Actualitate
De ce a fost luat statul Israel prin surprindere
Atacul de sâmbătă al Hamas i-a luat prin surprindere pe oficialii israelieni, iar politicienii, armata sau serviciile de informații nu pot explica acest fenomen.
Israelul a declarat „stare de război” în timp ce armata sa continuă să se confrunte cu luptători palestinieni în mai multe zone din sudul Israelului. Aceasta vine la o zi după un atac surpriză al Brigăzilor al-Qassam, aripa armată a Hamas, gruparea palestiniană care guvernează Fâșia Gaza.
Duminică, gruparea armată libaneză Hezbollah a declarat că a lansat atacuri cu mortiere în fermele ocupate Shebaa, în solidaritate cu organizația Hamas. Israelul a declarat că a răspuns cu numeroase tiruri de artilerie lansate asupra noilor poziții palestiniene strategice.
Escaladarea vine pe măsură ce crește așteptările că Israelul va lansa o invazie terestră a Gaza, după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a amenințat că va transforma enclava palestiniană asediată într-o „insulă pustie”. Cel mai recent număr de morți se ridică la 370 de palestinieni, potrivit oficialilor din domeniul sănătății, cel puțin 600 de israelieni, potrivit rapoartelor presei.
Hamas a declarat că și-a lansat operațiunea la scară largă ca răspuns la actele de război pline de brutalitate continuă venite din partea statului Israelului cât și a deficiențelor de administrare proprie, în ceea ce privește soarta civililor palestinieni.
Contextul actualului conflict din Fâșia Gaza
7 octombrie 2023 va rămâne ziua în care Hamas a invadat sudul Israelului și a ucis peste 600 de israelieni, a rănit peste 2.000 și a răpit un număr necunoscut cel puțin de ordinul zecilor- constituind cel mai mare eșec al serviciilor de informații israeliene din istorie.
Probabil că, privind în urmă, istoricii vor aduce în discuție și vorsemnala în continuare Războiul de Yom Kippur din anul 1973, unul la fel de sângeros, chiar mult mai rău, deoarece au fost mai mulți morți și pentru că însăși existența statului Israel era mult mai în pericol decât în prezent .
Numai că, din punct de vedere logistic și organizatoric statul Israel din 2023 este mult mai puternică decât cel din 1973, iar organizația palestiniană Hamas de astăzi este mult mai slabă comparativ decât Egiptul și Siria din urmă cu 50 de ani, așa că problema este una discutabilă.
Iar datele păreau să susțină toate acest e lucruri. La numeroasele conflicte recente cu Gaza, Hamas nici nu a luat parte. Păreau să le fie prea frică să se alăture luptei cu Jihadul Islamic. Păreau să fi învățat lecția din războaiele din Gaza din anii 2014 și 2021 că, dacă ar fi sărit în ring cu Israelul, ar fi ieșit întotdeauna mult mai rău.
Această gândire dihotomică a fost mult prea evidentă, deoarece adevărul este că Hamas a întrat serios în război cu Israelul în 2014 și 2021, în ciuda multor experiențe anterioare în care armata israeliană i-a trântit la pământ.
Lecția ar fi trebuit să fie că uneori milițiile paramilitare Hamas să fie constant descurajate, dar dacă atinge un punct scăzut în care simte că nu ajunge nicăieri și nu are nimic de pierdut, să fie dispuse să ducă o bătălie pierdută doar pentru a reveni în conflict.
Cele două mari armate combatante și tactica militară aleasă
Apoi, în această complicată ecuație a războiului mai este de adăugat și geniul tactic al Hamas în operațiune. O parte din motivul pentru care armata statului Israel nu era pregătită pentru multe dintre tacticile sale a fost determinata din cauza faptului că Hamas nu le-a dezvăluit niciun fel de informații, sau cu siguranță nu în volume uriașe și cu orchestrația sincronizată complexă pe care a realizat-o.
Cum a fost posibil
Armata israeliană a folosit muniție pentru a trage cu rachete și a semăna revolte la graniță. A fost folosit pentru un grup mic de comandouri maritime care încercau să invadeze plaja Zikim sau pentru una – două drone sau alte instrumente zburătoare trimise peste graniță, care puteau fi izolate și manipulate cu ușurință. În schimb, Hamas a lansat 2.000 de rachete ca acoperire.
În același timp în care Hamas a început rachete care au distras atenția forțelor armate israeliene, a fost lansată și o întreagă flotă de deltaplanuri motorizate (lucru despre care nu s-a discutat vreodată de către Armata statului Israel). Acești combatanți palestinieni care au aruncat manual bombe asupra pozițiilor de observație israeliene cu ajutorul acestor deltaplanuri motorizate au constituit o utilizare tactică genială a tehnologiei retro de casă, cu o „amprentă” mică (în ceea ce privește capacitatea de a le detecta în avans) personalizată pentru a identifica găurile în aparatul tehnologic foarte avansat al evreilor.
Cu pozițiile de pază eliminate, imediat după ce Hamas și-a trimis forțele în diferite locuri de trecere, succesul invaziei a venit logic. Pe măsură ce armata israeliană a început să observe că punctele sale de trecere erau atacate dimpreună cu atacul rachetelor, atenția lor a fost distrată de la aproximativ 20 de puncte de intrare, care nu aveau deja poziții de observație, unde celule teroriste Hamas erau pregătite cu volume mari suplimentare de soldați.
În același timp, Hamas nu a venit în Israel pe uscat cu zeci, ci cu sute de soldați, un volum pe care Israelul nu se aștepta niciodată. De asemenea, în același timp, Hamas nu a pătruns în Israel pe mare cu un grup de comandouri navale Hamas, ci cu mult mai multe grupuri, lucru pentru care marina statului evreu nu era pregătită.
De asemenea, să nu uităm că, în ciuda faptului că Israelul a declarat victoria completă asupra tuturor tunelurilor de atac Hamas, se dovedește că gruparea teroristă a găsit o modalitate de a săpa în jur de o duzină de noi tuneluri de atac pe care tehnologiile fanteziste cifrate eronat la câteva miliarde de dolari ale statului Israel nu le-au putut detecta.
Toate acestea s-au întâmplat practic simultan, dar într-o ordine specifică care să permită fiecărei etape următoare să avanseze fără probleme și să-i deruteze și să-i copleșească pe factorii de decizie israelieni despre unde și ce se întâmplă.
O parte din ceea ce a uimit SUA în fatidica zi de 11 septembrie 2001 nu a fost doar faptul că unul dintre Turnurile Gemene a fost atacat, ci că ambele clădiri – simbol au fost atacate separat, iar Pentagonul a fost atacat aproximativ în același timp, iar un alt avion de pasageri deturnat a creat mult haos…
Consecințele direct suportate
Sistemul a fost pur și simplu supraîncărcat. Dacă Israelul ar fi avut puterea sa aeriană și vehiculele terestre avansate și tancurile asamblate pentru o luptă, ar fi oprit toată această operațiune Hamas.
Dar până când forțele sale superioare au fost pregătite, Hamas nu avea nevoie decât de câteva minute pentru a ajunge în zonele urbane cu civili israelieni, neutralizând multe dintre avantajele tehnologice ale forțelor armate israeliene.
De altfel, Israelul a început să fie eficient în contracararea invaziei abia atunci când au dat ordin și au aruncat sumar trupe terestre de modă veche în toate satele de la granița Gazei într-un mod mai puțin coordonat, astfel încât a reușit să prindă cel puțin accidental forțele Hamas oriunde s-ar fi situat în acele momente.
Doar odată ce statul Israel s-a angajat în bătălii de modă veche și-au pierdut multe dintre forțele sale, a reușit să-și folosească eficient puterea aeriană împotriva forțelor Hamas care nu erau în mare parte din partea fâșiei Gaza.
La toate aceste aspecte se adaugă faptul că una până la două duzini de batalioane israeliene care ar fi trebuit să fie în Fâșia Gaza au fost blocate în Cisiordania, confruntându-se cu un val terorist de 18 luni, care ar fi trebuit să se încheie cu mult timp în urmă.
Pregătirea rezervelor armatei evreiești a fost lovită în ultimele luni, în timpul dezbaterilor privind revizuirea judiciară, și din moment ce țara avea garda jos pentru sărbătoarea evreiască „Simchat Torah” a constituit practic „o furtună perfectă.”
Cu toate acestea, Israelul promite că se va ocupa de Hamas în viitoarea invazie terestră, trebuind să-și arunce vechiul concept de securitate a graniței pe fereastră și să-și imagineze un nou concept de securitate cu mai multe forțe terestre și mai multe concedieri care pot împiedica milițiile teroriste Hezbollah sau pe orice viitor adversar să ia avantajul unei strategii de securitate a frontierei de înaltă tehnologie, cu forță de muncă redusă.
Hamas și Hezbollah au pătruns și vor continua acest război de uzură fiecare în teritoriul israelian doar pentru a planta steaguri, fără a fi deranjați de către soldații evrei la fața locului, amintind de acel episod petrecut atunci când un agent Hezbollah a ajuns până la Meggido pentru a efectua un atentat terorist.
Dacă armata israeliană va întreprinde o astfel de schimbare strategică majoră, atunci s-ar putea să asistăm la escaladarea acestui conflict iar politica Internațională va demara dezbaterea unei narațiuni atunci când cel mai mare eșec informativ va fi construit în jurul lumii diplomatice și academice, în loc să fie nevoiți ambii agresori să facă față unor alte invazii de genul celor petrecute pe 7 octombrie, pe viitor.
Reflectările din presa internațională, americană
De asemenea, surprinzătoare au fost în special metodele folosite de teroriști pentru a intra și a ieși din Israel, a explicat pentru New York Times un oficial de rang înalt din domeniul apărării, familiarizat cu informațiile colectate despre grup.
În mare parte un succes, din punctul de vedere al Hamas, atacul a scos la lumină eșecuri semnificative ale serviciilor de securitate israeliene.
Strategia Israelului în Gaza până în prezent
De la retragerea israeliană din Fâșia Gaza din 2005, Hamas s-a transformat dintr-o organizație militantă în lidera unui teritoriu. Această organizație a declanșat conflicte cu Israelul la fiecare câțiva ani, conflicte care de obicei nu durau mai mult de o săptămână. Toate aceste atacuri au inclus lansarea de rachete asupra orașelor israeliene și încercarea de a răpi sau ucide israelieni.
Dar nimic nu a fost atât de extins ca atacul de sâmbătă. Până acum, Israelul a răspuns cu o putere de foc uriașă, de obicei prin raiduri aeriene, împotriva unor ținte din Gaza și a încercat să asasineze înalți oficiali ai organizației. Dar a lansat manevre terestre foarte limitate. Strategia israeliană a fost de a limita luptele împotriva militanților din Fâșia Gaza, atât timp cât numărul victimelor Israelului nu era prea mare.
Patru prim-miniștri israelieni succesivi au decis că prețul invadării și ocupării Fâșiei Gaza pentru a zdrobi dominația Hamas ar fi prea mare și că sarcina guvernării milioanelor de locuitori de acolo ar fi prea costisitoare. Israelul a continuat să acționeze în acest fel chiar dacă știa că atât Hamas, cât și Jihadul Islamic Palestinian au primit finanțare, pregătire, arme și echipamente avansate de luptă și de informații din partea Iranului și că grupurile teroriste deveneau tot mai puternice, au declarat trei oficiali, citați de cotidianul american.
Nu a fost prima dată când Hamas a surprins Israelul Atacul surpriză asupra Israelului a avut loc la aproape 50 de ani de la începutul Războiului de Yom Kippur, care a început de asemenea cu un asalt surpriză al coloanelor de tancuri siriene și al brigăzilor egiptene. Acest lucru a făcut și mai surprinzător faptul că Israelul nu era pregătit, au observat unii experți. Oficialul din domeniul apărării citat de New York Times a declarat că, cel mai probabil, atacul nu a fost o coincidență, ci o alegere atentă a Hamas.
Surpriza serviciilor de informații, precum și capacitatea Hamas de a trece granița și de a provoca pierderi grele, amintește de altfel în mod izbitor de războiul din 1973. Toate acestea s-au întâmplat deși Israelul a investit resurse enorme în obținerea de informații despre Hamas, adunând informații semnificative despre majoritatea inițiativelor sale și vizând mulți dintre liderii săi. Martin Indyk, fostul ambasador al SUA în Israel, a subliniat că acest lucru este greu de crezut „având în vedere modul în care Israelul a pătruns în toate formele de comunicare din Gaza”.
Dar sâmbătă nu a fost prima dată când Hamas a reușit să surprindă serviciile de informații israeliene. În luna iunie a anului 2006, când o echipă Hamas a intrat în Israel, a atacat un grup de soldați, a ucis doi și l-a răpit pe soldatul Gilad Shalit, serviciile de informații israeliene nu știau despre atac. Nu au știut nici unde a fost ținut Shalit timp de mai bine de cinci ani. În cele din urmă, Israelul a plătit cel mai mare preț pe care l-a plătit vreodată pentru a asigura un prizonier de război.
O amenințare existențială Israelul va răspunde acum probabil cu forța și, eventual, cu o invazie terestră în Gaza, în ideea că Hamas nu i-a lăsat altă opțiune, a declarat un înalt oficial din domeniul apărării, citat de New York Times. Mii de infanteriști au fost deja mobilizați, dar este neclar când și dacă ofensiva va începe, lucrurile fiind complicate de faptul că Hamas a luat în jur de 100 de ostatici. O întrebare cheie, care va determina modul în care se va desfășura criza, este dacă Hezbollah, grupul militant libanez, rămâne pe margine sau dacă își activează luptătorii pentru a ataca Israelul.
Dacă milițiile arabe Hezbollah se implică direct, luptele vor deveni probabil unele dintre cele mai intense din regiune din ultimii ani. Deocamdată, un prim atac limitat cu rachete a avut loc dinspre Hezbollah, dar experții au avertizat cu privire la următoarele zile. Israelul se va confrunta cu o amenințare existențială dacă Hezbollah, milițiile iraniene din Irak și Siria și teroriștii palestinieni din Iudeea și Samaria se vor alătura luptelor, a declarat duminică fostul consilier pe probleme de securitate națională Giora Eiland, citat de Jerusalim Post.
Sursa foto : https://google.com
Acest material a fost realizat de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor al platformei BPNews și colaborator al Ziarului Nationalul.ro. Toate drepturile rezervate!
Actualitate
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
Un locuitor din apropierea orașului Simferopol a ajuns la o benzinărie într-o după-amiază obișnuită de vară, sperând să alimenteze înainte de o călătorie programată pentru ziua următoare. Rezervorul mașinii era aproape gol, iar coada se întindea pe zeci de vehicule.
Benzinăriiile din Crimeea au rpmas fără combustibil/FOTO:X
A înaintat lent, timp de opt ore. Când a ajuns aproape de pompă, benzina s-a terminat. A petrecut noaptea în mașină pentru a nu-și pierde locul. A reușit să alimenteze abia a doua zi dimineață, după aproximativ 19 ore de așteptare, primind doar 20 de litri, limita impusă de autoritățile locale.
Povestea sa este una dintre numeroasele relatări apărute în ultimele săptămâni pe rețelele sociale din Crimeea. Peninsula anexată de Rusia se confruntă cu o criză a combustibilului fără precedent, pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii logistice care asigură aprovizionarea regiunii.
Restricții, cozi și benzinării fără combustibil
Primele semne ale crizei au apărut la sfârșitul lunii mai, când autoritățile instalate de Rusia în Sevastopol au introdus restricții privind vânzarea carburanților. Inițial, șoferii au fost limitați la 20 de litri pentru o alimentare, iar la scurt timp una dintre cele mai mari rețele de benzinării din peninsulă a rămas fără benzină.
Pe măsură ce situația s-a agravat, măsurile au devenit mai stricte. În unele zone, combustibilul a început să fie distribuit pe baza unor coduri QR.
Imaginile cu kilometri de cozi la pompe au devenit obișnuite. În paralel, autoritățile au făcut apel la populație să evite alimentarea preventivă și să nu își facă rezerve.
Cum a început criza
Deficitul de combustibil este asociat de analiști cu intensificarea atacurilor ucrainene asupra rutelor logistice rusești.
În ultimele luni, Kievul a extins utilizarea dronelor cu rază media de acțiune, capabile să lovească ținte aflate la distanțe de 150 până la 300 de kilometri. Obiectivele vizate includ depozite de carburant, poduri, noduri feroviare și convoaie de aprovizionare.
Potrivit autorităților ucrainene, scopul acestor operațiuni este reducerea capacității Rusiei de a susține ofensiva de pe front prin afectarea logisticii din spatele liniilor de luptă.
Coridorul terestru către Crimeea, sub presiune
După atacurile asupra Podului Kerci, Rusia și-a mutat o parte importantă a logisticii către coridorul terestru care leagă regiunea Rostov de Crimeea prin teritoriile ocupate din sudul Ucrainei.
Mult timp, această rută a fost considerată relativ sigură. Situația s-a schimbat însă odată cu apariția dronelor ucrainene cu rază medie de acțiune.
În ultimele săptămâni, au fost raportate atacuri asupra convoaielor de camioane, a cisternelor și a infrastructurii rutiere folosite pentru aprovizionarea peninsulei. De asemenea, mai multe poduri care asigură legătura dintre Crimeea și regiunile ocupate din sudul Ucrainei au fost avariate.
Experții citați de presa ucraineană afirmă că aceste lovituri au crescut semnificativ dificultatea transportului de combustibil și materiale către peninsulă.
Efectele se extind dincolo de benzinării
Criza carburanților începe să afecteze și alte sectoare.
Operatorii de transport public au redus numărul curselor, iar sute de autobuze nu au mai ieșit pe traseu din cauza lipsei combustibilului. Costul transportului privat a crescut, iar unele magazine au început să raporteze dificultăți în aprovizionarea cu produse de bază.
Locuitorii au semnalat lipsa unor mărfuri precum zahărul, uleiul și cerealele, în timp ce comercianții încearcă să gestioneze întârzierile în livrări, scrie pravda.ua.
Autoritățile locale susțin că situația rămâne sub control și că serviciile esențiale continuă să funcționeze.
Piața neagră a benzinei
Deficitul a generat și o piață paralelă.
Pe platformele locale au apărut anunțuri de revânzare a benzinei la prețuri de câteva ori mai mari decât cele oficiale. În unele cazuri, un litru de carburant era oferit la prețuri considerate exorbitante chiar și pentru standardele locale.
Forțele de ordine au intervenit împotriva unor persoane acuzate că vindeau combustibil fără autorizație, confiscând rezervele descoperite și deschizând anchete.
Turismul, o altă victimă a crizei
Problemele de aprovizionare au apărut chiar la începutul sezonului estival, un moment important pentru economia Crimeei.
Date publicate de presa rusă arată o scădere semnificativă a rezervărilor turistice comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, numărul anulărilor a crescut considerabil.
Armata Olandei se pregătește de război cu Rusia într-un mod neașteptat: a construit un lagăr pentru prizonieri. Pază cu AI și drone
Unele hoteluri au încercat să atragă turiști oferind combustibil gratuit ca bonus pentru rezervări. În câteva cazuri, proprietarii au rămas fără benzină înainte de a rămâne fără camere disponibile.
Benzina se distribuie cu porția în mai multe regiuni
Semnele presiunii tot mai mari asupra sectorului energetic rus devin vizibile și la pompă. Compania petrolieră rusă Tatneft, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața carburanților din Federația Rusă, a introdus restricții privind vânzarea benzinei și motorinei în întreaga sa rețea de stații de alimentare.
Reprezentanții companiei au confirmat pentru agenția rusă Interfax că măsura se aplică la nivel național.
„În prezent, restricțiile sunt în vigoare în întreaga rețea de benzinării Tatneft”, au declarat operatorii serviciului de relații cu clienții ai companiei.
Pe lângă limitarea cantităților de combustibil care pot fi cumpărate, mai multe stații acceptă exclusiv plata în numerar.
Limite de până la 20 de litri de benzină pentru un autoturism
Potrivit presei ruse, în regiunea Celiabinsk șoferii de autoturisme nu mai pot cumpăra mai mult de 30 de litri de benzină la o alimentare, în timp ce pentru motorină limita este de 60 de litri. În cazul camioanelor, plafonul a fost stabilit la 300 de litri de motorină.
În alte regiuni, restricțiile sunt și mai severe. La Orenburg și Sankt Petersburg, de exemplu, șoferii pot alimenta maximum 20 de litri de benzină și 40 de litri de motorină pentru autoturisme, în timp ce camioanele sunt limitate la 200 de litri.
Primele semnale privind dificultățile de aprovizionare din rețeaua Tatneft au apărut încă de săptămâna trecută, când restricțiile au fost introduse punctual în mai multe regiuni.
Atacurile asupra rafinăriilor afectează producția de combustibil
Experții ruși și ucraineni leagă apariția acestor probleme de seria atacurilor lansate de Ucraina asupra infrastructurii petroliere ruse.
Potrivit estimărilor disponibile, aproximativ o treime din capacitățile de rafinare ale Rusiei sunt în prezent oprite sau funcționează la capacitate redusă. Este vorba despre instalații care procesează anual circa 77 de milioane de tone de țiței.
Pentru piața internă rusă, acest lucru se traduce prin pierderea a aproximativ un sfert din producția principalelor tipuri de carburanți.
În paralel, loviturile ucrainene asupra infrastructurii logistice din teritoriile ocupate au complicat și mai mult transportul combustibilului către zonele aflate sub controlul Moscovei.
Moscova, atacată de zeci de drone. Cea mai mare rafinărie din capitala Rusiei în flăcări
Rafinăria Moscovei, lovită de drone
În dimineața zilei de 16 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei și alte unități ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei au atacat rafinăria de petrol din Moscova, una dintre cele mai importante instalații energetice ale capitalei ruse.
Complexul asigură o mare parte din necesarul de benzină al Moscovei, peste jumătate din consumul regional de motorină și furnizează combustibil pentru principalele aeroporturi ale capitalei.
Potrivit informațiilor preliminare, dronele ucrainene ar fi avariat instalația de distilare primară a țițeiului, considerată elementul central al procesului tehnologic al rafinăriei și descrisă de specialiști drept „inima” întregului complex.
Poate Rusia să rezolve problema?
Analiștii consideră că Moscova va încerca să își adapteze rutele logistice și să consolideze protecția infrastructurii critice. O soluție discutată este extinderea utilizării plaselor și sistemelor de protecție anti-drone de-a lungul coridoarelor de transport.
Cu toate acestea, experții avertizează că necesarul de combustibil al Crimeei este foarte mare și presupune transportul constant al unor volume importante de produse petroliere.
În opinia lor, atâta timp cât Ucraina continuă să lovească infrastructura de transport și depozitare, aprovizionarea peninsulei va rămâne vulnerabilă.
Pentru Kiev, campania are un obiectiv strategic clar: reducerea capacității Rusiei de a susține operațiunile militare în sudul Ucrainei și transformarea Crimeei într-un teritoriu tot mai dificil de alimentat și administrat. Pentru locuitorii peninsulei, efectul cel mai vizibil este însă mult mai simplu: ore petrecute la cozi, benzinării goale și incertitudinea că vor găsi combustibil pentru ziua următoare.
Actualitate
Incident în Canalul Mânecii: o fregată rusă ar fi tras focuri de avertisment spre un iaht britanic
Marinari aflați la bordul unei fregate rusești ar fi tras focuri de avertisment în direcția unui iaht cu vele care s-a apropiat de navă în Canalul Mânecii, potrivit relatărilor presei britanice. Nu au fost raportate victime și nici pagube la bordul iahtului.
Autoritățile britanice au confirmat că investighează incidentul FOTO: X/@Barnes_Joe
Incidentul ar fi avut loc marți, 16 iunie, în jurul orei 13:40 (ora României), în zona dintre insula Wight și coasta normandă, și ar fi implicat fregata Amiral Grigorovici. Potrivit informațiilor preliminare, iahtul vizat ar fi fost înregistrat în Marea Britanie.
Autoritățile britanice au confirmat că investighează incidentul. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat: „Investigăm informațiile privind un incident petrecut în Canalul Mânecii.”
Surse citate de agenția Press Association și Sky News susțin că nu au fost raportate victime și nici pagube la bordul iahtului.
Evenimentul are loc pe fondul tensiunilor crescute dintre Marea Britanie și Rusia, în contextul războiului din Ucraina și al prezenței navale ruse în proximitatea apelor britanice.
Fregata implicată ar fi fost observată în ultimele luni operând frecvent în apele din jurul Marii Britanii, inclusiv în misiuni de escortare a unor petroliere sancționate din așa-numita „flotă-fantomă” a Rusiei.
Incidentul survine în paralel cu reuniuni internaționale privind sprijinul pentru Ucraina, inclusiv summitul G7, unde liderii occidentali au discutat noi măsuri de susținere a Kievului.
Actualitate
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, și-a cerut scuze pentru declarațiile jignitoare făcute la adresa omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, afirmând totodată că Ucraina nu are motive să se aștepte la acțiuni militare din partea Belarusului.
Aleksandr Lukașenko/FOTO: EPA-EFE
„Poate că pe alocuri am exagerat, dar a fost un răspuns la declarațiile sale nepotrivite: «Avem 500 de ținte, știm unde se află Lukașenko. Mâine vom lovi cu rachete și drone». Am tăcut. Chiar și toți cei din jur erau surprinși că am tăcut.
Înțelegeam că omul se află sub o presiune enormă, este un om tânăr, fără experiență, nu este militar. Poate că ceva nu a funcționat cum trebuie în mintea lui. Am tăcut. Dar când au început să mă amenințe, am fost nevoit să răspund”, a declarat Lukașenko marți, 16 iunie, potrivit BELTA.
Acesta a adăugat că regretă tonul și insulta, dar nu și motivul pentru care a reacționat.
„Dacă Volodîmîr Oleksandrovici (n.r. Zelenski) s-a simțit jignit, îmi cer scuze pentru acele cuvinte. Poate că nici nu ar fi trebuit să le spun, având în vedere că el se află în război.
Poate că nu trebuia să mă exprim atât de dur. Dar, pe de altă parte, el trebuie să înțeleagă că la noi se spune adesea: «cum cânți, așa ți se va cânta și la înmormântare»”, a afirmat Aleksandr Lukașenko.
Președintele a subliniat că Zelenski trebuie să fie mai atent și mai prudent.
„Mai ales că el înțelege foarte bine că din partea Belarusului, și în special din partea mea, nu are de ce să se aștepte la acțiuni militare. Încă din primele zile ale războiului i-am propus cum să ajungă la un acord și cum să încheie pacea.
Dacă m-ar fi ascultat atunci, în 2022, astăzi nu s-ar mai discuta despre unde să se oprească frontul — pe linia actuală de contact sau dacă să mai cedeze încă 13% din Donbasul care nu a fost încă ocupat de ruși. Dar atunci nu m-a ascultat”, a remarcat liderul belarus.
El spune practic că Zelenski ar trebui să înceteze declarațiile sau acțiunile pe care Belarusul le consideră ostile și să accepte că Belarusul nu intenționează să intre în război împotriva Ucrainei.
Belarus a intrat în exerciții militare alături de Rusia
Luna trecută, Ministerul Apărării de la Minsk a anunțat începerea unor exerciții privind utilizarea armelor nucleare tactice.
Antrenamentele, care s-au desfășurat pe teritoriul belarus în colaborare cu armata rusă, au avut rolul de a testa capacitatea de reacție a trupelor și pregătirea pentru manipularea munițiilor speciale, într-un context regional tot mai tensionat.
Potrivit comunicatului oficial transmis de agenția de stat BELTA, exercițiile urmăreau „îmbunătățirea nivelului de pregătire al personalului militar” și verificarea stării tehnice a armamentului și echipamentelor speciale necesare îndeplinirii unor misiuni de luptă în zone neplanificate.
Autoritățile belaruse susțin că manevrele nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat și nu reprezintă o amenințare pentru securitatea regională.
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
Un locuitor din apropierea orașului Simferopol a ajuns la o benzinărie într-o după-amiază obișnuită de vară, sperând să alimenteze înainte...
Incident în Canalul Mânecii: o fregată rusă ar fi tras focuri de avertisment spre un iaht britanic
Marinari aflați la bordul unei fregate rusești ar fi tras focuri de avertisment în direcția unui iaht cu vele care...
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, și-a cerut scuze pentru declarațiile jignitoare făcute la adresa omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, afirmând totodată...
Cum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
Tranziția către o audiență națională implică strategii complexe de logistică, optimizare web și promovare continuă. Pentru companiile aflate în faza...
Pește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
Începutul sezonului cald este una dintre cele mai interesante perioade pentru iubitorii de pește. În lunile mai și iunie, oferta...
Cum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
Pentru o companie străină care începe să opereze în România, una dintre primele surprize fiscale este că înregistrarea în scopuri...
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7
Premierul britanic Keir Starmer a anunțat că Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei pentru alimentarea centralelor nucleare și va...
-
Breakingacum 3 zileAdrian Veștea, primele declarații după desemnarea ca premier. Promite un guvern politic și reforme „reale”
-
Breakingacum o ziCrin Antonescu: „Am găsit găina cu ouă de aur, dar el se ouă peste 2 ani. Nu înțeleg de ce sunt atât de multe pretenții din partea unui partid cu 14%”
-
Breakingacum 23 de oreRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 3 zile
Trei state NATO vor simula apărarea Coridorului Suwalki, unul dintre cele mai sensibile puncte de pe flancul estic al Alianței
-
Actualitateacum 2 zile
Guvernul britanic urmează să prezinte planul „Australia-plus” privind interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani
-
Actualitateacum 2 zile
Liderii UDMR, în ședință pentru a decide dacă îl susțin pe Adrian Veștea ca premier
-
Actualitateacum 2 zile
Cauza morții lui Eminescu explicată de specialiști. Ce l-a ucis de fapt pe marele poet și care au fost ultimele sale cuvinte
-
Actualitateacum o zi
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing