Actualitate
Iulia Marin, fostă jurnalistă a Adevărul, a murit la 32 de ani
Jurnalista Iulia Marin, care a debutat în 2012 la ziarul Adevărul, a murit la vârsta de 32 de ani, potrivit anunțului făcut de ziarul la care lucra în prezent.
Iulia Marin, fostă jurnalistă a ziarului Adevărul FOTO Arhivă Iulia Marin
„Marți, 18 martie, polițiștii Secției 21 din Capitală și proprietara apartamentului în care locuia au găsit-o pe colega noastră fără suflare. Ea locuia singură în zona Uverturii din cartierul Militari. Cauzele decesului vor fi stabilite de medicii de la Institutul Național de Medicină Legală (INML) în următoarele zile”, este precizarea făcută de Libertatea, ziarul la care lucra Iulia Marin.
Jurnalistă specializată inițial pe politică, apoi pe investigație, Iulia Marin lucra în mass media 11 ani. A debutat la „Adevărul”, unde pentru mai bine de un an a fost web editor de noapte. În vara lui 2013, Iulia Marin a trecut la Secția politic a ziarului „Adevărul”, loc unde a petrecut următorii doi ani. La începutul lunii septembrie 2015, a plecat la PressOne.
În urmă cu patru ani, Iulia Marin a ajuns în echipa Recorder, iar la începutul pandemiei a mers la ziarul Libertatea.
Iulia Marin era născută pe 30 aprilie 1990. În câteva zile ar fi împlinit 33 de ani.
Toate textele semnate de Iulia Marin în Adevărul pot fi citite aici.
Actualitate
Eugen Tomac nu reuşeşte să strângă un Guvern acceptat de partide. „Partidele ne-au spus ce nu acceptă, dar nu ne-au spus ce ar accepta”
Guvernul propus de Eugen Tomac pare să aibă şanse tot mai mici de a obţine sprijinul necesar, după declaraţiile principalilor lideri politici. Deocamdată, formaţiunile politice au trasat linii roşii clare, însă evită să spună ce formulă de guvernare ar susţine în continuare. În acelaşi timp, lista dificultăţilor se extinde, tot mai multe dintre persoanele vehiculate pentru funcţii ministeriale anunţând că refuză nominalizarea.
Eugen Tomac, premierul desemnat Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Unul dintre numele vehiculate pentru funcţia de ministru al Sănătăţii a fost dr. Cătălina Poiană, preşedinta Colegiului Medicilor, însă aceasta a anunţat duminică că refuză nominalizarea. Ulterior, şi Radu Burnete, propus pentru funcţia de vicepremier, precum şi Adrian Papahagi, vehiculat pentru portofoliul Culturii, au respins posibilitatea de a face parte din viitorul Executiv.
„Adevărul” a stat de vorbă cu analistul politic Marius Ghincea despre provocările formării unui nou Guvern şi mizele din spatele negocierilor politice. Acesta consideră că refuzul partidelor de a-şi asuma şi susţine acest proiect politic reprezintă principala cauză a retragerilor din formula guvernamentală vehiculată iniţial.
„Având în vedere că, în acest moment, impresia generală atât în societate, cât şi pe scena politică este că Executivul propus de domnul Tomac nu are şanse să obţină votul de învestitură şi încrederea Parlamentului, este firesc ca persoanele luate în calcul pentru funcţii ministeriale să nu fie dispuse să figureze pe o listă fără perspective reale de succes. Nimeni nu îşi doreşte să fie asociat cu un proiect politic perceput ca fiind sortit eşecului”, spune analistul.
În condiţiile în care, pe lângă Radu Burnete, Adrian Papahagi şi candidata propusă pentru Ministerul Sănătăţii, au apărut informaţii potrivit cărora o parte dintre persoanele asociate echipei lui Eugen Tomac ar putea rămâne în viitoarea formulă guvernamentală, dar sub conducerea unui alt premier desemnat, rămâne întrebarea dacă mai contează cine ocupă funcţia de prim-ministru sau dacă varianta unui guvern tehnocrat este respinsă din start de clasa politică.
„Cred că, pe de o parte, este respinsă persoana nominalizată de preşedinte pentru funcţia de premier, deoarece nu se bucură de încrederea partidelor politice şi, în consecinţă, nu poate obţine un număr suficient de voturi în Parlament.
În al doilea rând, partidele au transmis destul de clar că preferă un guvern politic. Dacă ne uităm la declaraţiile de ieri ale domnului Kelemen, mesajul a fost unul fără echivoc: nu va susţine nominalizarea domnului Tomac şi cabinetul propus de acesta. Practic, această poziţionare a redus considerabil şansele candidatului desemnat pentru funcţia de premier şi arată că partidele îşi doresc un executiv politic, chiar dacă acesta ar putea fi condus de un premier tehnocrat sau independent.
Prin urmare, este mai probabil ca o eventuală nouă propunere să vizeze un prim-ministru tehnocrat sau neafiliat politic, însă cu o echipă de miniştri susţinută de partidele aflate la guvernare. Dacă ne uităm la poziţiile PNL, USR şi UDMR, aceasta pare să fie opţiunea preferată.
În ceea ce priveşte PSD, partidul pare deschis şi unei formule cu miniştri tehnocraţi. Totuşi, domnul Tomac a fost deja acuzat că ar fi avut în vedere persoane apropiate social-democraţilor pentru portofolii precum Munca sau Dezvoltarea. Din această perspectivă, poziţia PSD nu este surprinzătoare”, spune Marius Ghincea.
Preşeintele PSD Sorin Grindeanu, Foto Mediafax
PSD dă semnale mixte în ceea ce priveşte asumarea unei guvernări
PSD transmite că este pregătit să îşi asume participarea la guvernare, fără a condiţiona acest lucru de ocuparea funcţiei de prim-ministru. Cu toate acestea, în partid există şi voci care susţin varianta unui premier social-democrat. Senatorul Daniel Zamfir a declarat că una dintre propunerile discutate a fost desemnarea lui Sorin Grindeanu pentru această funcţie:
„Domnul Grindeanu nu a făcut însă un astfel de pas. Este una ca un membru de partid să afirme că acesta ar trebui să fie premier şi cu totul altceva ca domnul Grindeanu să iasă în faţa presei şi să spună că este dispus să preia această funcţie. În plus, contează şi dacă o asemenea nominalizare este fezabilă din punct de vedere politic.
Chiar dacă PSD ar prelua iniţiativa formării Guvernului, tot ar avea nevoie de o majoritate parlamentară. Fără sprijinul UDMR, USR şi PNL nu se poate vorbi despre o majoritate stabilă. Refuzul UDMR de a susţine propunerea domnului Tomac arată, de fapt, că acesta este punctul central al crizei politice, deoarece fără UDMR nu poate fi construită o majoritate alternativă, de tipul PSD, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale.
PSD îl atacă dur pe Ilie Bolojan după ce a anunțat că liberalii nu votează Guvernul Tomac: „Blochează toată România pentru că a pierdut puterea”
Prin urmare, evoluţiile din PNL vor conta foarte mult, inclusiv dacă opozanţii interni vor reuşi sau nu să îl înlăture pe domnul Bolojan din poziţia sa de influenţă. La fel de importantă va fi şi poziţia pe care o va adopta UDMR”.
O voce importantă în aceste negocieri aflate în impas este cea a liderului UDMR, Kelemen Hunor. Acesta a participat la discuţiile cu PSD şi, spre deosebire de PNL şi USR, nu a exclus din start posibilitatea ca formaţiunea sa să intre la guvernare.
„Acesta a transmis destul de clar că şi-ar dori revenirea la guvernare într-o formulă alături de PNL şi USR. Cred că şi Partidul Naţional Liberal ar putea fi dispus, în cele din urmă, să reintre într-o coaliţie cu PSD, dacă social-democraţii ar decide o schimbare la nivelul conducerii, inclusiv retragerea domnului Grindeanu şi a altor lideri influenţi, precum doamna Olguţa Vasilescu şi soţul acesteia.
Dacă gruparea care se opune domnului Bolojan în PNL nu va reuşi să îl îndepărteze din prim-plan, este posibil ca presiunea pentru deblocarea negocierilor să se mute în tabăra PSD, iar domnul Grindeanu să fie nevoit să facă un pas în spate, pentru ca partidul să îşi aleagă o nouă conducere”, spune Marius Ghincea.
Este posibil să avem un guvern interimar pe durata verii? Analistul apreciază că, în actualul context, în care Guvernul propus de Eugen Tomac are puţine şanse de a obţine votul de învestitură, Executivul interimar condus de Ilie Bolojan ar putea rămâne în funcţie până la conturarea unei majorităţi parlamentare în jurul unui nou premier desemnat şi a unei formule guvernamentale.
„Această criză nu se va încheia foarte repede, pentru că liniile roşii trasate de fiecare tabără sunt foarte ferme. Va mai trece o perioadă până când presiunea politică şi cea socială se vor acumula suficient, iar în acest moment nu este clar cine va ceda primul. În fond, este o confruntare de rezistenţă, în care contează cine poate susţine mai mult propria poziţie. Până acum, domnul Bolojan a arătat că poate rezista, însă rămâne de văzut cât timp va reuşi să păstreze sprijinul partidului.
La fel, şi în PSD este posibil ca liderii să rămână, pentru o vreme, în jurul domnului Grindeanu. Totuşi, la un moment dat, liderii locali şi primarii ar putea considera că revenirea la guvernare şi accesul la resursele administrative sunt prioritare, iar dacă preţul compromisului politic va fi retragerea domnului Grindeanu, este posibil ca partidul să accepte această variantă”, spune expertul.
Faptul că un Guvern interimar are atribuţii limitate, iar activitatea parlamentară intră în vacanţă, va amplifica presiunea publică pentru formarea unui nou Executiv. Cu atât mai mult cu cât există termene importante legate de îndeplinirea jaloanelor din PNRR, pot apărea situaţii care necesită intervenţii rapide pe parcursul verii, iar România are nevoie de o reprezentare solidă în plan extern, inclusiv în procesul de aderare la OCDE.
„Toate acestea vor amplifica presiunea socială şi politică pentru găsirea unor compromisuri şi a unor soluţii. În acest moment, nu cred că ştie cineva care va fi natura compromisurilor pe care partidele pro-europene şi pro-occidentale vor trebui să le facă, însă, cel mai probabil, până în septembrie vor fi nevoite să ajungă la o înţelegere. Din această perspectivă, o perioadă mai lungă de blocaj nu ar reprezenta o situaţie cu totul excepţională.
Este adevărat că România nu a mai traversat perioade atât de lungi de interimat, însă există şi alte state europene care au avut episoade de instabilitate politică şi mai îndelungate. Să ne amintim că Bulgaria a trecut prin şapte sau opt runde de alegeri în decurs de patru-cinci ani, succedând guverne interimare, iar în cele din urmă a reuşit să intre în zona euro.
Prima „demisie” din echipa lui Eugen Tomac înaintea votului de învestitură. Adrian Papahagi se retrage: „Mă depășește”
Totuşi, România nu se află într-o situaţie identică. Nevoia de a îndeplini cerinţele Comisiei Europene pentru accesarea fondurilor europene, precum şi aşteptările creditorilor internaţionali, în special ale agenţiilor care evaluează ratingul de ţară, impun adoptarea unor decizii într-un termen mai scurt. Cu toate acestea, vedem că partidele şi-au fixat linii roşii care, în acest moment, par dificil de depăşit”, spune analistul.
Replicile la adresa preşedintelui sunt tot mai frecvente şi mai dure, mai ales din partea lui Ilie Bolojan, care îi reproşează lipsa de reacţie înainte de depunerea moţiunii.
„Vedem că preşedintele este mai degrabă lipsit de pârghiile de influenţă pe care mulţi i le atribuiau, iar acest lucru menţine scena politică într-o stare de incertitudine. Pe de o parte, domnul Bolojan are dreptate atunci când spune că preşedintele ar fi trebuit să analizeze mai atent situaţia înainte de a susţine tacit această mişcare a Partidului Social Democrat. Pe de altă parte, şi domnul Bolojan contribuie la adâncirea crizei politice prin poziţia sa inflexibilă şi prin refuzul de a accepta orice compromis.
Or, în politică, compromisul este mecanismul prin care sunt depăşite astfel de blocaje, iar, la un moment dat, va fi nevoie de concesii din partea tuturor actorilor implicaţi. Până acum, atât Partidul Naţional Liberal, cât şi Partidul Social Democrat au explicat mai ales ce nu sunt dispuse să accepte. Şi-au trasat liniile roşii, însă nu au spus clar care sunt variantele pe care le-ar putea susţine.
Acesta este, de fapt, unul dintre aspectele esenţiale ale actualului blocaj politic”, concluzionează analistul.
Actualitate
Artă, matematică și eficiență: formula comandantului Forțelor Sistemelor Fără Pilot ucrainene pentru înfrângerea Rusiei
Într-un buncăr subteran a cărui locație este ținută secretă, Robert „Madyar” Brovdi urmărește în timp real loviturile lansate de dronele ucrainene asupra forțelor ruse. Pe pereți se succed imagini transmise de aparatele fără pilot, hărți ale frontului și tabele care contabilizează țintele distruse. Fiecare atac este înregistrat, analizat și transformat într-o lecție pentru următoarea operațiune.
Robert „Madyar” Brovdi, șeful Forțelor Sistemelor fără Pilot ucrainene/FOTO:X
La 50 de ani, cu barba încărunțită și o reputație care îl transformă într-una dintre cele mai căutate ținte ale Moscovei, Brovdi conduce Forțele Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei. Deși evită aparițiile publice și mărturisește că nu îi plac interviurile, devine vizibil entuziasmat atunci când discuția ajunge la matematică și la modul în care aceasta poate influența cursul războiului.
„Numerele sunt fundamentul războiului. Totul începe de aici. Cine ignoră acest lucru nu poate conduce jocul, ci doar îl poate urma”, declară el jurnaliștilor de la AFP.
Cunoscut mai ales după indicativul său militar, „Madyar”, Brovdi nu avea nicio experiență militară înainte de invazia rusă din februarie 2022. Om de afaceri prosper în comerțul cu cereale, el s-a oferit voluntar să lupte și a înființat propria unitate de drone – „Păsările lui Madyar” – într-o perioadă în care importanța acestei tehnologii nu era încă pe deplin înțeleasă.
Inițiativa sa a atras rapid atenția armatei ucrainene, iar în iunie 2025 președintele Volodimir Zelenski l-a numit la conducerea Forțelor Sistemelor Fără Pilot.
Parcursul lui Brovdi reflectă una dintre cele mai importante transformări ale armatei ucrainene: utilizarea inovației și a tehnologiei pentru a compensa avantajul numeric și material al Rusiei.
„Am adus cu mine în război sistemul de contabilitate pe care îl foloseam în afaceri“
„Am adus cu mine în război sistemul de contabilitate pe care îl foloseam în afaceri. În locul soiurilor de cereale am introdus tipurile de drone și muniții”, explică el.
Sub coordonarea sa au fost realizate unele dintre cele mai spectaculoase atacuri asupra teritoriului rus. Dronele cu rază lungă de acțiune au lovit rafinării, depozite și obiective militare, afectând infrastructura care susține efortul de război al Kremlinului.
Aceste operațiuni l-au transformat într-o țintă prioritară pentru serviciile și armata rusă, motiv pentru care își desfășoară activitatea din buncăre subterane și își schimbă frecvent locația. Jurnaliștii care au reușit să îi viziteze unul dintre centrele de comandă au fost obligați să respecte măsuri stricte de securitate, inclusiv deplasarea în vehicule cu geamuri complet acoperite.
„Un adversar periculos și profesionist”
Interiorul buncărului combină elemente aparent incompatibile: fragmente de drone distruse și lucrări de artă ucrainene. De aici, Brovdi coordonează unele dintre cele mai performante unități de drone ale armatei ucrainene.
Kievul critică echipa lui Trump după negocierile de la Riad. „Nu va face decât să alimenteze apetitul lui Putin”
Biroul său, lipsit de ferestre, este animat de apeluri permanente și de schimburi rapide de informații cu echipele care urmăresc ecranele centrului de comandă.
Recent, forțele sale au lansat un atac asupra Sankt Petersburgului chiar în perioada desfășurării principalului forum economic al Rusiei. Alte lovituri au provocat incendii care au ars zile întregi la instalații petroliere aflate la sute de kilometri de linia frontului.
Eficiența acestor operațiuni a atras chiar și recunoașterea unor comentatori militari ruși. Andrei Medvedev, blogger și reporter al presei de stat ruse, îl descria anul trecut drept „un adversar periculos, dedicat și profesionist”. Canalul rusesc Rybar îi atribuia meritul de a fi creat „cea mai eficientă formațiune de acest tip” din armata ucraineană.
Forțele Sistemelor Fără Pilot susțin că sunt responsabile pentru 30–35% din totalul țintelor ruse confirmate ca distruse, deși reprezintă doar aproximativ 2% din efectivele armatei ucrainene.
Strategia lui Brovdi este construită în jurul unei logici simple, dar nemiloase: eliminarea unui număr mai mare de militari ruși decât poate mobiliza Moscova.
Pentru a crește eficiența loviturilor, el se bazează pe analiza datelor colectate de drone. Imaginile care rulează continuu pe monitoare surprind aparate ucrainene urmărind soldați ruși prin câmpuri și păduri, până în momentul impactului.
Arta ca refugiu în timpul războiului
În contrast cu imaginile de luptă afișate pe ecrane, pe pereții buncărului se află lucrări semnate de artiști ucraineni renumiți, inclusiv o natură statică cu flori realizată de Maria Primacenko.
„Arta ne ajută să rămânem conectați la normalitate și să ne desprindem pentru câteva momente de circumstanțele care ne-au adus aici”, spune comandantul.
Înainte de război, Brovdi conducea o fundație culturală în regiunea sa natală, Transcarpatia, în vestul Ucrainei. Astăzi nu se mai poate întoarce acasă din motive de securitate.
„Nu-mi mai pot privi locul preferat de acasă, obiectele familiare, o vază sau priveliștea de la fereastră”, mărturisește el.
Soția sa s-a înrolat la scurt timp după izbucnirea războiului și coordonează serviciul de sprijin pentru militarii unității. În afara ei, doar un cerc foarte restrâns de persoane știe unde se va afla comandantul chiar și cu câteva ore înainte.
Tată a doi copii, Brovdi spune că succesul operațiunilor reprezintă o formă de compensare pentru sacrificiile personale impuse de război.
„Există acel sentiment de satisfacție de moment atunci când iei telecomanda în propriile mâini, vezi rezultatele muncii tale și simți că ai obținut o formă de răzbunare”, afirmă el.
Actualitate
Partenera Serenei Williams s-a accidentat jucând un meci de simplu în turneul de la Londra
Jucătoarea canadiană de tenis Victoria Mboko a fost nevoită să abandoneze în prima rundă a turneului WTA 500 de la Queen’s Club din cauza unor probleme la genunchi.
Serena și Victoria au făcut un meci bun la simplu (Foto: EPAImages)
Contând pentru întrecerea pe iarbă din capitala Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, una având premii în valoare totală de 1.915.000 de dolari, confruntarea s-a încheiat cu victoria (6-2, 3-4 abandon) Karolinei Pliskova.
Accidentarea Victoriei Mboko ar putea duce și la retragerea ei din proba de dublu, acolo unde face pereche cu legendara jucătoare americană Serena Williams.
Mboko a alunecat pe iarbă
Într-un moment în care conducea cu 4-3 în setul secund, jucătoarea din Canada a alunecat în șpagat la o minge pe fundul terenului. Ea a acuzat dureri, ținându-se de rotula stângă. Din acest motiv, a rămas întinsă pe iarbă mai multe secunde. După ce a ajuns la scaunul său, jucătoarea nord-americană a decis să abandoneze.
Mboko și Serena Williams ar trebui să joace în sferturile de finală la dublu, astăzi (joi, 11 iunie 2026), cu Leylah Fernandez (Canada) și Laura Siegemund (Germania).
La finalul partidei de la Londra, Serena și Victoria au salutat publicul (Foto: EPAImages)
Fost număr unu mondial, Serena Williams și-a făcut o revenire victorioasă în circuitul profesionist, la 44 de ani. În primul tur al competiției londoneze, americanca și Mboko au învins cu7-6/2, 6-2, perechea compusă din americanca Nicole Melichar-Martinez și neozeelandeza Erin Routliffe.
Serena i-a mulțumit canadiencei
La interviul de pe teren de la finalul meciului, Serena Williams a rămas sobră și a ținut să-i mulțumească partenerei sale de 19 ani că a acceptat să participe la turneu alături de ea: „A fost cu adevărat grozav. Nu mai jucasem niciodată împreună, dar a fost incredibil să joc alături de ea astăzi”, a spus fostul lider al clasamentului WTA, care a demonstrat cu această ocazie că reflexele sale și simțul terenului au rămas la nivelul cel mai înalt.
Întrebată dacă a fost mulțumită de jocul ei, Serena Williams a precizat: „Ținând cont de toate, având în vedere că iarba nu este probabil cea mai ușoară suprafață, adăugând patru ani (n.a. – în care n-a jucat), per total, cred că a fost în regulă.”
La 44 de ani, Serena Williams rămâne o jucătoare valoroasă (Foto: EPAImages)
E de precizat, totuși, că proba de dublu nu este una necunoscută pentru experimentata jucătoare americană. Ba din contră, împreună cu sora sa mai mare, Venus Williams, a format una dintre cele mai puternice perechi din istoria tenisului la feminin.
Pe lângă cele 23 de titluri la dublu, inclusiv 14 de Grand Slam alături de Venus, Serena Williams a avut succes și la dublu mixt, câștigând la Wimbledon și US Open (alături de belarusul Max Mirnîi). Alături de Martina Navratolova, Serena este o jucătoare care a câștigat toate cele patru turnee de Mare Șlem la dublu și la simplu.
Alte rezultate înregistrate la simplu feminin în optimile de finală de la Londra: Iva Jovic (SUA/N.6) – Alexandra Eala (Filipine) 6-2, 6-2, Amanda Anisimova (SUA/N.2) – Laura Siegemund (Germania) 6-1, 6-3.
-
Actualitateacum 3 zile
Povestea tulburătoare a sașilor din Transilvania. „În 1990, toți au spus: acum să plecăm, până nu închid din nou granițele”
-
Breakingacum 2 zileRomânia de la o țară de proprietari la o țară de chiriași
-
Breakingacum 3 zileForbes: Inteligența artificială schimbă piața escortelor în SUA. Cerere uriașă pentru conversație premium
-
Breakingacum o ziReplica lui Ciprian Ciucu la oferta lui Tomac de a conduce Ministerul Dezvoltării: „Vă mulțumesc pentru încredere, dar…”
-
Actualitateacum 3 zileCum te ajută SOLO să nu ratezi niciun termen fiscal
-
Breakingacum 20 de oreValentin Stan prezintă o situație similară cu cea din Constanța în Letonia: Premierul Letoniei și-a dat demisia după ce ministrul Apărării nu a trimis un mesaj de alertă către populație
-
Breakingacum 2 zileCum poate Nicușor să anuleze votul românilor? Palada: „Până și Băsescu sau Iohannis au mimat ceva mai bine democrația”
-
Actualitateacum 2 zile
Ce spun românii despre sistemul care împiedică șoferii băuți să pornească mașina: „Imediat o să apară unii care te ajută să îl deconectezi”