Actualitate
Castele nobiliare legendare de pe Valea Mureșului. Au fost mândria grofilor din secolele trecute VIDEO
O
mulțime de foste castele nobiliare împodobeau în trecut satele de pe Valea
Mureșului. Clădirile de lux erau înconjurate de grădini și parcuri dendrologice
exotice.
Castelul Fay din Simeria. Foto: Daniel Guță
Valea Mureșului, râul legendar care traversează Transilvania de la est la vest pe o distanţă de aproape 800 de kilometri, a fost locuită din cele mai vechi timpuri, iar în Hunedoara este împânzită de vestigii antice valoroase.
Valea Mureșului, plină de monumente istorice
Pe malurile Mureșului (video), au fost înființate așezări dacice și romane, au fost construite drumurile cele mai importante din Dacia în vremea stăpânirii romane, au funcționat mai multe castre romane și cariere antice de piatră și andezit și exploatări miniere, ale căror rămășițe s-au păstrat până în prezent.
Aproape fiecare sat din Hunedoara traversat de râul Mureş a păstrat monumente antice şi medievale, cea mai mare concentrare a acestora se află în împrejurimile oraşelor Geoagiu, Simeria şi Deva.
Vestigiile antice și medievale nu sunt singurele „comori” de pe valea Mureșului. Numai în Hunedoara, cel puțin zece castele și conace ridicate în secolele trecute împodobesc priveliștile satelor și orașelor de pe Valea Mureșului.
Unele au fost reclădite pe ruinele unor moșii devastate în timpul Răscoalei iobagilor conduși de Horea, din toamna anului 1784, ori mai târziu, în vremea războiului civil din Transilvania anilor 1848 – 1849, în teribilele confruntări la care au luat parte moții conduși de Avram Iancu, trupele austriece, securii și revoluționarii maghiari.
Altele au fost cruțate în timpul confruntărilor din secolele trecute, ori au fost ridicate mai târziu, spre sfârșitul al XIX-lea. Unele dintre ele au avut o soartă tristă, în ultimele decenii.
În primii ani de la instaurarea regimului comunist, peste 30 de castele şi conace nobiliare din judeţul Hunedoara au fost naţionalizate, împreună cu moşiile lor, în timp ce foştii proprietari ai acestora, mulţi dintre ei de origine maghiară, au părăsit România ori au continuat să trăiască în ţară, deposedaţi de averile lor.
După naționalizare, vechile moșii au primit diverse utilități: spitale, azile pentru vârstnici, sedii ale unor întreprinderi agricole socialiste (IAS-uri) ori ale unor stațiuni de cercetare, dispensare, clădiri internat pentru copiii cu dizabilităţi, cămine culturale ori au fost abandonate.
După 1990, unele au fost revendicate de presupuși moștenitori ai foștilor proprietari, deposedați de moșii odată cu naționalizarea acestora și care au părăsit România. Altele au fost lăsate să se ruineze, iar câteva au rezistat timpului, fiind renovate în ultimii ani.
Palatul Bethlen din Deva
Cel mai cunoscut dintre castelele de pe Valea Mureșului se află la poalele Cetății Devei și a fost ridicat în vremea principelui transilvan Gabriel Bethlen. Palatul Bethlen din Deva, sediu al Muzeului Civilizației Dacice și Romane din județul Hunedoara, se numără printre cele mai vechi monumente istorice din municipiu.
A fost construit la începutul secolului al XVII-lea și a fost folosit de-a lungul timpului ca reşedinţă a unor principi ai Transilvaniei: Sigismund Báthory, Ştefan Bocskay, György Rákóczi I, Gabriel Báthory şi Gabriel Bethlen.
Palatul Bethlen din Deva. ADEVĂRUL
Pentru o scurtă perioadă, castelul a fost administrat de soția principelui Bethlen Ștefan, Maria Szechi, amintită în literatura maghiară sub numele de „Venus de Murany”, datorită frumuseții sale.
Maria a rămas văduvă la vârsta de 23 de ani, după moartea lui Ştefan Bethlen, dar şi stăpână peste domeniul cetăţii Devei şi a Palatului Bethlen de la poalele acesteia. S-a recăsătorit la scurt timp, dar a fost nevoită să se refugieze în castel, fugind din calea noului ei soț, Istvan Kun.
Legenda spune că nobilul ungar ar fi adunat o armată de 300 de călăreți cu care a înconjurat castelul din Deva, însă tânăra a reușit să scape, fugind printr-un tunel secret, care lega palatul de Cetatea Devei. Palatul Bethlen, numit și Magna Curia, a fost renovat în anii 2000 și este folosit ca muzeu.
Castelul Bethlen din Ilia
Gabriel Bethlen (1580 – 1629), considerat unul dintre cei mai străluciți principi ai Transilvaniei, s-a născut în Ilia, iar o parte din clădirile vechii moșii a familiei sale s-au păstrat. Reședința Bethlen din Ilia era un conac construit în stil renascentist, specific familiilor nobiliare din secolul al XVI-lea.
Gabriel Bethlen. Gravură de epocă.
În deceniile următoare a fost transformat în cetate de graniță și fortificat cu un inel bastionar. Mai multe construcții militare cu rol de apărare au fost demolate în secolele următoare, în timp ce alte clădiri au fost refăcute în stil romantic. Moșia și clădirea în care s-a născut gabriel bethlen a fost cumpărată de Ordinul Franciscan, care anunța restaurarea ei și amenajarea unui muzeu al principelui Bethlen și a unui han.
Alte două castele ridicate în secolele trecute pot fi văzute în Ilia: castelul Bornemisza, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost abandonat și lăsat să se degradeze. Conacul Rappaport a fost, în schimb, restaurat și este proprietate privată.
Parcul dendrologic din Simeria
Conacul Fay din Simeria și domeniul său de pe malul Mureșului, transformat în parc dendrologic (video), au fost înființate în secolul al XVIII-lea. Vechea moșie nobiliară este cunoscută pentru arboretumul întins pe aproape 70 de hectare, care cuprinde peste 2.100 de specii de plante și arbori.
Domeniul, care la mijlocul secolului al XIX-lea era deţinut de contele Kun, a fost afectat de mari distrugeri în timpul Revoluţiei din Transilvania anilor 1848 – 1849, lemnul extras de aici fiind folosit la fabricarea armelor.
„În perioada 1870 – 1880 se fac primele remedieri ale parcului şi clădirii. Începe, după planuri precise, o îmbogăţire a parcului prin introducerea a numeroase specii originare din Extremul Orient şi America de Nord şi au loc schimburi de seminţe cu străinătatea. Proprietarul semnalat după contele Kún este Fáy Bela, titrat, naturalist, membru al Academiei de Ştiinţe Maghiare. Acesta îmbogăţeşte parcul cu specii exotice, scriind şi unele lucrări ştiinţifice de aclimatizare a speciilor”, informa Institutul Național de Dezvoltare și Cercetare în Silvicultură, care administrează Arboretumul Simeria, prin Staţiunea de cercetări silvice Simeria.
Imaginea 1/44:
parcul dendrologic simeria (121) JPG
După naţionalizarea din 1949, Parcul dendrologic Simeria, împreună cu conacul Fay, a intrat în administrarea Ocolului Silvic Simeria, în 1952 acesta fiind declarat ocol silvic experimental. În 1954 a fost înfiinţată Staţiunea de Cercetări şi Experimentări Forestiere Simeria, care ulterior a preluat ca bază materială Parcul Dendrologic.
Măsura a salvat arboretumul de la dispariţie şi a dus la protejarea zonei, care era vizată de tăierile de pădure efectuate de localnici. La propunerea Comisiei Monumentelor Naturii, Parcul dendrologic Simeria (video) a fost ocrotit de lege, primind atributul de „Monument al Naturii” – rezervaţie dendrologică.
Astăzi castelul aparține Consiliului Național pentru Silvicultură, iar parcul dendrologic îi este în grija Academiei de Științe din România.
În satul Mintia, învecinat Devei, turiștii găsesc castelul construit în anul 1641 de către familia nobilului Gyulay Ferenc.
Clădirea a fost renovată în secolul al XIX-lea și a devenit cel mai mare castel de stil clasicist din Transilvania. Castelul Gyulay a fost naționalizat la mijlocul secolului trecut, iar în 2007, după un proces îndelungat, a ajuns în posesia familiei Horváth Tholdy. O parte din castel este folosită ca locuință de către proprietari, dar castelul poate fi vizitat la cerere.
În satul Brănișca din Hunedoara poate fi văzut castelul Josika, înființat la sfârșitul secolului al XVI-lea pe malul Mureșului și transformat de autoritățile comuniste în centru de îngrijire și tratament.
Castelul din Zam, devastat de insurgenții maghiari
Castelul Nopcsa din Zam a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind în proprietatea faimoasei familii nobiliare Nopcsa. O legendă spune că sub castel au fost clădite mai multe tuneluri secrete, folosite ca ascunzători pentru comorile baronului Laszlo Nopcsa.
Un mai vechi conac al lui Laszlo Nopcsa, comite suprem al Hunedoarei până în 1848, a fost devastat complet de revoluționarii maghiari, la mijloculsecolului al XIX-lea.
Spitalul Zam, fostul castel al familiei Nopcsa. Foto: Daniel Guță
„Aceasta era
locuinţa şi satul unui moşier român, un credincios pe nume Nopcea, a cărui casă
a fost atacată şi jefuită de secui şi distrugerea a fost desăvârşită chiar de
proprii săi ţărani. Să nu-l lăsăm pe cititor să creadă că Zam era un exemplu
rar de distrugere. Din momentul intrării mele în Transilvania şi până la
sosirea mea în Sibiu, o călătorie de trei zile, fiecare casă izolată, fiecare
mic sătuc sau han aflat pe marginea drumului era distrus”, relata Andrew
Archibald Paton (1811 – 1874), un celebru diplomat orientalist englez, a
vizitat Transilvania în toamna anului 1849.
Trei decenii mai târziu, clădirea a fost refăcută din temelii. A fost naționalizată de regimul comunist și transformată în spital de neuropsihiatrie.
Conacele grofilor de pe Valea mureșului, ruinate
Vechi de două secole, conacul Klobosiski din Gurasada (video) a fost în proprietatea unei familii de grofi, Benedikty, până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aceasta ar fi înființat și parcul dendrologic cu specii rare, întins pe 2,5 hectare în jurul clădirilor.
„În jurul conacului se mai văd copaci seculari, tuia uriași, pini canadieni, câțiva castani bătrâni și arbori lalea, iar plantația de bambus a rezistat și ea mai mult decât unele dintre clădirile sale. Păcat de el, că a fost lăsat să se ruineze”, relata Mircea, un fost îngrijitor al moșiei.
Imaginea 1/25:
Conacul părăsit din Gurasada Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (69) JPG
După Al Doilea Război Mondial, conacul de pe malul Mureșului a fost transformat de comunişti în IAS și centru de cercetare agricolă. După 1990 a fost însă părăsit și lăsat să se ruineze.
O soartă asemănătoare au avut-o conacele Veres din Bobâlna, Barcsay din Bârcea Mică și Daniel din Rapoltu Mare.
Actualitate
Ce spun românii despre sistemul care împiedică șoferii băuți să pornească mașina: „Imediat o să apară unii care te ajută să îl deconectezi”
Instalarea dispozitivelor electronice care pot bloca pornirea mașinii pentru cei care se urcă băuți la volan stârnește controverse pentru numeroși români. Unii sunt de acord cu ideea, în speranța că va reduce riscurile, dar alții văd astfel de reglementări ca fiind o îngrădire a libertății.
Noile dotări antialcool ale mașinilor stârnesc controverse pe rețelele sociale. Foto: Magnific. com
O știre care prezintă o presupusă înăsprire a
condițiilor pentru șoferii din Spania a devenit un subiect aprins de discuție
pe rețelele de socializare. Potrivit informațiilor distribuite online, toate
mașinile noi ar urma să fie echipate cu sisteme alcolock, care ar împiedica
pornirea motorului dacă șoferul a consumat alcool.
În realitate, nu este vorba despre obligativitatea
montării unui etilotest pe fiecare autoturism nou din Spania. Direcția Generală
de Trafic din Spania (DGT) include pe lista sistemelor obligatorii pentru
vehiculele nou înmatriculate, începând din iulie 2024, doar „preinstalarea
alcolock”. Astfel, mașinile trebuie să
dispună de interfața tehnică necesară pentru instalarea ulterioară a unui
astfel de dispozitiv.
Direcția Generală de Trafic din Spania (DGT) a
explicat modul de funcționare al dispozitivului.
„Șoferul, înainte de pornire, trebuie să activeze
alcolock. Suflă printr-un muștiuc, iar aparatul detectează nivelul de alcool
din aerul expirat. Dacă nivelul este mai mare decât cel permis, alcolock
blochează demarorul. Dacă este mai mic, permite pornirea. Dacă are loc o oprire
mai lungă de 30 de minute, procesul trebuie repetat”, informa DGT, în 2024.
Reglementarea europeană, publicată și în Buletinul
Oficial al Statului spaniol (BOE), precizează că interfața trebuie să permită
instalarea sau adaptarea ulterioară a unui alcoolmetru anti-pornire. Aparatul
nu este montat automat pe toate autoturismele noi și nici nu devine obligatoriu
pentru toți șoferii din Spania.
În Spania, dispozitivele alcolock sunt deja
obligatorii, din 6 iulie 2022, pentru anumite autobuze și autocare destinate
transportului de călători, din categoriile M2 și M3, dacă vehiculele dispun de
interfața standardizată.
Improvizații care pot înșela alcolock-ul
Mesajul distribuit pe Reddit a iscat dezbateri
despre cum ar funcționa acest sistem în România. Unii români cred că, în scurt
timp, șoferii ar găsi soluții pentru ocolirea dispozitivului.
„Imediat o să apară românii care te ajută să îl
deconectezi: 50 de euro, o resoftare și e gata”, a glumit un internaut.
Altcineva susține că un astfel de dispozitiv, care
împiedică pornirea mașinii dacă detectează alcool în aerul expirat de șofer, ar
putea fi „înșelat”.
„O să stea cerșetorii pe lângă baruri: «Boss, zece
lei și suflu în aparat»”, a scris altcineva.
Un român mizează pe alte improvizații.
„Va apărea o chinezărie care se încarcă la USB și
suflă aer în etilotest ca să îl păcălească”, afirmă acesta.
Un internaut amintește că sistemul alcolock este
aplicat deja în unele state, în principal pe autobuze.
„Intenția este bună, execuția mai puțin. Vor apărea
foarte ușor aparate care suflă în etilotest pentru tine sau poți să rogi pe
altcineva din mașină să sufle, ca să porniți la drum”, adaugă altcineva.
Altcineva crede că sistemul poate fi păcălit ușor,
pentru că poate sufla pasagerul din dreapta.
„Abia aștept să se strice și să îi dau foc mașinii
de nervi, pentru că nu o pot folosi, deși nu am băut nimic”, adaugă acesta.
Un român a atras și el atenția asupra posibilelor
erori ale sistemului și asupra cazurilor în care mașina nu ar mai putea fi
pornită, deși șoferul nu a consumat alcool.
„Mai sunt și situațiile de urgență. Ești la cabană
și toată lumea de acolo a băut. Unul face infarct. Suni la 112, dar sunteți în
mijlocul pădurii. Declari că poți conduce până la jumătatea drumului, ca să
predai pacientul și să economisești timp prețios. Dar mașina nu pornește”,
adaugă cineva.
Măsura, privită ca reglementare restrictivă
Unii români au comentat ironic măsurile preventive.
„UE creează mereu noi oportunități de afaceri și
locuri de muncă”, a notat un internaut.
Altcineva crede că măsura ar putea fi continuarea
unei forme de control tot mai larg asupra șoferilor și, în general, asupra
populației.
„În câțiva ani, vei avea nevoie de permisiune ca să
deschizi ușa mașinii proprii, iar dacă ai depășit limita de kilometri permisă,
aceasta se va opri în drum, va tipări automat o amendă și îți va scădea puncte
din scorul social”, crede acesta.
Bulgarii se feresc din calea șoferilor români: „Sunt complet imprudenți. Viteze foarte mari, depășiri în curbe. Mi-e sincer frică”
„Dormi liniștit când Big Brother veghează: și în
mașină, și pe stradă, și în casă”, a comentat ironic alt internaut.
Altcineva privește dispozitivele de tip alcolock ca
pe forme de aplicare a unor măsuri autoritare.
„Plecăm de la prezumția de vinovăție sau inteligența
artificială ar trebui să ne urmărească mișcările, ca să vadă dacă suntem
băuți?”, întreabă acesta.
Un român crede că toleranța zero la alcool a
devenit necesară din cauza comportamentului unor șoferi.
„Am avut o legislație mai permisivă în privința
alcoolului, dar existau oameni cu mentalitatea: «Am 120 de kilograme, nu se
simt patru beri», «Beau cola după, nu mai apare la etilotest», «Am băut cinci
beri acum patru ore, nu mai sunt beat»”, a scris acesta.
Argumentele românilor care susțin măsura
Alți români au susținut că sunt în favoarea unei
astfel de măsuri, deoarece dispozitivele ar putea reduce numărul accidentelor
provocate de șoferii băuți și i-ar opri pe cei care, după ce consumă alcool,
își supraestimează capacitatea de a conduce.
„Am fost la un pas să îmi pierd viața pentru că o
femeie a intrat beată, cu 80 de kilometri pe oră, într-o intersecție în care
avea semnul Stop. Aș pune etilotest și în sânge, direct ca microcip. Nu îți dai
seama cât de puțin amuzant este să mori pentru că nea Marin a spus că el ține
la băutură”, a scris un internaut.
Drumul pe care mulți șoferi recunosc că au ațipit la volan. „Dacă ești prea ambițios și crezi că reziști, riști să o pățești grav”
Alt român a relatat că a trecut printr-o situație
asemănătoare și crede că astfel de măsuri ar putea reduce numărul accidentelor.
„Eu, nevinovat, circulând cu 30 de kilometri pe oră
și având prioritate, m-am trezit cu viața în pericol, cu mașina distrusă și cu
o traumă care mi-a trecut abia după șase luni”, adaugă el.
Unui român i se pare incredibil că oamenii privesc
o tehnologie de bază pentru siguranță ca pe o încălcare masivă a drepturilor.
„Se plâng de un senzor în mașină, dar apoi sunt șocați
când cineva conduce beat și distruge totul”, adaugă acesta.
Un internaut amintește că nu este vorba despre
obligativitatea montării dispozitivului din fabrică, ci despre includerea
conexiunilor și componentelor tehnice necesare instalării ulterioare.
„Având în vedere că am condus și după ce am băut,
susțin măsura. Ar fi bine ca mașina să nu te lase. Mulți oameni cred că au
superputeri după ce beau, dar de fapt sunt mai praf.”, a adăugat alt internaut.
Alt român susține că, deși nu bea la volan, nu este
de acord cu o astfel de măsură.
„Nu am chef să fiu tratat din start ca și cum aș
face asta”, afirmă el.
Un român amintește că, în unele state, oamenii nu
îndrăznesc să depășească viteza legală doar pentru că au radare peste tot.
„Cel mai bine ar fi ca poliția să facă razii mai
dese și gata”, crede altcineva.
Un incendiu puternic a afectat, marţi seară, o fermă zootehnică de pe raza oraşului Milişăuţi, au informat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava.
Pompierii au intervenit cu 11 echipaje FOTO: captură video
Potrivit acestora, pentru stingerea incendiului au intervenit 11 autospeciale de pompieri, atât militari, cât şi de la serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă (SVSU).
„Pompierii militari de la subunităţile Suceava, Rădăuţi, Solca, Siret şi Gura Humorului, împreună cu lucrătorii SVSU din localităţile Iaslovăţ, Milişăuţi, Grăniceşti şi Arbore, intervin cu 11 autospeciale de stingere pentru localizarea şi lichidarea unui incendiu izbucnit la o fermă de animale, pe raza oraşului Milişăuţi. Incendiul se manifesta la clădirea fermei”, au precizat oficialii ISU Suceava, scrie Agerpres.
Potrivit unui prim bilanţ, construcţia fermei a fost afectată pe aproximativ 3.000 mp. Flăcările au mai distrus şi un depozit de furaje în aer liber, pe aproximativ 1.000 mp
În interiorul fermei se aflau aproximativ 300 de suine, inclusiv scroafe gestante și purcei. O parte dintre animale au fost evacuate la timp și salvate de către echipele de intervenție. Numărul exact al suinelor care au pierit în incendiu urmează să fie stabilit de proprietar, după finalizarea bilanțului.
Incendiul a fost lichidat. În prezent, forțele de intervenție lucrează pentru îndepărtarea efectelor negative și asigurarea zonei.
„La finalul intervenţiei, proprietarul va efectua bilanţul exact al victimelor din rândul suinelor. Cauza probabilă de izbucnire a flăcărilor este în curs de stabilire”, au mai precizat oficialii ISU Suceava.
Un medic şef de secţie la un spital municipal din judeţul Dâmboviţa a fost reţinut de poliţişti pentru luare de mită, el fiind acuzat că lua bani de la pacienţi sau aparţinători pentru consult, reţete şi internări.
Medic reținut pentru șapagă FOTO: Shutterstock
Un medic din Dâmbovița a fost reținut pentru mită în formă continuată.
„La data de 09.06.2026, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană având calitatea de medic şef-secţie în cadrul unui spital municipal aflat pe raza judeţului Dâmboviţa, cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului.
Anchetatorii spun că, în perioada 14 aprilie-22 mai, medicul ar fi primit, în mod repetat, pentru sine, sume de bani cuprinse între 100 lei şi 400 lei, de la pacienţi sau de la aparţinătorii acestora, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu, respectiv consultaţii medicale, prescrierea, efectuarea de tratamente medicale şi internări.
El a fost reţinut pentru 24 de ore şi va fi prezentat judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Dâmboviţa, cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.
Ce spun românii despre sistemul care împiedică șoferii băuți să pornească mașina: „Imediat o să apară unii care te ajută să îl deconectezi”
Instalarea dispozitivelor electronice care pot bloca pornirea mașinii pentru cei care se urcă băuți la volan stârnește controverse pentru numeroși...
Fermă de animale cuprinsă de flăcări în județul Suceava. Zeci de porci au ars de vii
Un incendiu puternic a afectat, marţi seară, o fermă zootehnică de pe raza oraşului Milişăuţi, au informat reprezentanţii Inspectoratului pentru...
Medic șef de secție, reținut pentru mită. Sumele pe care le-ar fi cerut pacienților
Un medic şef de secţie la un spital municipal din judeţul Dâmboviţa a fost reţinut de poliţişti pentru luare de...
Cum te ajută SOLO să nu ratezi niciun termen fiscal
Pentru un PFA, cele mai scumpe greșeli nu vin din rea-voință, ci din uitare. Un termen depășit cu câteva zile...
Zelenski, discuție telefonică cu emisarii lui Trump, în timpul escalei de la Chișinău . Kievul speră la relansarea negocierilor de pace cu Rusia
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a avut o conversație „foarte pozitivă” cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared...
Povestea tulburătoare a sașilor din Transilvania. „În 1990, toți au spus: acum să plecăm, până nu închid din nou granițele”
Christa Moldovan, ghid al bisericii monument din Mediaș, a dezvăluit pentru „Adevărul” povestea comunității orașului medieval și a vorbit deportările...
Primele nume confirmate de Eugen Tomac în guvernul tehnocrat. Cele 5 probleme urgente ale țării și soluțiile pentru deblocarea PNRR
Un eventual guvern tehnocrat reprezintă, în opinia lui Eugen Tomac, o soluție de compromis după eșecul partidelor de a ajunge...
-
Actualitateacum 2 zile
Prima de activare 2026. Românii care pot primi bani de la stat la angajare
-
Actualitateacum 3 zile
Operațiune dificilă de salvare în Munții Buzăului. Doi turiști rătăciți cu ATV-ul au fost găsiți după mai bine de 10 ore
-
Actualitateacum 2 zile
Teheranul spune că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă. Condițiile noi invocate de ambasadorul Iranului la Moscova
-
Breakingacum o ziBBC: Unul dintre finanțatorii West Ham, acuzat că s-a folosit de poziția sa pentru a obține favoruri sexuale de la tinere modele
-
Breakingacum o ziForbes: Inteligența artificială schimbă piața escortelor în SUA. Cerere uriașă pentru conversație premium
-
Actualitateacum 2 zile
Primii kilometri ai lotului 3 din A7 intră la asfaltare. Termenul estimat pentru deschiderea circulației
-
Actualitateacum 3 zile
A venit înlocuitorul lui Kopic! Dinamo și-a găsit antrenorul pentru următorii doi ani
-
Actualitateacum o zi
Primele nume confirmate de Eugen Tomac în guvernul tehnocrat. Cele 5 probleme urgente ale țării și soluțiile pentru deblocarea PNRR