul autoturismelor noi câștigă teren.
Piața auto din România începe să dea semne de revenire după un început de an dificil
În același timp, Dacia se apropie de BMW în clasamentul general al mărcilor preferate, iar producătorii chinezi, în special BYD, schimbă rapid echilibrul pe piața automobilelor electrice.
Piața auto a crescut ușor, dar mașinile rulate domină în continuare
Piața auto din România a ajuns la 236.126 de înmatriculări în primele șase luni ale anului 2026, potrivit unei analize realizate de plus-auto.ro pe baza datelor oficiale DRPCIV.
Structura pieței arată însă că România rămâne o piață dominată de autoturismele second-hand. Din totalul înmatriculărilor, 171.276 de mașini au fost rulate, reprezentând 72,5% din piață, în timp ce autoturismele noi au totalizat 64.850 de unități, respectiv 27,5%.
Comparativ cu primul trimestru al anului, când ponderea mașinilor rulate ajunsese la 76,7%, datele indică o ușoară revenire a segmentului de mașini noi.
Situația este apropiată de cea înregistrată în 2025, când raportul dintre mașini rulate și mașini noi era de aproximativ 71,5% la 28,5%.
Iunie a fost cea mai bună lună pentru piața auto din 2026
Evoluția lunară arată un parcurs oscilant în prima jumătate a anului.
Piața a pornit de la 33.912 înmatriculări în ianuarie, a crescut până la 42.739 de unități în martie, apoi a încetinit în aprilie și mai, cu 38.216, respectiv 37.590 de autoturisme.
Revenirea a venit în iunie, când au fost înmatriculate 43.461 de autoturisme, cel mai ridicat nivel lunar din primul semestru.
Creșterea a fost susținută în special de segmentul mașinilor noi. În iunie au fost înmatriculate 16.120 de autoturisme noi, cu aproape 60% mai multe decât în aprilie.
„Iunie a fost o lună de accelerare pentru piața de mașini noi. Am văzut un apetit mult mai mare pentru Dacia, Toyota și pentru mărcile chinezești, în special BYD, ceea ce ne spune că bugetele consumatorilor rămân concentrate pe modele accesibile, dar mai mulți români aleg acum să cumpere direct o mașină nouă”, a explicat expertul auto Veronica Negru.
Dacia recuperează teren în fața BMW
În clasamentul general al mărcilor, Volkswagen rămâne lider detașat.
Marca germană a acumulat 33.468 de înmatriculări în primul semestru, fiind susținută în special de piața autoturismelor rulate.
Pe locul al doilea se află BMW, cu 23.404 unități, însă avantajul față de Dacia este aproape dispărut.
Constructorul român a ajuns la 23.278 de autoturisme înmatriculate, la doar 126 de unități distanță de BMW.
Apropierea vine în special datorită cererii ridicate pentru modele Dacia noi, unde marca este lider incontestabil, a declarat pentru „Adevărul” Veronica Negru.
„Apropierea dintre BMW și Dacia nu înseamnă un interes egal pentru cele două mărci, ci două comportamente de cumpărare diferite care converg spre un total similar. BMW ajunge la acest volum aproape exclusiv prin piața de mașini rulate (peste 90% din unități), acesta fiind modul în care mulți români accesează o mașină premium, prin depreciere. Dacia, în schimb, e singura marcă unde cererea e la fel de puternică atât pe mașini noi, cât și pe rulate, ceea ce confirmă poziția sa de lider incontestabil pe segmentul de mașini noi din România„, a spus ea.
Topul general al mărcilor este completat de Audi, cu 17.487 de unități, Renault cu 15.438, Skoda cu 14.153, Mercedes-Benz cu 13.376, Ford cu 10.599, Toyota cu 10.011 și Hyundai cu 7.155.
„Volkswagen și BMW rămân alegerile de încredere pentru cumpărătorii care caută performanță, fiabilitate și valoare de revânzare pe piața second-hand. În același timp, Dacia confirmă statutul de brand național preferat”, a adăugat experta.
Dacia conduce piața mașinilor noi, iar BYD intră în top 10
Dacă analizăm doar autoturismele noi, clasamentul este diferit. Dacia conduce cu 11.673 de unități și o cotă de 18% din piață. Pe următoarele poziții se află Toyota, cu 6.031 de mașini noi, Skoda cu 5.447 și Volkswagen cu 4.799.
Surpriza primului semestru este BYD, care intră direct în top 10 al celor mai cumpărate mărci noi din România. Constructorul chinez a ajuns la 2.140 de autoturisme noi înmatriculate, depășind numeroși producători consacrați.
Clasamentul complet al mașinilor noi este:
- Dacia – 11.673 unități
- Toyota – 6.031 unități
- Skoda – 5.447 unități
- Volkswagen – 4.799 unități
- Renault – 2.983 unități
- Hyundai – 2.789 unități
- Ford – 2.724 unități
- Mercedes-Benz – 2.399 unități
- BMW – 2.335 unități
- BYD – 2.140 unități
BYD intră în lupta cu Tesla pe electrice
Segmentul automobilelor electrice este unul dintre cele mai interesante puncte ale pieței auto din 2026.
Tesla rămâne foarte aproape de BYD la nivel general, cu 2.446 de înmatriculări în primul semestru, dintre care 1.459 de mașini noi și 987 rulate.
BYD a ajuns la 2.340 de unități, însă diferența importantă este structura vânzărilor: 2.140 de automobile noi și doar 200 second-hand.
Pe segmentul strict al mașinilor electrice noi, BYD a ajuns la 1.092 de unități și se apropie rapid de Tesla, care are 1.459.
La electrice rulate, Tesla rămâne lider detașat.
Hibridul domină mașinile noi, dieselul domină piața second-hand
Preferințele românilor diferă radical între mașinile noi și cele rulate.
La automobilele noi, hibridul este alegerea dominantă. 57,9% dintre mașinile noi înmatriculate în primul semestru sunt hibride.
Mașinile pe benzină sau GPL reprezintă 27,2%, electricele 8,5%, iar dieselul doar 6,3%.
Pe piața second-hand situația este inversată. Motorina reprezintă 61% din înmatriculări, urmată de benzină și GPL cu 25,9%, hibride cu 11,3% și electrice cu doar 1,8%.
Bucureștiul concentrează mai mult de jumătate din mașinile noi
Un alt element important al pieței este concentrarea foarte mare în Capitală.
Din cele 64.850 de autoturisme noi înmatriculate în România în primul semestru, 35.062 au fost înregistrate în București.
Asta înseamnă că Bucureștiul concentrează 54,1% din toate mașinile noi cumpărate în România.
Ilfov, aflat pe locul al doilea, are doar 2.942 de unități.
Diferența este și mai vizibilă la automobilele electrice. Aproape jumătate dintre toate electricele noi din România au fost înmatriculate în Capitală: 2.565 dintr-un total de 5.522.
Cum ajung în România mașini second hand cu daună totală. Chichița legală care permite vânzarea mașinilor care ar trebui casate
Piața diferă puternic de la un județ la altul
Preferințele regionale confirmă diferențe importante.
Dacia domină în județe precum Mureș și Argeș, unde are cote de peste 39% din piața mașinilor noi, în tinp ce în Cluj, Audi a devenit cea mai cumpărată marcă nouă, schimbând clasamentul față de începutul anului.
Greșeala care îți scade valoarea mașinii cu mii de euro la revânzare
Pe piața second-hand, Volkswagen și BMW rămân lideri în majoritatea județelor.
În București, BMW este cea mai cumpărată marcă rulată, cu o pondere de 17,7%, urmat de Mercedes-Benz cu 13,1%.
APIA: Revenirea trebuie privită cu prudență. Electrificarea devine noua regulă a pieței
Potrivit datelor APIA consultate de „Adevărul”, înmatriculările de autoturisme noi au crescut cu 53% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, însă evoluția este influențată în mare parte de lichidarea stocurilor și anticiparea unor schimbări de reglementare. Astfel, creșterea nu indică încă o revenire structurală a pieței.
„Rezultatul din luna iunie trebuie analizat cu prudență. Această evoluție reflectă într-o măsură importantă efectul unui sfârșit de serie, determinat de lichidarea stocurilor și de anticiparea schimbărilor de reglementare și de piață”, spune Dan Vardie, președintele APIA.
În același timp, datele APIA confirmă accelerarea electrificării. Automobilele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 64% în luna iunie și la 67% după primele șase luni ale anului, depășind pentru prima dată motorizările clasice.
Cele mai mari creșteri vin din zona automobilelor pur electrice și plug-in hybrid. Mașinile 100% electrice au crescut cu 352% în iunie față de aceeași lună din 2025, ajungând la o cotă de piață de 9,4%, în timp ce modelele plug-in hybrid au crescut cu 125%, până la o cotă de 9,6%.
Clasamentul electricelor confirmă ascensiunea BYD. Tesla conduce încă după volumul total al mașinilor electrice noi, cu 1.459 de unități în primele șase luni, însă BYD a ajuns rapid la 1.092 de unități, după doar patru mașini în aceeași perioadă din anul precedent.
Pe segmentul plug-in hybrid, producătorul chinez este deja lider, cu 1.048 de unități, depășind mărci tradiționale precum Volkswagen, Mercedes-Benz sau BMW.
O altă schimbare importantă este dominația SUV-urilor. În luna iunie, acest segment a avut o cotă de piață de 58,5% din totalul mașinilor noi, mult peste clasa compactă (21%) și clasa mică (12,8%).
Actualitate
Puya, nervos după ce i-a fost întrerupt concertul pentru un fan urcat pe un stâlp: „Ești de la Poliție? Treaba lui dacă vrea să stea acolo”
Un moment tensionat
din timpul unui concert susținut de Puya a ajuns viral pe TikTok. Artistul a
fost rugat să oprească show-ul şi să convingă un spectator cocoţat pe un stâlp
să coboare, însă reacția rapperului nu a fost cea așteptată.
Incidentul a avut loc sâmbătă, 4 iulie, în timpul concertui susținut de Puya în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Orașului Ghimbav, județul Brașov.
Imaginile, surprinse
în timpul show-lui lui Puya, au fost publicate pe TikTok și îl arată pe
artist în timp ce un bărbat din apropierea scenei îi tot face semn din mâini să
întrerupă muzica. Iniţial, artistul se întrerupe şi se apropie de cel care îi
solicitase asta, încercând să afle ce se întâmplă.
Puya, chemat la marginea scenei. FOTO: captură video
Însă, imediat ce află ce
anume vrea spectatotul de la el, adică să convingă un un fan cocoţat pe un
stâlp să coboare de acolo, rapperul se enervează.
„Ești de la poliție? De la scenă? Păi, și îmi
oprești mie concertul ca să îi spun ăluia să se dea jos de pe stâlp? Ferească
Dumnezeu!
Băi, fraților, hai ca
să înțelegeți: aici, când se suie lumea pe scenă, face un spectacol. Mă oprești
din spectacol… este treaba lui dacă vrea să stea acolo”, se aude Puya
comentând.
Scena surprinsă în
videoclipul devenit viral a generat reacții diferite în rândul celor care au
urmărit imaginile. O parte dintre cei care au comentat i-au dat dreptate lui
Puya, considerând că nu era rolul lui să oprească un concert pentru a rezolva
problema unui spectator, în timp ce alții au susținut că ar trebui ca siguranţa
spectatorilor să fie prioritară pentru organizatori şi artişti.
În ciuda criticilor, Puya,
pe numele său real Dragoș Gărdescu, este unul dintre cei mai cunoscuți rapperi
români și unul dintre artiștii care au pus bazele scenei hip-hop autohtone.
El a devenit cunoscut
în special ca membru al trupei La Familia, care a avut un rol important în
dezvoltarea rapului românesc. După perioada La Familia, Puya a continuat pe
cont propriu și a lansat numeroase piese care au ajuns cunoscute publicului
larg.
Stilul său combină
rapul de stradă cu teme sociale, povești personale și influențe mai comerciale,
iar printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Undeva-n Balkani”,
„Change” și „Americandrim”.
Un semn că artistul
are încă mulţi fani şi este apreciat este faptul că şi în 2026 Puya se află pe
lista artiștilor români care vor urca pe scena Festivalului Beach, Please!,
eveniment dedicat în special zonei hip-hop, rap și muzicii urbane.
-
Actualitateacum 3 zile
Avertismentul medicilor privind pastilele banale din farmacii care pot deveni toxice sau își pierd efectul din cauza caniculei
-
Actualitateacum 2 zile
Mâncărurile delicioase pe care le poți face cu numai două ingrediente. Printre acestea se numără și un desert italian legendar
-
Breakingacum o ziEmmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa
-
Actualitateacum 2 zilePeste 550 de lideri ai mediului de afaceri, diplomației și societății civile au celebrat la Grădina Snagov 250 de ani de Independență a Statelor Unite
-
Actualitateacum 3 zile
Cea mai frumoasă poveste din fotbalul românesc: dubla lui Răducioiu și cele cinci minute până la visul semifinalei
-
Actualitateacum 2 zile
Concediul care te obosește mai mult decât munca. De ce a ajuns relaxarea o misiune imposibilă pentru mulți dintre noi
-
Actualitateacum 2 zile
Presa din Italia scrie că Radu Drăgușin va pleca de la Tottenham Hotspur
-
Actualitateacum o zi
Chinezii promovează ideea că „energia verde” va rămâne determinată în dinamica pieței. China la zi