Actualitate
Castele nobiliare legendare de pe Valea Mureșului. Au fost mândria grofilor din secolele trecute VIDEO
O
mulțime de foste castele nobiliare împodobeau în trecut satele de pe Valea
Mureșului. Clădirile de lux erau înconjurate de grădini și parcuri dendrologice
exotice.
Castelul Fay din Simeria. Foto: Daniel Guță
Valea Mureșului, râul legendar care traversează Transilvania de la est la vest pe o distanţă de aproape 800 de kilometri, a fost locuită din cele mai vechi timpuri, iar în Hunedoara este împânzită de vestigii antice valoroase.
Valea Mureșului, plină de monumente istorice
Pe malurile Mureșului (video), au fost înființate așezări dacice și romane, au fost construite drumurile cele mai importante din Dacia în vremea stăpânirii romane, au funcționat mai multe castre romane și cariere antice de piatră și andezit și exploatări miniere, ale căror rămășițe s-au păstrat până în prezent.
Aproape fiecare sat din Hunedoara traversat de râul Mureş a păstrat monumente antice şi medievale, cea mai mare concentrare a acestora se află în împrejurimile oraşelor Geoagiu, Simeria şi Deva.
Vestigiile antice și medievale nu sunt singurele „comori” de pe valea Mureșului. Numai în Hunedoara, cel puțin zece castele și conace ridicate în secolele trecute împodobesc priveliștile satelor și orașelor de pe Valea Mureșului.
Unele au fost reclădite pe ruinele unor moșii devastate în timpul Răscoalei iobagilor conduși de Horea, din toamna anului 1784, ori mai târziu, în vremea războiului civil din Transilvania anilor 1848 – 1849, în teribilele confruntări la care au luat parte moții conduși de Avram Iancu, trupele austriece, securii și revoluționarii maghiari.
Altele au fost cruțate în timpul confruntărilor din secolele trecute, ori au fost ridicate mai târziu, spre sfârșitul al XIX-lea. Unele dintre ele au avut o soartă tristă, în ultimele decenii.
În primii ani de la instaurarea regimului comunist, peste 30 de castele şi conace nobiliare din judeţul Hunedoara au fost naţionalizate, împreună cu moşiile lor, în timp ce foştii proprietari ai acestora, mulţi dintre ei de origine maghiară, au părăsit România ori au continuat să trăiască în ţară, deposedaţi de averile lor.
După naționalizare, vechile moșii au primit diverse utilități: spitale, azile pentru vârstnici, sedii ale unor întreprinderi agricole socialiste (IAS-uri) ori ale unor stațiuni de cercetare, dispensare, clădiri internat pentru copiii cu dizabilităţi, cămine culturale ori au fost abandonate.
După 1990, unele au fost revendicate de presupuși moștenitori ai foștilor proprietari, deposedați de moșii odată cu naționalizarea acestora și care au părăsit România. Altele au fost lăsate să se ruineze, iar câteva au rezistat timpului, fiind renovate în ultimii ani.
Palatul Bethlen din Deva
Cel mai cunoscut dintre castelele de pe Valea Mureșului se află la poalele Cetății Devei și a fost ridicat în vremea principelui transilvan Gabriel Bethlen. Palatul Bethlen din Deva, sediu al Muzeului Civilizației Dacice și Romane din județul Hunedoara, se numără printre cele mai vechi monumente istorice din municipiu.
A fost construit la începutul secolului al XVII-lea și a fost folosit de-a lungul timpului ca reşedinţă a unor principi ai Transilvaniei: Sigismund Báthory, Ştefan Bocskay, György Rákóczi I, Gabriel Báthory şi Gabriel Bethlen.
Palatul Bethlen din Deva. ADEVĂRUL
Pentru o scurtă perioadă, castelul a fost administrat de soția principelui Bethlen Ștefan, Maria Szechi, amintită în literatura maghiară sub numele de „Venus de Murany”, datorită frumuseții sale.
Maria a rămas văduvă la vârsta de 23 de ani, după moartea lui Ştefan Bethlen, dar şi stăpână peste domeniul cetăţii Devei şi a Palatului Bethlen de la poalele acesteia. S-a recăsătorit la scurt timp, dar a fost nevoită să se refugieze în castel, fugind din calea noului ei soț, Istvan Kun.
Legenda spune că nobilul ungar ar fi adunat o armată de 300 de călăreți cu care a înconjurat castelul din Deva, însă tânăra a reușit să scape, fugind printr-un tunel secret, care lega palatul de Cetatea Devei. Palatul Bethlen, numit și Magna Curia, a fost renovat în anii 2000 și este folosit ca muzeu.
Castelul Bethlen din Ilia
Gabriel Bethlen (1580 – 1629), considerat unul dintre cei mai străluciți principi ai Transilvaniei, s-a născut în Ilia, iar o parte din clădirile vechii moșii a familiei sale s-au păstrat. Reședința Bethlen din Ilia era un conac construit în stil renascentist, specific familiilor nobiliare din secolul al XVI-lea.
Gabriel Bethlen. Gravură de epocă.
În deceniile următoare a fost transformat în cetate de graniță și fortificat cu un inel bastionar. Mai multe construcții militare cu rol de apărare au fost demolate în secolele următoare, în timp ce alte clădiri au fost refăcute în stil romantic. Moșia și clădirea în care s-a născut gabriel bethlen a fost cumpărată de Ordinul Franciscan, care anunța restaurarea ei și amenajarea unui muzeu al principelui Bethlen și a unui han.
Alte două castele ridicate în secolele trecute pot fi văzute în Ilia: castelul Bornemisza, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost abandonat și lăsat să se degradeze. Conacul Rappaport a fost, în schimb, restaurat și este proprietate privată.
Parcul dendrologic din Simeria
Conacul Fay din Simeria și domeniul său de pe malul Mureșului, transformat în parc dendrologic (video), au fost înființate în secolul al XVIII-lea. Vechea moșie nobiliară este cunoscută pentru arboretumul întins pe aproape 70 de hectare, care cuprinde peste 2.100 de specii de plante și arbori.
Domeniul, care la mijlocul secolului al XIX-lea era deţinut de contele Kun, a fost afectat de mari distrugeri în timpul Revoluţiei din Transilvania anilor 1848 – 1849, lemnul extras de aici fiind folosit la fabricarea armelor.
„În perioada 1870 – 1880 se fac primele remedieri ale parcului şi clădirii. Începe, după planuri precise, o îmbogăţire a parcului prin introducerea a numeroase specii originare din Extremul Orient şi America de Nord şi au loc schimburi de seminţe cu străinătatea. Proprietarul semnalat după contele Kún este Fáy Bela, titrat, naturalist, membru al Academiei de Ştiinţe Maghiare. Acesta îmbogăţeşte parcul cu specii exotice, scriind şi unele lucrări ştiinţifice de aclimatizare a speciilor”, informa Institutul Național de Dezvoltare și Cercetare în Silvicultură, care administrează Arboretumul Simeria, prin Staţiunea de cercetări silvice Simeria.
Imaginea 1/44:
parcul dendrologic simeria (121) JPG
După naţionalizarea din 1949, Parcul dendrologic Simeria, împreună cu conacul Fay, a intrat în administrarea Ocolului Silvic Simeria, în 1952 acesta fiind declarat ocol silvic experimental. În 1954 a fost înfiinţată Staţiunea de Cercetări şi Experimentări Forestiere Simeria, care ulterior a preluat ca bază materială Parcul Dendrologic.
Măsura a salvat arboretumul de la dispariţie şi a dus la protejarea zonei, care era vizată de tăierile de pădure efectuate de localnici. La propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, Parcul dendrologic Simeria (video) a fost ocrotit de lege, primind atributul de „Monument al Naturii” – rezervaţie dendrologică.
Astăzi castelul aparține Consiliului Național pentru Silvicultură, iar parcul dendrologic îi este în grija Academiei de Științe din România.
În satul Mintia, învecinat Devei, turiștii găsesc castelul construit în anul 1641 de către familia nobilului Gyulay Ferenc.
Clădirea a fost renovată în secolul al XIX-lea și a devenit cel mai mare castel de stil clasicist din Transilvania. Castelul Gyulay a fost naționalizat la mijlocul secolului trecut, iar în 2007, după un proces îndelungat, a ajuns în posesia familiei Horváth Tholdy. O parte din castel este folosită ca locuință de către proprietari, dar castelul poate fi vizitat la cerere.
În satul Brănișca din Hunedoara poate fi văzut castelul Josika, înființat la sfârșitul secolului al XVI-lea pe malul Mureșului și transformat de autoritățile comuniste în centru de îngrijire și tratament.
Castelul din Zam, devastat de insurgenții maghiari
Castelul Nopcsa din Zam a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind în proprietatea faimoasei familii nobiliare Nopcsa. O legendă spune că sub castel au fost clădite mai multe tuneluri secrete, folosite ca ascunzători pentru comorile baronului Laszlo Nopcsa.
Un mai vechi conac al lui Laszlo Nopcsa, comite suprem al Hunedoarei până în 1848, a fost devastat complet de revoluționarii maghiari, la mijloculsecolului al XIX-lea.
Spitalul Zam, fostul castel al familiei Nopcsa. Foto: Daniel Guță
„Aceasta era
locuinţa şi satul unui moşier român, un credincios pe nume Nopcea, a cărui casă
a fost atacată şi jefuită de secui şi distrugerea a fost desăvârşită chiar de
proprii săi ţărani. Să nu-l lăsăm pe cititor să creadă că Zam era un exemplu
rar de distrugere. Din momentul intrării mele în Transilvania şi până la
sosirea mea în Sibiu, o călătorie de trei zile, fiecare casă izolată, fiecare
mic sătuc sau han aflat pe marginea drumului era distrus”, relata Andrew
Archibald Paton (1811 – 1874), un celebru diplomat orientalist englez, a
vizitat Transilvania în toamna anului 1849.
Trei decenii mai târziu, clădirea a fost refăcută din temelii. A fost naționalizată de regimul comunist și transformată în spital de neuropsihiatrie.
Conacele grofilor de pe Valea mureșului, ruinate
Vechi de două secole, conacul Klobosiski din Gurasada (video) a fost în proprietatea unei familii de grofi, Benedikty, până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aceasta ar fi înființat și parcul dendrologic cu specii rare, întins pe 2,5 hectare în jurul clădirilor.
„În jurul conacului se mai văd copaci seculari, tuia uriași, pini canadieni, câțiva castani bătrâni și arbori lalea, iar plantația de bambus a rezistat și ea mai mult decât unele dintre clădirile sale. Păcat de el, că a fost lăsat să se ruineze”, relata Mircea, un fost îngrijitor al moșiei.
Imaginea 1/25:
Conacul părăsit din Gurasada Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (69) JPG
După Al Doilea Război Mondial, conacul de pe malul Mureșului a fost transformat de comunişti în IAS și centru de cercetare agricolă. După 1990 a fost însă părăsit și lăsat să se ruineze.
O soartă asemănătoare au avut-o conacele Veres din Bobâlna, Barcsay din Bârcea Mică și Daniel din Rapoltu Mare.
Actualitate
„Odiseea” pe formatul original al lui Nolan: Singurul cinematograf din Europa unde se vede filmul în versiunea IMAX 70mm
Mii de cinefili călătoresc sute sau chiar mii de kilometri pentru a vedea „Odiseea”, noul film al lui Christopher Nolan, în format IMAX pe peliculă de 70 mm. Un cinematograf din Praga a devenit una dintre cele mai căutate destinații din Europa pentru această experiență.
Matt Damon în „Odiseea”/FOTO: Captură video Universal Pictures
În Europa există doar șase săli de cinema echipate pentru proiecții IMAX pe peliculă de 70 mm (IMAX 70mm), scrie Il Post.
Trei dintre ele se află în Anglia (două la Londra și una la Manchester), iar celelalte sunt la Bruxelles (Belgia), Montpellier (Franța) și Praga (Cehia).
În ultimele două săptămâni, cinematograful din Praga, Cinema City, a devenit una dintre cele mai căutate destinații pentru cinefililor europeni.
Praga a devenit o destinație populară pentru cinefili datorită costurilor mai reduse de transport și cazare și accesului facil din Europa Centrală.
Pentru a face față cererii, cinematograful Cinema City proiectează filmul până la cinci ori pe zi, atrăgând spectatori din 15 țări europene și peste 22.000 de vizitatori din străinătate până la 27 iulie.
Biroul de presă al cinematografului Arcadia din Italia a declarat pentru publicația Il Post că, începând cu 16 iulie, au fost vândute peste 9.000 de bilete pentru proiecțiile filmului „Odiseea” în versiunea originală și pe peliculă de 70 mm.
Spectatorii au venit din toate regiunile Italiei, dar și din numeroase țări europene, precum Țările de Jos, Austria și Elveția. De asemenea, cinematograful a atras și un număr mai restrâns de spectatori din afara Europei, în special din Iran și Statele Unite.
Filmele pe peliculă de 70 mm sunt alcătuite din role foarte mari, care trebuie asamblate înainte de proiecție într-o singură bandă, un proces ce poate dura câteva ore. Cea mai dificilă etapă este îmbinarea rolelor, care necesită o precizie ridicată și echipamente speciale pentru a evita deteriorarea peliculei.
Cu Matt Damon în rolul lui Ulise și Anne Hathaway în rolul Penelopei, „Odiseea” a fost întâmpinată cu recenzii entuziaste și a obținut 264 de milioane de dolari (198 de milioane de lire sterline) la nivel mondial în weekendul lansării, înregistrând totodată un scor de 97% din partea publicului pe Rotten Tomatoes.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-03T05:30:01.988Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/showbiz/film/odiseea-pe-formatul-original-al-lui-nolan-2547301.html”,”pathArray”:[„”,”showbiz”,”film”,”odiseea-pe-formatul-original-al-lui-nolan-2547301.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/showbiz/film/odiseea-pe-formatul-original-al-lui-nolan-2547301.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
KAAN, avionul alternativă al Turciei la F-35 american, a mai trecut un test și se apropie de primul zbor
Avionul de vânătoare de generația a cincea, dezvoltat integral de Turcia, a finalizat cu succes testul de rulaj pe pistă al celui mai recent prototip, a anunțat, zilele trecute, producătorul.
KAAN este avionul multirol de generația a cincea, dezvoltat integral de Turcia/FOTO:X
Imagini apărute pe rețelele sociale arată avionul KAAN efectuând testul la sol, personalul tehnic fiind prezent pe măsură ce aeronava se deplasa pe propria putere.
Compania Turkish Aerospace Industries (TAI) a confirmat că testul a fost finalizat cu succes, fără a oferi însă detalii tehnice suplimentare.
KAAN este avionul multirol de generația a cincea, dezvoltat integral de Turcia pentru a răspunde cerințelor operaționale ale Forțelor Aeriene turce, urmând să înlocuiască, în deceniile următoare, flota îmbătrânită de F-16.
Aeronava a efectuat primul său zbor în februarie 2024, rămânând în aer timp de 13 minute. Al doilea test de zbor a avut loc în mai, în același an, cu o durată de 14 minute, aeronava atingând o altitudine de 10.000 de picioare și o viteză de 230 de noduri.
După acest prim zbor, programul a intrat într-o etapă de producție a unor prototipuri suplimentare, care vor continua campania de teste de zbor a aeronavei.
Activitățile de testare și dezvoltare continuă cu prototipurile P1 și P2, care dispun de o arhitectură de sisteme mai avansată.
Potrivit TAI, avionul Kaan este conceput pentru a asigura superioritate aeriană printr-o capacitate extinsă de luptă aer-aer dincolo de raza vizuală, misiuni de precizie folosind armament transportat intern, la viteze mari și supersonice, precum și performanțe avansate de luptă susținute de tehnologii de inteligență artificială și rețele neuronale.
Avionul, dotat cu două motoare, este dezvoltat ca platformă multirol de generația a cincea, capabilă să îndeplinească atât misiuni aer-aer, cât și aer-sol.
Turcia intenționează să livreze primul lot de avioane KAAN Forțelor Aeriene turce până la finalul anului 2028, urmând ca, în anii 2030, aeronava să fie echipată cu un motor dezvoltat integral pe plan național.
Testul de rulaj: un pas critic înaintea primului zbor al prototipului P1
Compania Turkish Aerospace Industries, cunoscută sub acronimul turcesc TUSAŞ, a publicat noi imagini care arată prototipul KAAN P1 efectuând cu succes teste de rulaj cu motoarele pornite, confirmând astfel intrarea aeronavei într-o nouă etapă de testare la sol, înaintea primului său zbor.
KAAN este programul turc de avioane de vânătoare stealth de generația a cincea, dezvoltat integral pe plan național, inițiat după ce Statele Unite au exclus Turcia din programul F-35, în 2019, ca urmare a achiziționării de către Ankara a sistemelor rusești de apărare antiaeriană S-400 — o decizie care a lăsat Forțele Aeriene turce fără o cale clară către o aeronavă de luptă de nouă generație, determinând țara să își dezvolte propriul avion.
Testul de rulaj cu motoarele pornite presupune ca inginerii să pornească motoarele aeronavei la niveluri semnificative de tracțiune și să o conducă pe pistă, pe propria putere, verificând frânele, sistemul de direcție, răspunsul motoarelor și manevrabilitatea de bază la sol, înainte de orice tentativă de decolare — o etapă standard, dar esențială, în orice program de testare a unei noi aeronave de luptă.
Turcia intră în clubul puterilor hipersonice. Racheta Tayfun Block-4, gata de producție în masă din 2026
TUSAŞ vizează efectuarea primului zbor al prototipului P1 în următoarele câteva luni, compania urmărind ca, până la finalul anului 2026, atât P1, cât și al treilea prototip, P2, să fie deja operaționale în zbor — oferind astfel programului două aeronave de testare active, care să funcționeze în paralel, în loc să se bazeze pe o singură aeronavă pentru întreaga povară a testelor de zbor.
Primul prototip, P0, a efectuat primul zbor al aeronavei KAAN la 21 februarie 2024, funcționând în principal ca demonstrator tehnic, menit să valideze aerodinamica de bază și sistemul software de control al zborului, mai degrabă decât să reprezinte o aeronavă complet reprezentativă din punct de vedere operațional. Prototipul P1 reprezintă un design considerabil mai matur, incluzând îmbunătățiri structurale și geometrice față de P0, menite în mod specific să valideze volumul intern destinat combustibilului și armamentului, îmbunătățirile aduse formei stealth, precum și integrarea completă a senzorilor — modificări care apropie semnificativ aeronava de configurația finală a modelului de serie KAAN, așa cum va arăta acesta odată intrat în dotare.
Specificații tehnice și planuri de producție
KAAN este conceput după profilul familiar al unui avion de vânătoare stealth de generația a cincea, cu o anvergură de 14 metri, o lungime de 21 de metri și o înălțime de 6 metri, fiind construit pentru a atinge o viteză maximă de croazieră de Mach 1,8 și pentru a opera la altitudini de până la 16.764 de metri. Primele exemplare de producție, inclusiv actualele prototipuri de testare, folosesc câte două motoare General Electric F110-GE-129 — aceeași familie de motoare care echipează actuala flotă turcă de F-16. Turcia a primit deja 10 astfel de motoare americane, destinate construcției prototipurilor și producției inițiale.
Dependența de un motor străin rămâne, însă, o soluție deliberată și temporară, nu o alegere definitivă de proiectare. TUSAŞ și filiala sa, TUSAŞ Engine Industries, dezvoltă un motor propriu, denumit TF35000, un turboreactor produs integral pe plan național, destinat să echipeze aeronavele KAAN după ce un prim lot de 20-40 de avioane va zbura cu motorul american F110, reducând treptat dependența Turciei de lanțurile americane de aprovizionare pentru un sistem de armament conceput, în mod explicit, pentru a oferi țării independență strategică.
Directorul general al TUSAŞ, Mehmet Demiroğlu, a descris testul de zbor al prototipului P1 drept un moment de cotitură real pentru programul KAAN, în ansamblu, diferențiindu-l de zborurile anterioare, de natură pur tehnică, ale prototipului P0. Potrivit acestuia, P1 marchează momentul în care testele de zbor încep, practic, în ceea ce el numește „configurația reală” a aeronavei — un design reprezentativ pentru modelul de serie, spre deosebire de o simplă dovadă de concept inițială.
Erdogan cere includerea Turciei în noile planuri de apărare ale Europei. Ankara vizează accesul la fondul european de 150 de miliarde de euro
Demiroğlu a precizat anterior că Turcia construiește, în această etapă, un total de trei prototipuri, urmând ca alte aeronave suplimentare să fie planificate pentru extinderea campaniei de testare, pe măsură ce programul avansează — repartizând astfel testele de extindere a plafonului de zbor, validarea aviionicii și evaluarea structurală pe mai multe aeronave simultan, în loc să fie realizate exclusiv printr-un singur avion cu disponibilitate limitată de zbor.
Producția de serie este planificată, în prezent, pentru o comandă totală de 148 de aeronave, iar, deși defalcarea detaliată pe clienți rămâne limitată, surse din industria de apărare sugerează că Indonezia ar putea achiziționa până la 48 dintre aceste exemplare — un semn al interesului internațional tot mai mare față de acest program, din partea unor state care caută o alternativă modernă de avion stealth, în afara lanțurilor de aprovizionare americane și rusești, care domină în prezent piața de export.
Primele livrări către Forțele Aeriene turce rămân programate pentru 2028 — un termen care depinde în mare măsură de parcurgerea, fără întârzieri semnificative, a programelor de teste de zbor ale prototipurilor P1 și P2, întârzieri care, istoric, au afectat aproape fiecare program major de dezvoltare a unei noi aeronave de luptă la nivel mondial, de la F-35 până la programele europene anterioare de avioane de vânătoare.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-02T23:07:12.567Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-externe/in-lume/kaan-avionul-alternativa-al-turciei-la-f-35-2547248.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”in-lume”,”kaan-avionul-alternativa-al-turciei-la-f-35-2547248.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/kaan-avionul-alternativa-al-turciei-la-f-35-2547248.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Petrolier din flota fantomă a Rusiei, interceptat de o misiune a UE în Marea Mediterană. Militarii italieni au urcat la bord cu elicopterul
O misiune navală a Uniunii Europene, condusă de Italia, a interceptat duminică un petrolier considerat parte a așa-numitei „flote fantomă” a Rusiei, folosită pentru a evita sancțiunile impuse exporturilor de petrol. Verificările au avut loc în Marea Mediterană, la vest de insula italiană Pantelleria.
Militarii italieni au coborât din elicopter pe navă. FOTO: X/@IuliiaMendel
Nava vizată, petrolierul Toa Payoh, se afla sub sancțiunile Uniunii Europene și naviga sub pavilionul Camerunului, în timp ce se deplasa din Benin către Istanbul.
Potrivit autorităților italiene, căpitanul navei a refuzat inițial să coopereze cu echipele de control, ceea ce a determinat intervenția militarilor italieni, care au urcat la bord dintr-un elicopter lansat de pe fregata Thaon di Revel, nava amiral a operațiunii europene EUNAVFOR MED Irini, scrie Reuters.
Inspecția a fost realizată cu sprijinul unei nave militare grecești și al unui avion polonez de patrulare maritimă. Verificările au durat aproximativ două ore și s-au încheiat fără incidente, însă autoritățile italiene nu au precizat dacă petrolierul a fost reținut în urma controlului.
Uniunea Europeană a inclus în ultimele pachete de sancțiuni zeci de nave despre care susține că fac parte din „flota fantomă” utilizată de Rusia pentru a ocoli restricțiile impuse exporturilor de petrol după declanșarea invaziei din Ucraina.
Operațiunea EUNAVFOR MED Irini, lansată în 2020, are ca obiectiv principal monitorizarea respectării embargoului ONU asupra armelor destinate Libiei. În ultimii ani, mandatul misiunii a fost extins, permițând efectuarea de inspecții asupra navelor suspectate că folosesc pavilioane false sau încearcă să eludeze sancțiunile internaționale.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-02T16:50:10.151Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-externe/europa/petrolier-din-flota-fantoma-a-rusiei-interceptat-2547279.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”europa”,”petrolier-din-flota-fantoma-a-rusiei-interceptat-2547279.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/petrolier-din-flota-fantoma-a-rusiei-interceptat-2547279.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
„Odiseea” pe formatul original al lui Nolan: Singurul cinematograf din Europa unde se vede filmul în versiunea IMAX 70mm
Mii de cinefili călătoresc sute sau chiar mii de kilometri pentru a vedea „Odiseea”, noul film al lui Christopher Nolan,...
KAAN, avionul alternativă al Turciei la F-35 american, a mai trecut un test și se apropie de primul zbor
Avionul de vânătoare de generația a cincea, dezvoltat integral de Turcia, a finalizat cu succes testul de rulaj pe pistă...
Petrolier din flota fantomă a Rusiei, interceptat de o misiune a UE în Marea Mediterană. Militarii italieni au urcat la bord cu elicopterul
O misiune navală a Uniunii Europene, condusă de Italia, a interceptat duminică un petrolier considerat parte a așa-numitei „flote fantomă”...
Cum a transformat Nicușor Dan o notă de trecere într-un mesaj de stabilitate
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică –...
Doi minori, umiliți și abuzați sexual. Imaginile au fost distribuite pe TikTok
Doi copii de aproximativ 11 ani din comuna Ciolănești, județul Teleorman, ar fi fost obligați să întrețină raporturi sexuale orale...
Cadrele medicale amenință, după suspendarea grevei: „Cu actualul Guvern nu vom face nici un compromis”
Vicepreședintele Sanitas a făcut bilanțul celor trei zile de grevă, susținând, într-o declarație pentru Adevărul, că, deși au fost înregistrate...
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
România a reușit să își păstreze calificativul recomandat investițiilor din partea agenției internaționale Fitch, evitând astfel trecerea în JUNK, un...
-
Actualitateacum 3 zileCum poate coachingul să îmbunătățească motivația echipei?
-
Breakingacum 2 zileNazare, negociatorul României cu agențiile de rating, trage un semnal de alarmă după ce am evitat alunecarea în “junk”
-
Politicaacum o zi
România evită să fie retrogradată în „JUNK”. Rolul decisiv al lui Alexandru Nazare, în trecerea unui nou test important
-
Actualitateacum 2 zileUE impune reducerea risipei alimentare cu 30% până în 2030. Cum poate ajuta inteligența artificială restaurantele și hotelurile
-
Breakingacum o ziNicușor Dan, mesaj de adio pentru un coleg de generație. Cine a fost Florian Luca
-
Actualitateacum 2 zileBăsescu, despre starea de alertă anunțată de Guvern: „Ne jucăm cu un reactor nuclear acum, care este în risc de a rămâne fără apă de răcire”
-
Actualitateacum 2 zileMassive Attack nu mai are voie în Singapore. Autoritățile au transmis un avertisment populației
-
Actualitateacum 3 zile10 motive pentru care să construiești un plan de fidelizare pentru clienții tăi