Actualitate
Satul plin de secrete din Ținutul Pădurenilor: „Simbolurile noastre vechi seamănă cu ale celților” VIDEO
Poienița Voinii, unul dintre cele mai vechi sate din Ținutul Pădurenilor din Hunedoara, este cunoscut datorită artistului de folclor Drăgan Muntean, însă localnicii îl înfățișează ca pe un loc cu totul ieșit din comun prin istoria sa.
Satul Poienița Voinii din Hunedoara (video) se numără printre cele mai vechi așezări din Ținutul Pădurenilor, însă unii dintre locuitorii ei cred că rădăcinile acestei comunități încep din vremea celților.
„Această zonă a pădurenilor este considerată ca fiind una dintre cele mai vechi zone etno-folclorice. Cântecele noastre, cum este cel al morții, o cântare doinită a bradului, sunt foarte asemănătoare cu cele vechi celtice, la fel și simbolurile folosite în trecut de pădurenii autentici, acele motive geometrice pe care le vedem pe costumele populare, înainte de a apărea zorzoanele și motivele florale”, spune Sorin Muntean, un localnic din satul Poienița Voinii din Hunedoara, preocupat de trecutul așezării.
Sorin Muntean, în fața casei memoriale a lui Drăgan Muntean, din Poienița Voinii. Foto: Daniel Guță
Vestigii istorice de peste două milenii
Cele mai vechi vestigii antice descoperite în Ținutul Pădurenilor din Hunedoara datează din secolele II – I î.Hr., fiind asociate epocii lui Burebista (82 î.Hr. – 44 î.Hr.). Regele get este amintit de istorici ca fiind cel cara a supus şi distrus mai multe triburi stabilite în spaţiul carpatic, reușind să îi alunge pe celţii care ocupaseră ţinuturi întinse din actualul teritoriu al Transilvaniei.
Artefactele de epocă dacică au fost identificate pe Valea Cernei – pe vetrele satelor din jurul lacului Cinciș în timp ce la Ghelari, Teliuc și Alun, în vecinătatea satului Poienița Voinii din Hunedoara au fost identificate rămășițe ale unor exploatări miniere antice.
Cea mai prețioasă comoară dacică din Ținutul Pădurenilor a fost descoperită la marginea satului Cerbăl. Tezaurul din locul numit „Dosul Pârlit” a fost scos la iveală de localnici în anul 1874, în timpul lucrărilor la drumul Govâjdia – Dobra, care traversa mai multe sate din Munții Poiana Ruscă.
Imaginea 1/24:
Poienita Voinii Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (23) jpg
Într-un vas de bronz, ascuns într-o oală de lut au fost depuse o fibulă de argint, două fibule cu scut rombic, un lanţ fragmentar de argint, două coliere, o spirală de braţ din argint cu capete stilizate în forma unui șarpe, alte trei brățări de aur și argint, şapte verigi spiralice, trei inele din bandă subțire și şase pandantivi (în formă de cui sau cal, dar și 491 monede romane, de asemenea din argint, emise între anii II – I î.Hr.
Pe baza datării monedelor, arheologii au stabilit că tezaurul a fost îngropat aici la mijlocul secolului I î. Hr., într-o epocă în care teritoriul ar fi fost stăpânit de regele dac Burebista (82 î.Hr. – 44 î.Hr.) .
Ținutul Pădurenilor din Hunedoara, locuit de daci în epoca romană
După războaiele daco-romane de la începutul secolului al II-lea, în Munții Poiana Ruscă au continuat să trăiască populații băștinașe ale Daciei, ocupate cu creșterea animalelor și cu exploatarea resurselor naturale: zăcămintele de fier și de marmură.
Ținutul „rustic”, toponimul care dă numele masivului aflat în împrejurimile centrului urban locuit de coloniști romani, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, a devenit unul dintre districtele miniere importante ale Daciei Romane.
Aici au fost descoperite cariere minere antice, necropole dacice ale minerilor, rămăşiţe ale unor cuptoare de reducţie a fierului şi ale unor galerii antice, dar şi o inscripţie faimoasă, care arăta importanţa aşezărilor miniere: „Natus Ibi Ubi Ferum Nascitum”, tradusă în „Născut acolo unde se naşte fierul”.
Portul pădurenilor și al vecinilor lor din țara Hațegului era asemănător cu al dacilor, arăta etnograful Romulus Vuia, care a cercetat Ținutul Pădurenilor timp de aproape jumătate de secol.
Gluga era unul dintre obiectele vestimentare care îi apropiau.
„Ca toate piesele ce sunt legate de o anumită utilitate şi gluga – ca şi cojocul, şuba înfundată, brâul împletit cu beţe, opincile – poate avea o vechime considerabilă. Cu toată prudenţa şi rezerva faţă de comparaţiile îndrăzneţe, mai ales într-un răstimp atât de mare, totuşi nu putem să nu constatăm marea asemănare între îmbrăcămintea dacilor de pe Columna lui Traian şi portul actual al glugii din Ţara Haţegului”, arăta etnograful Romulus Vuia.
Poienița Voinii din Hunedoara, atestată din secolul al XIV-lea
Poienița Voinii din Hunedoara a fost atestată documentar din secolul al XIV-lea, ca posesie a familiei mamei lui Ioan de Hunedoara, Elisbeta Morzsinai (Morzsina / Margina / Murşina).
„Despre Poienița Voinii știm, pe baza unui document din anul 1380, că aparținea familiei de cneji români din Demsuș, purtând ca nobili numele de Dompsos, apoi de Morsina. Munții noștri erau plini, ca de altfel și astăzi, de asemenea poienițe nelocuite, dar care aveau foarte mare importanță economică pentru populațiile din satele de la marginea masivului muntos. În câte o poiana din acestea se înjghebează un mic cătun care poate deveni sat, dar poate să se și mute în altă poiană”, arătau cercetătorii interbelici în Anuarul arhivei de folclor (1938).
Legenda Corvinilor, relatată de cărturarii acelor vremuri şi înfăţişată în frescele de secol XV din Castelul Corvinilor spune că Elisabeta ar fi fost din zona Hunedoarei, din fostul sat Cinciș, din apropiere, ajuns în anii ’60 sub apele lacului de acumulare Cinciș – Cerna.
„Legenda spune că regele Sigismund de Luxemburg, în trecere prin Transilvania, s-ar fi îndrăgostit de o româncă din părţile Hunedoarei, pe care, la despărţire, a dăruit-o cu un inel, ca semn de recunoaştere pentru copilul cel avea să se nască din dragostea lor şi pe care mama trebuia să-l trimită, când va fi mare, la curtea regală. Astfel se putu prezenta tînărul loan, mai târziu, la curtea regală, unde fu recunoscut mulţumită inelului, luat sub protecţia regelui şi dăruit cu moşii întinse”, scria istoricul Camil Mureşanu.
Brânza din Ținutul Pădurenilor, râvnită de împăratul Franz Joseph
În secolele următoare, documentele despre Ținutul Pădurenilor din Hunedoara sunt tot mai numeroase. Dezvoltarea exploatărilor miniere duce la înființarea a noi așezări, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea, regiunea din Munții Poiana Ruscă era considerată suprapopulată pentru o zonă de munte neprielnică agriculturii.
Oamenii din Poienița Voinii și din satele învecinate ale pădurenilor Ruda, Ghelari, Cernișoara, Vălari, Alun, Bunila și altele munceau în minele de fier, carierele de piatră și de marmură și exploatările forestiere care împânzeau ținutul.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, o rețea de funiculare traversa aceste locuri, legând Uzinele de Fier ale Hunedoarei, minele Ghelariului și satul Vadu Dobrii, aflat la peste 40 de kilometri în linie dreaptă de Hunedoara.
Atunci, comunitățile din ținutul izolat al Hunedoarei, cu sate înghesuite pe culmi greu accesibile ori înșiruite în văi adânci, toate înconjurate de centuri vaste de păduri au început să își dezvăluie lumii cultura arhaică și original, diferită de cea a regiunilor învecinate. Produsele locale l-ar fi impresionat chiar și pe împăratul habsburg Franz Joseph care a călătorit în Transilvania.
„Se spune că însuși împăratul Franz Joseph al Austriei s-a minunat de tradițiile pădurenilor și mai ales de sortimentul de brânză care se găsea aici. Ar fi trimis după această brânză deosebită, frământată, a cărei calitate era dată de solul bogat în minerale pe care pășteau iarba oile și vitele localnicilor, dar și de modul de preparare. Cașul se punea în putini, unde se lăsa la dospit, apoi după un timp știut de localnici, se frământa cu mâna și se punea un păs, un fel de capac peste care se așezau pietre, care presa brânza pentru a scoate apa și aerul din ea. I se îndepărta crusta și se punea apoi în apă și sare. Bunicul meu făcea o astfel de brânză”, își amintește Sorin Muntean.
Drăgan Muntean, simbolul satului din Ținutul Pădurenilor
În Poienița Voinii, aflată la vreo 25 de kilometri de Hunedoara, locuiesc câteva zeci de oameni, majoritatea vârstnici.
„Mulți săteni au lucrat în minele de fier de la Ghelari, la cariera de marmură din satul Alun, la combinatul siderurgic din Hunedoara. În același timp, creșteau animale și lucrau pământurile. Moșii noștri arau aproape toate dealurile din jurul Poieniței Voinii, pe care în vremea secerișului se legănau grânele. Acum pe ele crește feriga, au mai rămas pajiști ori au fost lăsate să se împădurească”, spune Miron Rădoane, din Poienița Voinii.
Satul din Ținutul Pădurenilor a rămas un reper al Hunedoarei, ca fiind locul natal al lui Drăgan Muntean (1965 – 2002), unul dintre cei mai cunoscuți artiști ai folclorului românesc din ultimele decenii. Casa din Poienița Voinii unde a copilărit interpretul a fost transformată într-un muzeu al pădurenilor, deschis vizitatorilor.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 20 de oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 15 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”