Actualitate
Independența editorială reprezintă esența unei prese libere
Redacția Ziarului Nationalul.ro se alătură jurnaliștilor de la Gazeta Sporturilor, Libertatea și PressOne precum și organizațiilor care și-au manifestat îngrijorarea cu privire la încălcarea principiilor de independență editorială a jurnaliștilor din grupul Ringier.
Într-o perioadă în care atât în România, cât și la nivel internațional, presa trece printr-o criză profundă de credibilitate, independența în fața ingerințelor editoriale (că sunt ele comerciale, politice sau venite din partea patronatului) și loialitatea față de interesul public sunt cele mai de preț bunuri ale unei instituții media.
Solidaritate împotriva abuzului firmei elvețiene Ringier, datorat industriei jocurilor de noroc
Cunoaștem foarte bine că nu este deloc facil să se realizeze presă de calitate în lipsa unei susțineri financiare constante, care cel mai adesea are la bază contracte comerciale de publicitate. Lipsa finanțărilor reprezintă o problemă recurentă a redacțiilor, astfel că aproape toți jurnaliștii sunt limitați în munca lor de a acoperi evenimentele.
Tocmai de aceea, deși la Ziarul Nationalul.ro nu vom accepta niciodată bani din partea companiilor de jocuri de noroc sau a politicienilor, nu considerăm că o presă finanțată și din partea acestora este una „vândută”, cât timp publicitatea este marcată ca atare, în mod vizibil și ușor de înțeles.
Pe de altă parte, niciodată un partener comercial nu ar trebui să aibă dreptul de a se amesteca în independența editorială a redacției.
Reiterând faptul că niciodată un publisher nu ar trebui să accepte așa ceva și cu atât mai puțin să concedieze redactori șefi sau oameni din redacție în urma refuzului acestora de a permite ingerința terților în fluxul editorialul, considerăm că este extrem de îngrijorător când aceste lucruri se întâmplă în trusturi de presă care ar trebui să fie un model pentru presa finanțată preponderent comercial, în special în contextul unui declin puternic al libertății presei nealiniate din România.
Presa nealiniată, care nu răspunde la comenzi politice sau comerciale, atinge tot mai puțini români comparat cu presa care permite companiilor – inclusiv celor din industria jocurilor de noroc – și politicienilor să cumpere la vedere sau mascat spațiu de emisie sau de tipar. Este tot mai greu să faci presă de calitate în România, iar atunci când managementul unui trust de presă internațional încalcă normele de bază ale relației publisher-redacție, se pierde un capital extrem de prețios: încrederea publicului, dar și a redacțiilor respective.
Ne afirmăm sprijinul complet pentru redacțiile Libertatea Gazeta Sporturilor și PressOne în această problemă și sperăm că apelurile publice la respectarea independenței editoriale vor fi ascultate.
Trebuie avut în vedere și faptul că în spațiul public, presa aservită intereselor (de orice natură) promovează impostura, dovadă fiind noianul de ştiri false şi de propagandă existent în spațiul public.
Nu suntem în măsură să oferim soluții, dar suntem convinși că trebuie cumva acționat cu aceeași vigoare împotriva amenințărilor la adresa libertății presei care provin chiar din exteriorul ei.
De aceea, facem apel instituțiilor statului român și suntem solidari cu această cauză, clamând ideea că avem nevoie de voci libere, credibile şi critice care pot să aducă în spaţiul public informaţia relevantă pentru cetăţeni şi să facă faţă intereselor diverselor grupuri de presiune politică sau comercială.
Redăm mai jos și apelul Centrului pentru Jurnalism Independent și ActiveWatch, demonstrând că managementul firmei elvețiene Ringier încalcă independența editorială a Gazetei Sporturilor și a Ziarului Libertatea.
Reamintim că Redacția PressOne s-a solidarizat cu Cătălin Ţepelin şi a punctat, într-o poziţie comună a ziariştilor de la Libertatea şi de la Gazeta Sporturilor, că domnul Cătălin Ţepelin a fost concediat pentru că s-a opus măsurii ca articolele despre casele de pariuri să fie văzute înainte de publicare şi de către management.
Cătălin Ţepelin lucra de peste 20 de ani la Gazeta Sporturilor, publicaţie la care a avut de-a lungul timpului mai multe roluri. A pornit ca reporter, şef de secţie, project manager şi digital manager. În anul 2018 a preluat de la Cătălin Tolontan conducerea editorială a Gazetei Sporturilor.
Comunicatul propriu – zis
Pentru justețea actului jurnalistic, redăm în integralitatea sa comunicatul :
„Centrul pentru Jurnalism Independent și ActiveWatch își exprimă solidaritatea cu cei peste 70 de jurnaliști ai publicațiilor Gazeta Sporturilor și Libertatea, care au sesizat public azi faptul că asupra celor două redacții s-au făcut presiuni editoriale din partea managementului grupului Ringier, în mod repetat. Presiuni care au culminat cu demiterea redactorului șef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Țepelin.
Jurnaliștii celor două publicații spun, în scrisoarea deschisă publicată astăzi, că manageri din conducerea Ringier au cerut să vadă, printre altele, în avans articolele despre firmele de jocuri de noroc care sunt clienți de publicitate. Jurnaliștii mai relatează și că unul dintre managerii Ringier a exprimat opinia că separarea dintre comercial și editorial reprezintă „o mare problemă”. De asemenea, aceștia mai arată și că încercările de a comunica cu managementul grupului Ringier nu au primit niciun răspuns. Răspunsul a fost demiterea redactorului șef Cătălin Țepelin.
Într-o perioadă în care atât în România, cât și la nivel internațional, presa trece printr-o criză profundă de credibilitate, independența în fața ingerințelor editoriale (că sunt ele comerciale, politice sau venite din partea patronatului) și loialitatea față de interesul public sunt cele mai de preț bunuri ale unei instituții media.
Reglementarea industriei pariurilor și a jocurilor de noroc și impactul sau riscurile sociale pe care aceste activități le prezintă pentru unele grupuri vulnerabile reprezintă subiecte de maxim interes public. Cu atât mai mult ele reprezintă teme editoriale legitime pentru o publicație sportivă.
Inclusiv Codul editorial al Ringier prevede garantarea independenței jurnaliștilor și separarea dintre zona editorială și cea comercială:
„Jurnaliștii noștri sunt neclintiți în fața influenței persoanelor, companiilor și autorităților. Evităm prejudecățile și dezvăluim conflictele de interese. Separăm reportajele de comentarii. Marcăm conținutul comercial.”
„Suntem conștienți de responsabilitatea pe care o avem față de public și relatăm într-un mod echilibrat, imparțial și corect. Ne-am angajat să respectăm statul de drept și aderăm la standardele și regulile industriei media”.
Ne exprimăm regretul că trustul Ringier transmite publicului din România că propriul său cod editorial este doar un text golit de conținut.
Considerăm că modul în care trusturile media internaționale operează în țări în care libertatea presei este încă precară dă adevărata măsură a angajamentului lor față de principiile etice pe care le clamează.
Centrul pentru Jurnalism Independent și ActiveWatch urmăresc îndeaproape evoluția evenimentelor de la Gazeta Sporturilor și Libertatea. Ar fi regretabil ca publicul din România să fie lipsit de jurnalismul în interes public care a consacrat jurnaliștii celor două publicații, mai cu seamă în contextul dificil al războiului din Ucraina și al celor patru runde de alegeri ce vor avea loc anul viitor în România.”
Sursa foto :https://google.com
Redactorul Daniel Mihai, colaborator al Ziarului Naționalul.ro susține și militează pentru această cauză considerând că independența editorială reprezintă esența unei prese libere
Actualitate
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
Un locuitor din apropierea orașului Simferopol a ajuns la o benzinărie într-o după-amiază obișnuită de vară, sperând să alimenteze înainte de o călătorie programată pentru ziua următoare. Rezervorul mașinii era aproape gol, iar coada se întindea pe zeci de vehicule.
Benzinăriiile din Crimeea au rpmas fără combustibil/FOTO:X
A înaintat lent, timp de opt ore. Când a ajuns aproape de pompă, benzina s-a terminat. A petrecut noaptea în mașină pentru a nu-și pierde locul. A reușit să alimenteze abia a doua zi dimineață, după aproximativ 19 ore de așteptare, primind doar 20 de litri, limita impusă de autoritățile locale.
Povestea sa este una dintre numeroasele relatări apărute în ultimele săptămâni pe rețelele sociale din Crimeea. Peninsula anexată de Rusia se confruntă cu o criză a combustibilului fără precedent, pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii logistice care asigură aprovizionarea regiunii.
Restricții, cozi și benzinării fără combustibil
Primele semne ale crizei au apărut la sfârșitul lunii mai, când autoritățile instalate de Rusia în Sevastopol au introdus restricții privind vânzarea carburanților. Inițial, șoferii au fost limitați la 20 de litri pentru o alimentare, iar la scurt timp una dintre cele mai mari rețele de benzinării din peninsulă a rămas fără benzină.
Pe măsură ce situația s-a agravat, măsurile au devenit mai stricte. În unele zone, combustibilul a început să fie distribuit pe baza unor coduri QR.
Imaginile cu kilometri de cozi la pompe au devenit obișnuite. În paralel, autoritățile au făcut apel la populație să evite alimentarea preventivă și să nu își facă rezerve.
Cum a început criza
Deficitul de combustibil este asociat de analiști cu intensificarea atacurilor ucrainene asupra rutelor logistice rusești.
În ultimele luni, Kievul a extins utilizarea dronelor cu rază media de acțiune, capabile să lovească ținte aflate la distanțe de 150 până la 300 de kilometri. Obiectivele vizate includ depozite de carburant, poduri, noduri feroviare și convoaie de aprovizionare.
Potrivit autorităților ucrainene, scopul acestor operațiuni este reducerea capacității Rusiei de a susține ofensiva de pe front prin afectarea logisticii din spatele liniilor de luptă.
Coridorul terestru către Crimeea, sub presiune
După atacurile asupra Podului Kerci, Rusia și-a mutat o parte importantă a logisticii către coridorul terestru care leagă regiunea Rostov de Crimeea prin teritoriile ocupate din sudul Ucrainei.
Mult timp, această rută a fost considerată relativ sigură. Situația s-a schimbat însă odată cu apariția dronelor ucrainene cu rază medie de acțiune.
În ultimele săptămâni, au fost raportate atacuri asupra convoaielor de camioane, a cisternelor și a infrastructurii rutiere folosite pentru aprovizionarea peninsulei. De asemenea, mai multe poduri care asigură legătura dintre Crimeea și regiunile ocupate din sudul Ucrainei au fost avariate.
Experții citați de presa ucraineană afirmă că aceste lovituri au crescut semnificativ dificultatea transportului de combustibil și materiale către peninsulă.
Efectele se extind dincolo de benzinării
Criza carburanților începe să afecteze și alte sectoare.
Operatorii de transport public au redus numărul curselor, iar sute de autobuze nu au mai ieșit pe traseu din cauza lipsei combustibilului. Costul transportului privat a crescut, iar unele magazine au început să raporteze dificultăți în aprovizionarea cu produse de bază.
Locuitorii au semnalat lipsa unor mărfuri precum zahărul, uleiul și cerealele, în timp ce comercianții încearcă să gestioneze întârzierile în livrări, scrie pravda.ua.
Autoritățile locale susțin că situația rămâne sub control și că serviciile esențiale continuă să funcționeze.
Piața neagră a benzinei
Deficitul a generat și o piață paralelă.
Pe platformele locale au apărut anunțuri de revânzare a benzinei la prețuri de câteva ori mai mari decât cele oficiale. În unele cazuri, un litru de carburant era oferit la prețuri considerate exorbitante chiar și pentru standardele locale.
Forțele de ordine au intervenit împotriva unor persoane acuzate că vindeau combustibil fără autorizație, confiscând rezervele descoperite și deschizând anchete.
Turismul, o altă victimă a crizei
Problemele de aprovizionare au apărut chiar la începutul sezonului estival, un moment important pentru economia Crimeei.
Date publicate de presa rusă arată o scădere semnificativă a rezervărilor turistice comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, numărul anulărilor a crescut considerabil.
Armata Olandei se pregătește de război cu Rusia într-un mod neașteptat: a construit un lagăr pentru prizonieri. Pază cu AI și drone
Unele hoteluri au încercat să atragă turiști oferind combustibil gratuit ca bonus pentru rezervări. În câteva cazuri, proprietarii au rămas fără benzină înainte de a rămâne fără camere disponibile.
Benzina se distribuie cu porția în mai multe regiuni
Semnele presiunii tot mai mari asupra sectorului energetic rus devin vizibile și la pompă. Compania petrolieră rusă Tatneft, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața carburanților din Federația Rusă, a introdus restricții privind vânzarea benzinei și motorinei în întreaga sa rețea de stații de alimentare.
Reprezentanții companiei au confirmat pentru agenția rusă Interfax că măsura se aplică la nivel național.
„În prezent, restricțiile sunt în vigoare în întreaga rețea de benzinării Tatneft”, au declarat operatorii serviciului de relații cu clienții ai companiei.
Pe lângă limitarea cantităților de combustibil care pot fi cumpărate, mai multe stații acceptă exclusiv plata în numerar.
Limite de până la 20 de litri de benzină pentru un autoturism
Potrivit presei ruse, în regiunea Celiabinsk șoferii de autoturisme nu mai pot cumpăra mai mult de 30 de litri de benzină la o alimentare, în timp ce pentru motorină limita este de 60 de litri. În cazul camioanelor, plafonul a fost stabilit la 300 de litri de motorină.
În alte regiuni, restricțiile sunt și mai severe. La Orenburg și Sankt Petersburg, de exemplu, șoferii pot alimenta maximum 20 de litri de benzină și 40 de litri de motorină pentru autoturisme, în timp ce camioanele sunt limitate la 200 de litri.
Primele semnale privind dificultățile de aprovizionare din rețeaua Tatneft au apărut încă de săptămâna trecută, când restricțiile au fost introduse punctual în mai multe regiuni.
Atacurile asupra rafinăriilor afectează producția de combustibil
Experții ruși și ucraineni leagă apariția acestor probleme de seria atacurilor lansate de Ucraina asupra infrastructurii petroliere ruse.
Potrivit estimărilor disponibile, aproximativ o treime din capacitățile de rafinare ale Rusiei sunt în prezent oprite sau funcționează la capacitate redusă. Este vorba despre instalații care procesează anual circa 77 de milioane de tone de țiței.
Pentru piața internă rusă, acest lucru se traduce prin pierderea a aproximativ un sfert din producția principalelor tipuri de carburanți.
În paralel, loviturile ucrainene asupra infrastructurii logistice din teritoriile ocupate au complicat și mai mult transportul combustibilului către zonele aflate sub controlul Moscovei.
Moscova, atacată de zeci de drone. Cea mai mare rafinărie din capitala Rusiei în flăcări
Rafinăria Moscovei, lovită de drone
În dimineața zilei de 16 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei și alte unități ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei au atacat rafinăria de petrol din Moscova, una dintre cele mai importante instalații energetice ale capitalei ruse.
Complexul asigură o mare parte din necesarul de benzină al Moscovei, peste jumătate din consumul regional de motorină și furnizează combustibil pentru principalele aeroporturi ale capitalei.
Potrivit informațiilor preliminare, dronele ucrainene ar fi avariat instalația de distilare primară a țițeiului, considerată elementul central al procesului tehnologic al rafinăriei și descrisă de specialiști drept „inima” întregului complex.
Poate Rusia să rezolve problema?
Analiștii consideră că Moscova va încerca să își adapteze rutele logistice și să consolideze protecția infrastructurii critice. O soluție discutată este extinderea utilizării plaselor și sistemelor de protecție anti-drone de-a lungul coridoarelor de transport.
Cu toate acestea, experții avertizează că necesarul de combustibil al Crimeei este foarte mare și presupune transportul constant al unor volume importante de produse petroliere.
În opinia lor, atâta timp cât Ucraina continuă să lovească infrastructura de transport și depozitare, aprovizionarea peninsulei va rămâne vulnerabilă.
Pentru Kiev, campania are un obiectiv strategic clar: reducerea capacității Rusiei de a susține operațiunile militare în sudul Ucrainei și transformarea Crimeei într-un teritoriu tot mai dificil de alimentat și administrat. Pentru locuitorii peninsulei, efectul cel mai vizibil este însă mult mai simplu: ore petrecute la cozi, benzinării goale și incertitudinea că vor găsi combustibil pentru ziua următoare.
Actualitate
Incident în Canalul Mânecii: o fregată rusă ar fi tras focuri de avertisment spre un iaht britanic
Marinari aflați la bordul unei fregate rusești ar fi tras focuri de avertisment în direcția unui iaht cu vele care s-a apropiat de navă în Canalul Mânecii, potrivit relatărilor presei britanice. Nu au fost raportate victime și nici pagube la bordul iahtului.
Autoritățile britanice au confirmat că investighează incidentul FOTO: X/@Barnes_Joe
Incidentul ar fi avut loc marți, 16 iunie, în jurul orei 13:40 (ora României), în zona dintre insula Wight și coasta normandă, și ar fi implicat fregata Amiral Grigorovici. Potrivit informațiilor preliminare, iahtul vizat ar fi fost înregistrat în Marea Britanie.
Autoritățile britanice au confirmat că investighează incidentul. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat: „Investigăm informațiile privind un incident petrecut în Canalul Mânecii.”
Surse citate de agenția Press Association și Sky News susțin că nu au fost raportate victime și nici pagube la bordul iahtului.
Evenimentul are loc pe fondul tensiunilor crescute dintre Marea Britanie și Rusia, în contextul războiului din Ucraina și al prezenței navale ruse în proximitatea apelor britanice.
Fregata implicată ar fi fost observată în ultimele luni operând frecvent în apele din jurul Marii Britanii, inclusiv în misiuni de escortare a unor petroliere sancționate din așa-numita „flotă-fantomă” a Rusiei.
Incidentul survine în paralel cu reuniuni internaționale privind sprijinul pentru Ucraina, inclusiv summitul G7, unde liderii occidentali au discutat noi măsuri de susținere a Kievului.
Actualitate
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, și-a cerut scuze pentru declarațiile jignitoare făcute la adresa omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, afirmând totodată că Ucraina nu are motive să se aștepte la acțiuni militare din partea Belarusului.
Aleksandr Lukașenko/FOTO: EPA-EFE
„Poate că pe alocuri am exagerat, dar a fost un răspuns la declarațiile sale nepotrivite: «Avem 500 de ținte, știm unde se află Lukașenko. Mâine vom lovi cu rachete și drone». Am tăcut. Chiar și toți cei din jur erau surprinși că am tăcut.
Înțelegeam că omul se află sub o presiune enormă, este un om tânăr, fără experiență, nu este militar. Poate că ceva nu a funcționat cum trebuie în mintea lui. Am tăcut. Dar când au început să mă amenințe, am fost nevoit să răspund”, a declarat Lukașenko marți, 16 iunie, potrivit BELTA.
Acesta a adăugat că regretă tonul și insulta, dar nu și motivul pentru care a reacționat.
„Dacă Volodîmîr Oleksandrovici (n.r. Zelenski) s-a simțit jignit, îmi cer scuze pentru acele cuvinte. Poate că nici nu ar fi trebuit să le spun, având în vedere că el se află în război.
Poate că nu trebuia să mă exprim atât de dur. Dar, pe de altă parte, el trebuie să înțeleagă că la noi se spune adesea: «cum cânți, așa ți se va cânta și la înmormântare»”, a afirmat Aleksandr Lukașenko.
Președintele a subliniat că Zelenski trebuie să fie mai atent și mai prudent.
„Mai ales că el înțelege foarte bine că din partea Belarusului, și în special din partea mea, nu are de ce să se aștepte la acțiuni militare. Încă din primele zile ale războiului i-am propus cum să ajungă la un acord și cum să încheie pacea.
Dacă m-ar fi ascultat atunci, în 2022, astăzi nu s-ar mai discuta despre unde să se oprească frontul — pe linia actuală de contact sau dacă să mai cedeze încă 13% din Donbasul care nu a fost încă ocupat de ruși. Dar atunci nu m-a ascultat”, a remarcat liderul belarus.
El spune practic că Zelenski ar trebui să înceteze declarațiile sau acțiunile pe care Belarusul le consideră ostile și să accepte că Belarusul nu intenționează să intre în război împotriva Ucrainei.
Belarus a intrat în exerciții militare alături de Rusia
Luna trecută, Ministerul Apărării de la Minsk a anunțat începerea unor exerciții privind utilizarea armelor nucleare tactice.
Antrenamentele, care s-au desfășurat pe teritoriul belarus în colaborare cu armata rusă, au avut rolul de a testa capacitatea de reacție a trupelor și pregătirea pentru manipularea munițiilor speciale, într-un context regional tot mai tensionat.
Potrivit comunicatului oficial transmis de agenția de stat BELTA, exercițiile urmăreau „îmbunătățirea nivelului de pregătire al personalului militar” și verificarea stării tehnice a armamentului și echipamentelor speciale necesare îndeplinirii unor misiuni de luptă în zone neplanificate.
Autoritățile belaruse susțin că manevrele nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat și nu reprezintă o amenințare pentru securitatea regională.
-
Breakingacum 3 zileAdrian Veștea, primele declarații după desemnarea ca premier. Promite un guvern politic și reforme „reale”
-
Breakingacum o ziCrin Antonescu: „Am găsit găina cu ouă de aur, dar el se ouă peste 2 ani. Nu înțeleg de ce sunt atât de multe pretenții din partea unui partid cu 14%”
-
Actualitateacum 3 zile
Cum a devenit Bacalaureatul la Limba Română o formalitate de nivel de clasa a opta. De la eseu critic, la „te aplaudăm că ai încercat”
-
Breakingacum 22 de oreRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 3 zile
Trei state NATO vor simula apărarea Coridorului Suwalki, unul dintre cele mai sensibile puncte de pe flancul estic al Alianței
-
Actualitateacum o zi
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing
-
Actualitateacum 2 zile
Guvernul britanic urmează să prezinte planul „Australia-plus” privind interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani
-
Actualitateacum 2 zile
Liderii UDMR, în ședință pentru a decide dacă îl susțin pe Adrian Veștea ca premier





