Cea mai frecventă greșeală de calcul din industria românească nu ține de proiectare, ci de aritmetică simplă: firma cumpără un utilaj la 180.000 de euro, îl amortizează liniar pe opt ani și declară, mulțumită, că o oră de funcționare costă în jur de 11 euro. Cifra pare rezonabilă până în momentul în care cineva pune pe hârtie factura de energie, orele de oprire neplanificată, piesele de schimb aduse în regim de urgență și salariul operatorului. Costul orar real ajunge, în multe cazuri, la dublu sau triplu față de estimarea inițială, iar diferența se scurge tăcut din marja fiecărei comenzi. Un cost orar corect calculat este singurul instrument care permite unei firme să spună cu certitudine dacă o lucrare merită acceptată, dacă utilajul trebuie înlocuit sau dacă e mai ieftin să subcontracteze.

Cele șapte componente ale costului orar și cele care se uită mereu

Un cost orar complet se construiește din șapte elemente: amortizarea sau rata de leasing, costul capitalului imobilizat, energia, mentenanța planificată, piesele de schimb și consumabilele, manopera operatorului și costurile indirecte alocate (spațiu, aer comprimat, ventilație, asigurare, revizii ISCIR sau metrologice). Primele două și ultima sunt cele mai des ignorate, pentru că nu vin cu o factură lunară distinctă. Costul capitalului este cel mai subtil: dacă firma a plătit 180.000 de euro cash pentru o mașină, banii aceia nu mai lucrează altundeva, iar la un cost al capitalului de 8% anual vorbim de 14.400 de euro pe an, adică aproximativ 7 euro pe oră la 2.000 de ore lucrate. Spațiul ocupat este a doua omisiune clasică: o mașină cu amprentă de 30 mp într-o hală închiriată cu 4 euro/mp/lună adaugă 1.440 de euro pe an, la care se adaugă încălzirea și iluminatul zonei. Regula practică este simplă: dacă un cost ar dispărea în momentul în care utilajul ar fi vândut mâine, atunci el aparține costului orar al acelui utilaj.

Amortizarea contabilă versus deprecierea reală de piață

Amortizarea din contabilitate este o convenție fiscală, nu o măsură a uzurii. O mașină CNC amortizată integral în opt ani poate avea, la finalul perioadei, o valoare de piață de 35–40% din prețul inițial, în timp ce un utilaj de construcții exploatat intens pierde 55% din valoare în primii trei ani. Pentru decizii operaționale este mult mai util să se calculeze deprecierea reală: preț de achiziție minus valoare estimată de revânzare, împărțit la orele efective de funcționare din perioada de deținere. Un exemplu concret: un excavator de 14 tone cumpărat cu 95.000 de euro, vândut după cinci ani cu 48.000 de euro, după 6.500 de ore de contor, generează o depreciere de 7,2 euro pe oră. Dacă același utilaj ar fi lucrat doar 3.000 de ore, deprecierea ar fi urcat la aproape 16 euro pe oră, pentru că o parte semnificativă din pierderea de valoare este dictată de vechimea în ani, nu de contor. Aceasta este explicația pentru care utilajele subutilizate sunt cele mai scumpe din parc, chiar dacă par „odihnite”.

Energia: componenta care se calculează greșit cel mai des

Puterea instalată de pe plăcuța utilajului nu este consumul real. Un motor de 45 kW pe o linie de extrudare lucrează, în medie, la 60–70% din sarcină, dar are vârfuri la pornire și la schimbarea rețetei. Măsurarea corectă se face cu un analizor de rețea montat pe circuitul utilajului timp de cel puțin o săptămână completă de producție, nu prin înmulțirea puterii nominale cu numărul de ore. La un consum mediu real de 28 kW și un tarif de 0,85 lei/kWh, costul energetic este de aproximativ 24 de lei pe oră, adică sub 5 euro. Problema apare la nivelul facturii totale, unde componenta de putere maximă absorbită poate adăuga sume care nu se mai regăsesc în niciun calcul pe utilaj. Firmele care programează pornirile secvențial și își aplatizează curba de sarcină prin metode de reducere a vârfurilor de consum ale unei fabrici ajung să taie 8–15% din factura lunară fără să modifice nimic în procesul tehnologic, iar acest câștig trebuie redistribuit corect pe costul orar al fiecărui echipament, altfel utilajele „vinovate” de vârfuri rămân artificial ieftine în evidențe.

Mentenanța, piesele și costul orelor de oprire

Bugetul de mentenanță se estimează, ca ordin de mărime, la 3–6% din valoarea de achiziție pe an pentru echipamente staționare și 8–12% pentru utilaje mobile exploatate în condiții dificile. Pentru un utilaj de 100.000 de euro exploatat 2.000 de ore anual, asta înseamnă între 2 și 6 euro pe oră doar întreținere. Peste această sumă vine costul opririlor neplanificate, care este aproape întotdeauna mai mare decât valoarea piesei defecte. Un rulment de 180 de lei care blochează o linie timp de 11 ore, într-o secție care produce marfă de 900 de lei pe oră, generează o pierdere de aproape 10.000 de lei. De aceea, stocul minim de piese critice nu este o imobilizare inutilă, ci o poliță de asigurare: se identifică acele repere cu termen de livrare peste cinci zile și cu impact direct în oprirea completă a fluxului, iar acestea se țin pe raft. Un alt reper util: fiecare oră de mentenanță planificată economisește, statistic, între trei și cinci ore de intervenție de avarie, iar diferența de cost pe oră între cele două regimuri este de ordinul 1 la 4, pentru că intervențiile de urgență se plătesc cu deplasare rapidă, transport expres și, adesea, ore suplimentare.

Rata reală de utilizare și capcana orelor „pe hârtie”

Un utilaj care apare în evidențe ca lucrând 8 ore pe schimb produce efectiv, în majoritatea fabricilor românești, între 4 și 6 ore. Restul se pierde în reglaje, schimbări de reper, așteptarea materialului, verificări dimensionale și pauze necoordonate. Când costul orar se împarte la orele nominale, rezultatul este o subestimare sistematică de 30–50%. Metoda corectă presupune trei pași: se citește contorul real al utilajului, se scad orele de funcționare în gol și se raportează costurile totale la orele în care echipamentul a adăugat efectiv valoare. Un centru de prelucrare cu costuri anuale totale de 96.000 de euro și 1.100 de ore productive reale are un cost de 87 de euro pe oră, nu de 48, cât ar rezulta la 2.000 de ore teoretice. Diferența aceasta explică de ce firme care câștigă licitații la prețuri agresive descoperă după șase luni că lucrează în pierdere pe jumătate din portofoliu.

Cum se folosește cifra: ofertare, internalizare și decizia de înlocuire

Odată calculat, costul orar devine baza pentru trei decizii concrete. Prima este ofertarea: prețul minim acceptabil pentru o lucrare se obține din cost orar înmulțit cu timpul tehnologic realist, la care se adaugă materialul, rebutul estimat și marja. A doua este alegerea între producție internă și subcontractare, unde comparația trebuie făcută la cost complet, nu la cost variabil, și trebuie să includă riscul de calitate; un furnizor extern mai ieftin cu 12% dar care nu poate demonstra trasabilitatea materialului sau conformitatea cu standardele de calitate cerute în industrie transformă economia aparentă într-un cost de neconformitate mult mai mare la primul lot respins. A treia decizie este momentul înlocuirii: se urmărește evoluția costului orar total pe an, iar punctul în care curba mentenanței depășește economia obținută din amortizarea deja realizată marchează momentul optim de reînnoire. În practică, acesta apare mai devreme decât se așteaptă majoritatea proprietarilor, undeva între anul șase și anul nouă pentru echipamente cu utilizare intensă.

Pentru firmele care abia încep acest exercițiu, un mod pragmatic de a porni este următorul:

• se aleg cele trei utilaje cu cea mai mare pondere în cifra de afaceri, nu întregul parc;
• se montează contoare de energie și de ore de funcționare acolo unde lipsesc, o investiție de câteva sute de lei per echipament;
• se colectează datele reale timp de trei luni, incluzând fiecare oprire mai lungă de 15 minute;
• se recalculează costul orar trimestrial și se compară cu prețurile din ofertele trimise în aceeași perioadă;
• se stabilește un prag sub care nicio ofertă nu se mai trimite, indiferent de presiunea comercială.

Rezultatul acestui efort nu este un tabel frumos, ci capacitatea de a refuza argumentat o comandă neprofitabilă și de a negocia informat o achiziție. Diferența dintre o firmă care își cunoaște costul pe oră și una care lucrează din intuiție se vede cel mai clar în anii slabi, când primele mențin marja prin selecție, iar celelalte umplu capacitatea cu lucrări care le consumă capitalul.

Un produs nu-și începe viața pe linia de fabricație. Înainte să ajungă acolo există schițe, modele CAD, liste de materiale, specificații, revizii, aprobări și numeroase decizii luate de echipe diferite. Pe măsură ce produsul evoluează, fiecare modificare trebuie să ajungă la oamenii care lucrează cu informația respectivă.

Aici intră în scenă și se remarcă un sistem PLM! Product Lifecycle Management înseamnă organizarea informațiilor și proceselor asociate produsului pe întregul său ciclu de viață, de la idee și proiectare până la producție, service și etapele ulterioare ale vieții produsului.

Ce informații trebuie să rămână sincronizate?

O modificare aparent simplă poate avea efecte în mai multe departamente. Dacă proiectarea schimbă o componentă, lista de materiale trebuie actualizată, achizițiile trebuie să știe ce piesă comandă, producția trebuie să lucreze după noua versiune, iar echipa de calitate poate avea nevoie de alte criterii de verificare.

Problemele apar când fiecare departament păstrează propriile fișiere sau propriile variante ale documentației. Într-un asemenea scenariu, o versiune veche poate ajunge din nou în producție, deși proiectarea lucrează deja după documentația actualizată.

Un sistem PLM centralizează documentele și informațiile esențiale ale produsului și ajută la menținerea unui istoric clar al modificărilor. Modelele CAD, desenele tehnice, BOM-urile, specificațiile și aprobările pot fi gestionate într-un spațiu comun, cu acces controlat și versiuni ușor de urmărit.

Practic, diferitele departamente nu mai trebuie să stabilească de fiecare dată care fișier este cel corect. Informația aprobată devine punctul comun de referință pentru cei care proiectează, cumpără componente, planifică sau fabrică produsul.

De ce este important controlul modificărilor?

În producție, întrebarea „care este ultima versiune?” ar trebui să aibă un răspuns imediat.

Atunci când schimbările sunt transmise prin e-mailuri, foldere locale sau fișiere redenumite manual, riscul de confuzie crește. Mai mult, devine dificil de urmărit cine a aprobat modificarea, când a intrat aceasta în vigoare și ce produse sunt afectate.

Prin fluxuri dedicate de schimbare, un sistem PLM poate organiza solicitările, aprobările și implementarea noilor versiuni. Astfel, compania păstrează nu doar documentul actual, ci și contextul în care acesta a fost modificat.

Această trasabilitate este utilă mai ales în cazul produselor complexe, unde schimbarea unei singure componente poate influența numeroase alte piese, documente sau operațiuni.

Cum ajunge informația corectă în producție?

Centralizarea este doar o parte a problemei. Datele trebuie să ajungă și în sistemele care le folosesc efectiv.

Un sistem PLM poate fi conectat cu ERP-ul, MES-ul sau alte aplicații industriale, astfel încât informațiile aprobate în etapa de proiectare să fie disponibile și în planificare sau execuție. Cu alte cuvinte, ceea ce a fost proiectat și ceea ce este fabricat devin mult mai bine sincronizate la nivel de fabrică.

Pentru companiile care dezvoltă produse cu multe variante, revizii și documente tehnice, un asemenea flux poate reduce erorile și timpul pierdut cu verificarea informațiilor.

CODENO.ai dezvoltă soluții integrate pentru gestionarea operațiunilor industriale și a informațiilor care circulă între proiectare, planificare, producție și logistică. Pentru o fabrică, un prim pas util poate fi identificarea locurilor în care datele despre produs se fragmentează între departamente și stabilirea unui flux unic, controlat și ușor de urmărit.

Dotată cu cameră, care identifică spațiile dintre dinți, curăță cu jet de apă, folosește tehnologia de curățare interdentară cu lichid, dozează apa de gură, te ajută să îți îmbunătățești tehnica de periaj, permite transmisia live, îndepărtează placa bacteriană și oferă o curățare precisă.

Astăzi, la Paris, James Dyson a dezvăluit o modalitate complet nouă de a curăța dinții. Dyson CameraJet™ este singura periuță de dinți cu o cameră alimentată de Gap Optical Targeting™ care identifică spațiile dintre dinți și realizează o curățare de precizie cu jet în timp ce periați⁴. O cameră macro integrată cu obiectiv de 100.000 de pixeli, alimentată de machine learning, detectează, urmărește și anticipează în timp real spațiile dintre dinți, declanșând o pulverizare cu precizie a jetului de apă de gură exact acolo unde este nevoie.

Este rezultatul a șase ani de cercetare, dezvoltare și inginerie, care pune sub semnul întrebării fiecare aspect al îngrijirii orale convenționale. În timp ce alte periuțe nu pot identifica spațiile dintre dinți, Dyson CameraJet™ poate. În timp ce perii convenționali ai periuțelor sonice pot rămâne blocați pe suprafața dintelui, oscilația sonică variabilă de la Dyson este concepută pentru a menține perii în mișcare. În timp ce jeturile tradiționale de tip ac pot perfora placa bacteriană, jetul conic Dyson este conceput pentru a îndepărta mai multă placă bacteriană, fiind în același timp mai delicat cu gingiile și smalțul.

„Folosirea aței dentare este o sarcină incomodă care consumă timp. Puțini dintre noi o fac, chiar dacă știm că ar trebui. Inginerii și oamenii de știință de la Dyson au petrecut peste un deceniu studiind rutinele de îngrijire orală și modul în care se acumulează impuritățile în cavitatea bucală. Cercetările noastre au arătat că oamenii omit în mod constant zonele în care se formează placa bacteriană: spațiile dintre dinți.

Am vrut să rezolvăm trei probleme fundamentale: cum să vedem aceste spații, cum să îndepărtăm placa bacteriană și cum să îmbunătățim performanța curățării în timpul periajului.

Prin combinarea unei camere, a tehnologiei de machine learning, a dinamicii de precizie a fluidelor, a tehnologiilor avansate de periaj, a conectivității și a Wi-Fi-ului, Dyson CameraJet™ introduce o modalitate complet nouă de a menține sănătatea orală.”, spuneJames Dyson, Fondator și Inginer-șef.

De zeci de ani, rutinele de îngrijire orală s-au bazat pe mai mulți pași: periaj, folosirea aței dentare și clătirea gurii. Cu toate acestea, foarte puțini oameni fac ceea ce recomandă medicii stomatologi, de două ori pe zi, în fiecare zi. 9 din 10 persoane nu folosesc ața dentară atât de regulat pe cât ar trebui¹, iar, în medie, oamenii petrec doar 45 de secunde periindu-și dinții, cu mult sub recomandarea de două minute³.

Cele mai multe persoane omit în mod constant spațiile interdentare, spațiile dintre dinți, acolo unde încep problemele și unde se formează pentru prima dată placa bacteriană, care apoi se întărește. Lăsată în urmă în timp, placa bacteriană poate contribui la probleme cotidiene de sănătate orală, de la respirație urât mirositoare și tartru până la iritarea gingiilor și carii dentare, ceea ce face ca spațiile dintre dinți care sunt omise să fie una dintre cele mai importante zone asupra cărora trebuie acționat.³

Potrivit Raportului global privind situația sănătății orale din 2025 al Organizației Mondiale a Sănătății, se estimează că aproape 3,7 miliarde de persoane sunt afectate de boli orale la nivel global.² Sănătatea orală precară este, de asemenea, recunoscută din ce în ce mai mult ca fiind asociată cu afecțiuni care afectează sănătatea generală, inclusiv bolile cardiovasculare și boala Alzheimer.²

Gap Optical Targeting™ – tehnologie de identificare optică precisă a spațiilor dintre dinți

Camera macro cu obiectiv de 100.000 de pixeli este alimentată de Gap Optical Targeting™, algoritmul de machine learning AI al Dyson. Aceasta scanează 28 de imagini live pe secundă pentru a identifica, urmări și anticipa în timp real spațiile dintre dinți. În decurs de 100 ms de la momentul în care camera vede un spațiu, dispozitivul detectează și direcționează un jet către acesta, declanșând o pulverizare conică de apă de gură pentru a curăța spațiul dintre dinți în timp ce periați. Dyson CameraJet™ funcționează cu 16 milioane de linii de cod și un sistem de machine learning antrenat pe 470.000 de imagini dentare colectate în timpul dezvoltării.

Jet conic

Pentru a testa cu acuratețe îndepărtarea plăcii bacteriene, Dyson și-a dezvoltat propria placă bacteriană de referință printr-o colaborare de cinci ani cu Facultatea de Stomatologie a Universității Naționale din Singapore. Acest lucru le-a permis inginerilor să repete rapid testele și să optimizeze îndepărtarea plăcii bacteriene.

Aparatele tradiționale de curățare cu jet de apă folosesc adesea un jet de tip „ac”, un profil ascuțit, penetrant, al unui flux laminar de fluid. Atunci când a fost testat pe placa bacteriană de referință Dyson, acest tip de jet a perforat placa bacteriană, dar nu a reușit să îi depășească aderența și să o îndepărteze în totalitate. În schimb, jetul conic Dyson folosește o pulverizare unică, cu formă conică și acoperire largă. Acoperirea mai extinsă îndepărtează placa bacteriană dintr-o singură mișcare, fiind optimizată la o presiune mai redusă pentru a fi mai delicată cu gingiile și smalțul.⁶

Rezervor Anti-Gravity

Rezervorul compact de 12,5 ml pentru apă de gură eliberează cantitatea recomandată de apă de gură, optimizată pentru a curăța spațiile dintre dinți într-o singură sesiune. Astfel, clătirea gurii este integrată în rutina de periaj, eliminând necesitatea unui pas separat în timpul utilizării. Dyson CameraJet™ utilizează un rezervor Anti-Gravity cu o pompă cu diafragmă și o cameră de presiune care se adaptează în timpul utilizării pentru a furniza jeturi controlate și neîntrerupte.

Rezervorul Anti-Gravity contribuie la asigurarea unei eliberări constante a apei de gură de fiecare dată când este declanșat jetul de precizie, indiferent dacă dispozitivul este ținut vertical, înclinat sau orizontal.

Stație de încărcare

Dyson a conceput o stație care reumple periuța de dinți prin apăsarea unui buton, în doar trei secunde. Stația încarcă dispozitivul între utilizări și oferă un loc dedicat pentru depozitarea acestuia în poziție verticală, igienic și pregătit pentru utilizarea zilnică. Este inclusă o husă de călătorie, astfel încât întregul system dentar Dyson să poată fi utilizat acasă sau în deplasare.

Cap de periaj cu peri dubli

Dinții nu sunt plați, așa că nici capul de periaj nu este. Topografia capului de periaj Dyson este unică și concepută pentru a ajunge la o proporție mai mare din suprafața dintelui. Designul cu peri dubli este conturat cu precizie pentru a curăța de-a lungul liniei gingivale și a îndepărta petele de suprafață pentru dinți mai albi, contribuind în același timp la îndepărtarea plăcii bacteriene pe care alte periuțe o lasă în urmă.⁷ Capul de periaj utilizează două tipuri de peri: perii interiori, puțin mai fermi, contribuie la îndepărtarea petelor de suprafață și la obținerea unor dinți mai strălucitori și mai albi, în timp ce perii exteriori, mai moi, curăță delicat de-a lungul liniei gingivale.

Capul de periaj este prevăzut cu un amortizor sonic pentru acustică și confort. O lentilă de țintire crește eficiența Gap Optical Targeting™ prin extinderea câmpului vizual al camerei macro permițând detectarea predictivă a spațiilor dintre dinți. Fiecare cap de periaj este echipat cu propriul tag RFID, care identifică momentul conectării, numărul de sesiuni de curățare efectuate și îi avertizează pe utilizatori când este timpul pentru înlocuire. Atunci când este atașat un cap de periaj nou, ciclul începe din nou. Gama include și o variantă sensibilă a capului de periaj, concepută pentru a fi și mai delicată pentru persoanele cu dinți și gingii sensibile.

Oscilație sonică variabilă

În timpul dezvoltării, inginerii Dyson au analizat imagini în slow-motion ale capetelor de periaj sonice existente, lider pe piață, și au constatat că perii acestora se pot bloca. Aceasta înseamnă că periuța de dinți este pornită, însă unii peri se pot bloca pe dinte, în special în zonele greu accesibile. Dyson a dezvoltat o mișcare de periaj anti-blocare pentru a depăși această problemă.Oscilația sonică variabilă unică Dyson modifică unghiul de oscilație în timpul periajului, menținând perii în mișcare constantă și contribuind la prevenirea blocării acestora. Testele externe au demonstrat că oscilația sonică variabilă Dyson îndepărtează cu până la 69% mai multă placă bacteriană decât periuțele electrice premium lider pe piață în zonele greu accesibile.⁸

Pastă de dinți și apă de gură Dyson

Dyson a conceput un sistem dentar complet pentru a optimiza performanța Dyson CameraJet™. Acesta include o pastă de dinți fără spumă, formulată fără SLS (un agent spumant utilizat frecvent), pentru a menține spuma departe de câmpul vizual, astfel încât camera să poată vedea clar și să susțină Gap Optical Targeting™, alături de o apă de gură cu spumare redusă, formulată pentru utilizarea cu jetul de precizie. Formula sa antibacteriană este concepută pentru a contribui la reducerea bacteriilor care provoacă halitoza și la împrospătarea respirației, în timp ce glicerina se leagă de apă pentru a contribui la prevenirea uscăciunii gurii și a lăsa o senzație fină și hidratată în cavitatea bucală. Apa de gură și pasta de dinți vor fi disponibile în două arome: Ginger Mint și Spearmint. Fiecare a fost dezvoltată pentru a se combina armonios în cavitatea bucală, creând o senzație echilibrată și revigorantă de curățare, fără a fi copleșitoare. O variantă Peppermint Sensitive a pastei de dinți a fost formulată pentru dinții sensibili.

Conectivitate

Dyson CameraJet™ este conectată la Wi-Fi la 2,4 GHz și prin Bluetooth. Camera integrată este un endoscop de înaltă calitate, care le permite utilizatorilor să vadă ceea ce vede medicul lor stomatolog prin funcția de vizualizare live din aplicația MyDyson™.

Camera este activă doar în timpul vizualizării live sau al jetului automat. Nicio imagine nu este înregistrată sau stocată pe produs sau în cloud, iar imaginile rămân private pentru utilizator. Prin intermediul aplicației MyDyson™, utilizatorii pot accesa ghiduri pentru curățare, materiale video explicative, informații despre periaj și folosirea aței dentare, hărți ale acoperirii și feedback personalizat. Aplicația îi ajută pe utilizatori să înțeleagă unde curăță eficient, unde pot omite anumite zone și cum să își îmbunătățească tehnica în timp.

Sistemul dentar Dyson se lansează la 1 septembrie 2026 în Dyson Demo Stores și la retaileri selectați, la prețul de 2409,99 RON. Sistemul include periuța de dinți Dyson CameraJet™, stația de încărcare, husa de călătorie, pasta de dinți și apa de gură Dyson, concepute pentru a funcționa împreună pentru o rutină completă de periaj, curățare de precizie cu jet și clătire a gurii. Dyson CameraJet™ va fi disponibilă în două variante de culoare: Ceramic Ultra Blue și Ceramic Pink.

^1.Studiul Dyson privind utilizarea și atitudinile față de îngrijirea orală, 2017.

^2.Fișa informativă a Organizației Mondiale a Sănătății privind sănătatea orală: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/oral-health.A. Boala gingiilor și legătura cu bolile cardiovasculare: https://www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/gum-disease-and-the-connection-to-heart-diseaseAsociația Americană a Inimii: Sănătatea orală: https://professional.heart.org/en/guidelines-statements/periodontal-disease-and-atherosclerovascular-disease-a-scientificcir0000000000001390 Institutul Național pentru Îmbătrânire: Studiu amplu indică o legătură între boala gingiilor și demență: https://www.nia.nih.gov/news/large-study-links-gum-disease-dementia Columbia University College of Dental Medicine https://www.dental.columbia.edu/news/cdm-researcher-finds-link-between-oral-health-and-dementia

^3.Journal of Dental Hygiene, Vol. 83, Ediția 3, p.111: https://jdh.adha.org/content/jdenthyg/83/3/111.full.pdf

^4.Pe baza evaluării datelor de piață disponibile public efectuate până în iunie 2026. Periuța de dinți în modurile Brush și Auto-jet.

^6.Testată științific în laborator folosind placa bacteriană de referință proprietară Dyson, dezvoltată în cadrul unei colaborări de cercetare finanțate cu National University of Singapore, Faculty of Dentistry. Compararea jeturilor în formă de ac cu jetul conic Dyson.

^7.În modul Deep clean, în comparație cu utilizarea unei periuțe de dinți manuale, în cadrul testelor de laborator.

^8.În comparație cu periuțe electrice premium lider pe piață, într-un test de laborator, în modul variabil doar cu periaj, în zonele greu accesibile.