Actualitate
”Ambasadorul bunăvoinţei” este protejat de structuri şi servicii deoarece continuă pogromul împotriva domnului Nicolae Moldoveanu şi a mamei domniei sale
Acum mai bine de opt luni, colegii de la Criteriul Naţional vă aduceau la cunoştinţă un caz uluitor. Un caz plin de abuzuri, de care se leagă o poveste tristă, plină de nedreptăţi şi de întorsături.
Solidari cu acest caz, vom publica din nou acest caz incredibil, cu mulţumirile de rigoare.
DACĂ IN VREMURILE DE TRISTĂ AMINTIRE EVREII ERAU EXTERMINAŢI PE MUZICA LUI RICHARD WAGNER, O FAMILIE DE EVREI ÎN CARE EXISTĂ ŞI O VICTIMĂ A HOLOCAUSTULUI DIN ROMÂNIA ESTE EVACUATĂ DE CĂTRE VIOLONISTUL ALEXANDRU TOMESCU…
Doamna Iancu Jeny este victima Holocaustului, membra AERVH (Asociaţia Evreilor din România Victime ale Holocasutului) nu este la prima întâmplare dramatică de acest gen. Statul român trimite această familie în stradă la fel ca în anii 1940 pentru simplul fapt că sunt evrei.
ISTORIC
Apartamentul –OBIECTUL ACESTUI ABUZ- este parte a unei frumoase vile situată vis-a-vis de Parcul Cișmigiu, parte din vila fiind proprietatea doamnei Jenny Iancu si a fiului ei de 2 camere la etaj, iar cealaltă jumătate a aparținut până în anul 2011 unei familii care a obţinut-o în urma unei revendicări.
Strada profesor Grigore Cobălcescu nr 13 sector 1 Bucureşti
Ulterior, această parte de vila a fost cumpărată in anul 2011 de către nimeni altul decât numitul Alexandru Tomescu cu suma de 100.000 Euro. Conform altor documente, acelaşi domn cumpără cu încă 50.000 și dreptul de a solicita despăgubiri de la stat respectiv A.N.R.P. (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, fără să aibe cunoştinţă acesta care parte de vilă a achiziţionat-o, practic fără să o vadă.
Imediat dupa aceasta achiziţie Alexandru Tomescu şi-a prezentat oferta de a cumpăra apartamentului doamnei, propunere care a fost refuzată.
La scurt timp dupa primirea acestei oferte, acoperisul apartamentului a luat foc cauza unui incendiu care a fost provocat fiind stabilit de catre I.S.U., ca fiind incendiere intenţionată.
În paralel Alexandru Tomescu cu care aceşti oameni nu aveau nicio legătură a intentat două procese de evacuare forţată,cu toate ca Alexandru Tomescu nu avea niciun drept asupra acestui apartament. Aceste două procese au fost pierdute de Alexandru Tomescu prin hotărâri definitive si irevocabile.
Imobilul in care se afla apartamentul este în zona protejată 43.De asemenea, apartamentul a fost evaluat de o bancă comercială la valoarea de 178.000 euro.
De asemenea acţiunea de înlăturare a acoperişului de către violonistul Alexandru Tomescu a fost realizată în luna ianuarie a anului 2013, ca urmare apartamentul a suferit pagube însemnate. Se deduce astfel că doamna Jenny Iancu a fost nevoită şi forţată de aceste împrejurări să locuiască într-o casă, care ca urmare a actelor comise de violonistul Alexandru Tomescu a devenit insalubră.
ABUZUL TRECUT CU VEDEREA
Cu această ocazie, s-a probat evident o încălcare flagrantă a drepturilor omului cât şi a legilor care guvernează această ţară, deoarece violonistul a acţionat premeditat având “terenul pregătit” şi totdată siguranţa că în final va face ce îşi doreşte
Demn de retinut e că Tomescu Alexandru nu a făcut niciun demers pentru a obţine despăgubirile de la A.N.R.P. (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor) aşa cum avea dreptul prin contract. În schimb, a decis sa obţină aceste despăgubiri de la familia Moldoveanu..
Astfel va începe în mod direct suita de abuzuri. Printr- o suită de interpuşi va demara o vastă operaţiune de intimidare şi de teroare din care nu au lipsit activitităţi precum : oprirea utilităţilor prin manopere ilegale în complicitate cu Apa Nova s.a, GDF Suez, lucrări de construcţii ilegale fără niciun fel de autorizaţie prin care au distrus în mod intenţionat acoperişul casei în plină iarnă, cât şi plângeri la secţia de politie soluţionate cu N.U.P. ( Neînceperea Urmării Penale) în favoarea părţii vătămate.
De asemenea, numeroase notificări prin executori si actiuni in instanţă s-au materializat cu o pleiadă de şase procese pe care le-a pierdut .Demn de menţionat este amănuntul deloc de neglijat că Alexandru Tomescu este reprezentat de casa de avocatura a domnului Valeriu Stoica fostul ministru de justiţie. De asemenea, exagerat şi nefiresc, la fiecare proces această casă de avocatură a solicitat instanţei cheltuieli de judecată exorbitante de ordinul zecilor de milioane de roni.
violonistul Alexandru Tomescu
DESFĂŞURAREA ULTERIOARĂ A EVENIMENTELOR
După cu v-aţi dat seama stimaţi cititori,unul dintre personajele care promovează fără vreo bază legală abuzurile comise împotriva acestei familii este renumitul violonist Alexandru Tomescu.
Domnia sa e susţinut de avocatul său -fostul ministru al justititiei Valeriu Stoica– care promovează, în cascadă, unul după celelalat sau în paralel zeci de procese. Toate acestea au ca scop preluarea cu forta, cu ajutorul justititei miza- apartamentul în care locuieşte doamna Jenny Iancu, supravietuitoare a Holocasutului mama domnului Nicolae Moldoveanu. In anul 2011 Alexandru Tomescu a achizitionat iÎn mod legal parterul casei în care se afla la primul etaj apartamentul doamnei.
În paralel cu titlu de hartuire pentru a-i forţa să părăsească apartamentul, violonistul Alexandru Tomescu neavand acordul cestora şi fără să deţină vreo autorizaţie de construcţie va lîsa lucrurile în paragină.Totuşi, cum-necum, după ce a avut o hotărâre “cu dedicaţie “din partea Judecătoriei Sectorului 1 , violonistul Alexandru Tomescu pur şi simplu a ridicat acoperişul distrus de incendiu şi, în mod sfidător nu l-a înlocuit cu altul.
Ca urmare, pe bună dreptate partea vătămată a depus plângeri la Poliţie, la Ministerul Dezvoltării– I.S.C., la Parchet şi a încercat să se apere în instanţă.
Sarabanda de abuzuri şi de fapte litigioase nu se opreşte deloc aici.După ce a constatat că nu avut intenţia de a părăsi apartamentul, violonistul Alexandru Tomescu susţinut şi ajutat a continuat abuzurile sale şi actele de hărţuire reuşind să întrerupă furnizarea utilităţilor precum apa şi gazul către apartamentul mult râvnit.
În aceeaşi perioadă angajaţii violonistului Alexandru Tomescu care lucrau la înlăturarea acoperişului apartamentului au fost prinşi în flagrant de către politişti de la sectia 3 din Bucureşti în timpul în care se conectau la contorul de energie electric a părţii vătămate. Politistii respctivi au fost chemaţi la faţa locului de către doamna Jenny Iancu ,iar reacţia lor a fost uluitoare deoarece nu au luat nicio măsură împotriva hoţilor de energie electrică “ deoarece ei “nu sunt electricieni”. Ca urmare, partea vătămată a depus o plângere pe acest subiect la Sectia 3 politie.
URA RASIALĂ ŞI ANTISEMITISMUL
Referindu-ne la atitudinea răuvoitoare a politiştilor de la Secţia 3 , TREBUIE RELIEFAT FAPTUL CĂ există o ură ancestrală, o ură rasială -aspect care din punctul de vedere al părţii vătămate – este deosebi de grav,repugnator şi revoltător.
Reamintesc cititorilor acestui ziar independent de opinie şi atitudine faptul că domnul Nicolae Moldoveanu cât şi doamna Jenny Iancu sunt de origine evrei, însă cetăţeni cu drepturi depline ai statului român.
Despre ura rasială şi antisemitism se pot spune multe lucruri şi se pot proba şi în acest cy. De exemplu,atunci când acoperisul apartamentului a fost incendiat, in timp pompierii stingeau incendiul unul dintre vecinii care asistau pe stradă la desfăurarea acţiunii în prezenţa domnului Nicolae Moldoveanu şi a doi poliţişti aflaţi la fata locului au afirmat cu voce tare şi fără niciun fel de jenă sau reţinere “jidanii ăştia o să ocupe toată strada. Foarte bine au facut că le-au dat foc”…
Pe loc , domnul Nicolae a reactionat solicitând poliţiltilor să ia atitudine împotriva acelui care a făcut acea afirmaţie. Reacţia poliţiştilor a fost una perplex deoarece au susţinut că ei nu au auzit nimic Bulversat,după acest schimb de replici cauzat de afirmaţia vecinului, domnul Nicolae a dorit să afle identitatea poliţiştilor solitcitându-i să se legitimeze. Acestia au refuzat categoric acest lucru şi, plini de aroganţă i-au spus că ei se legitimează numai în faţa şefului lor.
Acest incident antisemit a făcut obiectul unei plângeri la C.N.C.D. institutie care numai după repetate şi insistente apeluri l-au invitat pe domnul Moldoveanu şi pe mama sa,după multe luni la o audiere.
De asemenea, alte două aspecte sunt de retinut din această audiere.Doamnei Jeny Iancu- supravieţuitoare a Holocasutului nu i s-a permis să-şi prezinte opinia. Iar,domnului Moldoveanu Nicolae i s-a spus de către membra Colegiului Director a C.N.C.D. doamna Dr. Luminiţa Gheorghiu că aceste comentarii sunt “…comentarii ale societăţii civile care are dreptul sa îşi expună punctul de vedere” referindu-se la aceste comentarii ca la nişte “simple comentarii”, …“si ca astfel de comentarii nu sunt de competenţa CNCD”.
Ca atare in urma acelei audieri C.N.C.D. a emis o hotărâre prin care a respins plângerea iniţială..Totuşi împotriva acestei hotărâri în prezent pe rolul instanţei se află o contestaţie.Aici este locul de a menţiona că plângerile formulate de partea vătămată ca urmare a incendierii cu intenţie şi depuse la Secţia 3 Poliţie în anul 2013 au rămas nesoluţionate până în prezent.
Un alt caz de abuz s-a petrecut pe data de 10 Octombrie 2016, atunci când domnul Nicolae Moldoveanu a însotit-o pe mama dânsului- doamna Jenny Iancu- la Monumentul Holocaustului din Bucureşti, pentru a participa la comemorarea victimelor Holocaustului. Accesul în zona era restricţionat de jandarmi care nu le-au permis trecerea chiar şi după ce doamna Iancu le-a prezentat legitimaţia sa de victimă a Holocaustului. Explicaţia incredibilă şi superficială a fost că “ nu sunteţi trecuţi pe listă”.
Vă lăsăm pe dumneavoastră să judecaţi gravitatea acestui comportament.
8-documente-atasate-la-memoriul-catre-CNCD (1)
EPOPEEA TRISTĂ , NESOLUŢIONATĂ
Violonistul Alexandru Tomescu a continuat comiterea actelor sale de hărţuire asupra celor doi oameni care le-au generat pagube transpuse prim cheltuieli excesive şi neplanificate. Ca atare, domnul Nicolae a fost obligat să ia împrumuturi bancare pentru a sustine acţiuniloe de apărare împotriva actelor abuzive şi de hărţuire comise de violonistul Alexandru Tomescu.
Ca urmare la un moment dat a ajuns în situatia în care a întâmpinat greutăţi în rambursarea împrumutului către bancă. Ca atare banca a întreprins impotriva domnului Moldoveanu în mod formal fără a iniţia o acţiune de excutare silitaă ci doar a efectuat o înscriere în cartea funciară.
Domnul Nicolae Moldoveanu
Violonistul Alexandru Tomescu, în calitatea sa de persoană fizică care a luat notă de noua situaţie s-a adresat Băncii Transilvania . În mod cu totul nelegal Şi abuziv a reuşit să cumpere în contradicţie cu legislaţia în vigoare şi cu complicitatea Băncii Transilvania creanţa aceasta.
Astfel acuzarea băncii Transilvania de complicitate şi de participare la o ilegalitate comisă de violonistul Alexandru Tomescu este fondată ,din cauza faptului că banca a trimis comunicări şi notificări la o altă adresă decât cea comunicată băncii de către domnul Nicolae Moldoveanu , ca fiind adresa de corespondenţă. Ca atare,atât doamna Iancu cât şi fiul ei domnul Moldoveanu nu au primit niciodată vreo notificare din partea băncii sau din partea violonistului Alexandru Tomescu despre această cesiune de creanţă.
De asemenea,violonistul Alexandru Tomescu a solicitat Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti prin B.E.J.Şomâildoc Paula Daniela încuvinţarea executării silite a apartamentuluidoamnei Jenny Iancu.Dar, Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti a respins cererea violonistului Alexandru Tomescu.
Ca urmare violonistul Alexandru Tomescu a repetat solicitarea sa şi la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti tot prin B.E.J. Şomaildoc Paula Daniela. La fel,Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a respins cererea violonistului Alexandru Tomescu.
Dupa o aşteptare de 4 luni violonistul Alexandru Tomescu s-a adresat din nou Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti prin B.E.J. Somaildoc Paula Daniela de data aceasta nedepunând la dosar contractul de cesiune a creanţei. În mod flagrant şi surprinzător, în lipsa contractul de cesiune de creanţă care trebuie să dovedească existenţa unei creanţe în patrimoniul violonistului Alexandru Tomescu, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a schimbat decizia iniţială prin care a respins acţiunea violonistului Alexandru Tomescu şi de data aceasta a încuviinţat executarea silită.La toate acestea a adăugat şi o altă prevdere nelegală prin care a permis violonistului Alexandru Tomescu să perceapă în continuare ca persoană fizică aceeaţi dobândă de 38% stabilită de Banca Transilvania, totul în lipsa de la dosar a contractului de cesiune de creanţă.
Violonistul Alexandru Tomescu a avut grijă ca părţile vătămate să nu fie informate asupra demersurilor sale sau/şi asupra hotărârilor judecătoreşti obţinute.După ce a obţinut ultima hotărâre jude judecătoarescă de la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, violonistul Alexandru Tomescu a organizat o licitaţie de vânzare a apartamentului executat respectiv apartamentul în care locuia doamna Jenny Iancu, supravieţuitoare a Holocaustului.
În acest stadiu violonistul Alexandru Tomescu s-a adresat doamnei Iancu solicitând ca aceasta să îi comunice dacă doreşte sau nu să îşi vânda uzufructul viager care emana din faptul că domnia sa locuieşte în apartamentul care se află în proprietatea fiului său. Doamna a fost surprinsă şi pe deplin răscolită de aceasta situaţie şi i-a comunicat violonistului Alexandru Tomescu refuzul său.
În urma acestei licitaţii la care singurul participant a fost violonistul Alexandru Tomescu apartamentul a fost vândut acestuia de catre violonistul Alexandru Tomescu pentru suma de 43.000 de dolari americani ,el plătind în fapt pentru acest apartament doar suma de 7500 euro (lăsând la o parte artificiile nelegale şi abuzive comise de violinist ) .Vă reamintesc că valoarea apartamentului a fost stabilită de către Banca Transilvania la valoarea de 178.000 euro
În prezent licitaţia mai sus descrisă cât şi celelalte abuzuri fac obiectul unor procese aflate pe rolul instanţelor cât şi a unor plângeri depuse la instituţiile de stat abilitate.
În această situaţie, doamna Jenny Iancu ca supravieţuitoare a Holocaustului, ca membră a Comunităţii Evreilor Bucureşti C.E.B. , având calitatea de cetăţean român împreună cu fiul său domnul Nicolae Moldoveanu s-au confesat şi s-au adresat după cinci ani în care au fost sâşi sunt încă victime ale unor acte de vădită hărţuire cu speranţa ca acest demers sa nu fie ignorat la fel ca demersurile precedente şi totodată opinia public să cunoască adevărul în acest caz.
CINE ESTE ALEXANDRU TOMESCU?
Alexandru Tomescu a devenit cunoscut opiniei publice după ce a câştigat dreptul de a cânta la vioara Stradivarius Elder-Voicu, în urma concursului organizat de Ministerul Culturii şi Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti. Concursul a fost contestat în zadar de către Mădălin Voicu, care a reclamat modificarea limitei de vârstă de la 35 la 45 de ani, pentru violoniştii care s-ar fi înscris în concursul pentru luarea în folosinţă a instrumentului pe o perioadă de cinci ani. Nici violonistul, “ambasador al bunăvoinţei”, titlu acordat în 2012 de Coreea de Sud, pentru cel mai bun român în rol de “Goodwill Ambassador”, mai mult pentru fluenţa cu care vorbeşte limba coreeană nu a binevoit să dea explicaţii. În același an, el a fost desemnat ambasador al Fundației “Home and Hopes for Children”, care militează pentru o familie și o casă pentru fiecare copil.
Nu ştiu ca SRI să aibă atribuţii în acest sens. Ulterior am aflat că mama mea este singura victimă a Holocaustului din România care a şi fost exclusă din Comunitatea Evreilor şi cu toate că a solicitat domnului preşedinte Aurel Vainer şi domnului Silviu Vexler să îi comunice care este motivul pentru care a fost exclusă, aceştia în mod abuziv nu i-au răspuns niciodată! ”
Pe final vă oferim un amplu interviu în care veţi înţelege ce înseamnă „protecţia” de la SRI, implicarea finului domnului Liviu Dragnea şi cum anume o bancă din România execută silit, în lipsa oricărui titlu, cu scopul final de a se obţine această casă în care locuieşte o victimă a Holocaustului din România
010192 Bucharest, Romania
Phone: +40.31.428.4178
Fax: +40.31.428.4178
Mobile: +40.730.344.794
e-mail: nicolae.moldoveanu@identitydesign.ro
Website: www.identitydesign.ro
Website: www.identitydesign.ro/art
Actualitate
Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”
Sediul partidului AUR a fost vandalizat în noaptea de miercuri spre joi, 29-30 octombrie. Autorii faptei au scris mesaje agresive cu graffiti de culoare neagră și roșie, fiind însoțite și de tag-uri precum simbolul anarhiei.
FOTO: Captură video Facebook/AUR
Pe pereții gardului care înconjoară sediul central AUR au apărut mesaje precum „ANTIFA”, „F**K FASCISTS” sau „MAI BINE MORT DECÂT FASCIST”.
Reprezentanții AUR au declarat că astfel de fapte „nu sunt acte de curaj, ci infracțiuni”.
„Vandalizarea nu este un act de curaj, ci o infracțiune. Ura și violența nu pot fi instrumente politice. Cine atacă sedii, simboluri și chipurile eroilor noștri nu apără democrația, o distruge. România are nevoie de lege, de respect și de oameni care construiesc, nu de cei care distrug”, au transmis reprezentanții AUR pe Facebook.
Sursă video: Facebook/AUR
Potrivit Digi24, Poliția Capitalei a transmis, într-un comunicat de presă, că joi, polițiști de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Secția 1 Poliție au fost sesizați de către o femeie, în vârstă de 41 de ani, reprezentant al unei organizații politice din Sectorul 1, cu privire la faptul că, pe gardul instituției, ar fi fost scrise mesaje cu caracter denigrant.
Totodată, au fost provocate distrugeri la nivelul unor bannere amplasate pe gardul respectiv.
„Polițiștii deplasați la fața locului au demarat activitățile specifice, în cauză fiind efectuate cercetări în vederea identificării și depistării persoanei bănuite de comiterea faptelor sesizate. Cercetările sunt continuate de către polițiștii Secției 1 Poliție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1”, a mai spus sursa citată.
Actualitate
„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane
Expert
în securitate, politologul Antonia Pup predă la prestigioasa
Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia
specială a Camerei Reprezentanţilor privind competiţia strategică
dintre SUA şi Partidul Comunist Chinez. Într-un interviu pentru
„Adevărul”, Antonia Pup recomandă urgentarea vizitei lui
Nicușor Dan la Casa Albă și explică cu ce argumente îi putem
determina pe americani să pună mai mult preț pe relațiile
bilaterale.
Donald Trump și Nicușor Dan s-au întâlnit la summitul NATO de la Haga. FOTO: Președinția României
Adevărul:
Redimensionarea forțelor militare americane de la baza Kogălniceanu,
termen „cosmetizat” pentru că ar trebui să o numim retragere
parțială, i-a luat pe mulți prin surprindere, deși despre
reorientarea SUA spre Indo-Pacific se tot vorbește de cel puțin 15
ani. Ce ar mai putea să facă acum autoritățile române?
Antonia
Pup: Președintele
României, la un minim, ar trebui să-l sune pe președintele
american Donald Trump pentru a afla la ce nivel al deciziei a fost
asumată această mutare a trupelor. Este vorba doar despre o decizie
a Pentagonului sau este o decizie asumată pe întreaga verticală de
putere a statului american? Această decizie bruscă de relocare a
trupelor impactează deocamdată doar România din întreagă Europa,
ceea ce este suspicios, mai ales că autoritățile de la București
au o fidelitate istorică în raport cu partenerul strategic
american.
Ce
riscuri decurg de aici, mai ales că avem o asimetrie tot mai
evidentă între nordul flancului estic și sudul acestuia?
Această
decizie va invita la și mai multă agresiune din partea Federației
Ruse, care este probabil foarte încântată să vadă această
mostră de dezbinare transatlantică. Ne putem aștepta la o creștere
a ritmului atacurilor hibride, la o activare a operațiunilor de
dezinformare, dar și la alte tipuri de provocări, pentru a fi
testați. Pe flancul estic al NATO astăzi s-a produs o falie, o
asimetrie, care a fost de fapt resimțită în întreagă perioadă
2016-2022, când în nordul flancului (Regiunea Baltică) am avut o
prezență de tipul „enhanced forward presence”, iar în sudul
flancului (regiunea Mării Negre) o prezență mai redusă, de tipul
„tailored forward presence”. Ca un rezultat, Marea Baltică este
astăzi un lac NATO, iar Marea Neagră este un teatru de război.
Președintele Dan ar trebui să convoace CSAT pentru a coordona un
plan de răspuns pentru a umple acest gol, iar ministrul de externe
să înceapă un turneu diplomatic la Londra, Paris, Berlin,
Bruxelles și Varșovia, de unde să adune resurse suplimentare
pentru a ne rezolva nevoile de descurajare.
Ce e de făcut
În
ce privește relațiile româno-americane, ce e de făcut și cu ce
ar trebui să începem?
Evident
că mai sunt multe alte paliere pe care cred că trebuie să lucrăm
în relația cu SUA, nu doar să ne îmbunătățim retorica față
de partenerul strategic. Sper să se grăbească și domnul
președinte cu o vizită aici pentru că zic eu că se închide o
fereastră de oportunitate cu cât vom merge mai în profunzimea
anului 2026.
Problema
este că la anul vor fi alegeri parțiale, „midterms”, alegeri
pentru Congres. Dacă ne uităm când o să aibă loc acele alegeri
vedem că ele vor fi în luna noiembrie a anului 2026 și putem trage
concluzia greșită că mai este suficient timp până atunci. În
realitate, problema este că în majoritatea statelor câștigătorul
se decide, de fapt, în alegerile primare. Acestea încep în martie
și țin ocupată toată perioada de primăvară. Și atunci toată
lumea aici deja este într-o cursă contra-cronometru pentru bani,
pentru fundraising (n.r. – strângere de fonduri), pentru atenția
administrației Trump, pentru tot felul de endorsements și așa mai
departe. Și zic eu că nu ar trebui să cădem în capcana asta și
să credem că avem tot timpul din lume pentru ca Statele Unite ale
Americii să-și ia alte angajamente internaționale față de state
terțe, fiindcă nu e deloc așa și chiar suntem destul de presați
de timp. Și de asta zic eu că poate că am avea nevoie ca
președintele să vină aici ceva mai repede, să prioritizeze. Deci
sfatul meu ar fi să se grăbească, pentru că această fereastră
de oportunitate este tot mai restrânsă și pentru că specificul
politicii externe americane în mandatul Trump este foarte intim
legat de percepția președintelui Trump față de anumiți lideri
sau alții. Și atunci eu înțeleg că aparatul politico-diplomatic
din România este cumva mai reținut în a organiza această vizită
până nu se, cum a zis chiar președintele, reglează lucrurile la
nivelurile inferioare ale administrației, adică până nu se
reglează lucrurile la nivel tehnic
Și
e o percepție greșită?
Problema
este că noi tindem să operăm cu aceste concepte de organizare a
aparatului decizional de politică externă americană care erau
valabile poate pe vremea președintelui Joe Biden sau în timpul primei
președinții a lui Donald Trump. Pe atunci conta foarte mult ce spune, sau
conta oricum mult mai mult decât contează acum ce hotărâri se iau
în eșaloanele inferioare ale deciziei americane.
Trump s-a schimbat
Dar
ce s-a schimbat mai exact la Washington?
Acum
suntem la Washington într-un scenariu în care instituții precum
Consiliul pentru Securitate Națională, care avea în atribuții să
contureze acele opțiuni de politică externă și de securitate
pentru președinte, nu mai contează atât de mult. Contează foarte
mult și epicentrul deciziei de politică externă s-a mutat, zic eu,
de la Departamentul de Stat și de la Consiliul pentru Securitate
Națională mult mai mult în proximitatea președintelui.
Și
ce ar fi de făcut în acest caz?
Pentru
asta e nevoie de un contact direct între cei doi președinți. Acest
lucru va putea să schimbe jocul în relația cu americanii și ar
trebui să privim asta cu mai puțin defetism.
Antonia Pup. FOTO: Arhivă personală
Cum
ați vedea viitoarea întâlnire dintre cei doi președinți?
Eu
cred că președintelui Trump îi va plăcea de președintele Nicușor
Dan și o să vă spun și de ce. Președintele Trump este un
afacerist. Oamenii, în general, dar mai ales oamenii de afaceri, cei
care vor să facă bani, prețuiesc oamenii deștepți. Și nu
deștepți neapărat din punct de vedere social, dar inteligenți și
bine mobilați pe partea aceasta de competențe STEM, competențe
matematice, gândire științifică, cum este profilul președintelui
Nicușor Dan. Așa că eu aș fi un pic mai încrezătoare în
capacitățile noastre de a crea această conexiune la nivelul cel
mai înalt.
Unde a greșit România față de Trump
Vorbeați
de defetism, așa că am să vă întreb dacă nu cumva România a
pariat exclusiv pe democrați și pe fostul președinte Joe Biden și
pe candidata Kamala Harris, la alegerile de anul trecut, ceea ce ar
fi mai greu de trecut cu vederea de către Trump și actuala sa
administrație?
Cred
că este nevoie un răspuns mai nuanțat aici. Într-adevăr, simt și
eu că majoritatea politicienilor români sau și chiar majoritatea
diplomaților de cealaltă parte a spectrului se simt mai confortabil
cu o administrație democrată. De ce? Pentru că este mai
predictibilă.
Pentru
că președintele Biden a fost ultimul transantlantist de la Casa
Albă. A fost un om care cunoștea valoarea NATO foarte intim pentru
că el a fost înainte președintele Comisiei de Afaceri Externe din
Senat. Într-adevăr, se resimte și din perspectiva asta că, poate,
conexiunile noastre cu partea democrată sunt mult mai solide, iar
cele cu republicanii suferă puțin.
De
cealaltă parte, am văzut că ambasadorul nostru Andrei Muraru a dat
un interviu în proximitatea alegerilor de anul trecut din SUA în
care a prezentat și relațiile foarte bune pe care România le are
cu Trump. Acum, evident, noi trebuie să facem cum a spus secretarul
general al NATO, Mark Rutte. Să negociem, să dansăm cu cine este
pe ringul de dans. Exact așa a spus Rutte. Adică, nu avem noi a
formula preferințe inclusiv atunci când vine vorba de alegeri. Ceea
ce noi trebuia să facem, în schimb, și nu cred că am făcut, iar
acum plătim un preț, este să ne conturăm niște scenarii la
nivelul administrației publice a României.
Dezvoltați
puțin ideea…
Dacă
vine Kamala Harris se întâmplă asta, dacă vine Donald Trump se
întâmplă asta pentru România și trebuie să facem această
schimbare foarte rapidă, să mergem cu niște scenarii
personalizate. Așa ar trebui procedat. Noi ne-am bazat pe faptul că
lucrurile au stat foarte bine și că modul în care se făcea
politică externă în timpul președinției Trump 1 ne-a convenit,
așa că am translatat asta la timpul prezent, la cel de-al doilea
mandat Trump. Dar cei doi președinți, dacă aș putea să spun așa,
primul președinte Trump și al doilea președinte Trump sunt foarte
diferiți!
Ce
s-a schimbat în toți acești ani la președintele Trump și în ce
măsură și-a schimbat felul de a vedea politica externă?
Spuneam
că cei „doi” Trump sunt diferiți. Și asta se vede din modul în
care percepe inclusiv competiția strategică cu China, la
preocupări. Acum avem un președinte Trump care este mult mai
preocupat de moștenirea sa personală, politică, de modul în care
acesta va putea să se branduiască ca un facilitator de pace și de
consens la nivelul scenei internaționale, pentru că miza sa acum
este să intre în galeria celor mai de succes președinți americani
cu niște mize foarte concrete. De aici și obsesia pentru Premiul
Nobel pentru pace. Și vedem că, inclusiv în acel proiect 2025 care
a fost lansat de Fundația Heritage, principalul think tank care
furnizează idei și personal pentru administrația americană
actuală, din câteva sute de pagini nu aveam nici măcar un capitol,
cred că doar o pagină cu referire la Europa. În schimb, același
document era mult mai cuprinzător în ce privește inclusiv regiunea
arctică sau asiatică, iar spațiul dedicat lor mult mai extins.
Unde
a greșit sau greșește România, dacă nu cumva toată Europa?
Eu
zic că am fost un pic prea naivi când a venit vorba de venirea
acestui președinte. În mediile intelectuale occidentale, de exemplu
în Franța, chiar și la Bruxelles, analiștii încă de atunci își
formulau aceste scenarii. Noi nu le-am avut și ne-am bazat pe faptul
că oricine va veni, ne va fi bine.
Trebuie să fim mai tranzacționari
Și
ce am putea face acum ca să redresăm cumva situația? Cum ar trebui
să negociem cu americanii?
Ne
va fi bine în măsura în care vom ști să ne adaptăm și în
măsura în care, zic eu, președintele Nicușor Dan va fi capabil să
pună pe masa americanilor, pe masa președintelui Trump, un pachet
concret de deal-uri, de tranzacții pe care să-l abordăm în
relația bilaterală, de investiții și de a promova România ca un
partener în care SUA vor putea să aibă încredere în Europa. Asta
am văzut inclusiv în alegerea termenilor în acea declarație care
a fost lansată de Departamentul de Stat după întâlnirea
ministrului de externe român cu șeful diplomației americane Marco
Rubio. S-a folosit termenul de furnizor de securitate pentru România
la Marea Neagră. Adică așteptările Statelor Unite de la România
sunt ceva mai mari. Pentru că am dovedit că suntem un partener
pentru această regiune. Faptul că găzduim acel centru de pregătire
F16, faptul că baza de la Mihail Kogălniceanu va fi modernizată
pentru a deveni o bază mai militară, mai importantă și mai
puternică decât Rammstein, pentru NATO.
Aici
trebuie să ne facem parte și să modernizăm și să investim și
să fim mai vigilenți în ceea ce privește corupția și alte
riscuri. Dar furnizori și nu beneficiari. Asta înseamnă că SUA,
pe măsură ce își schimbă prioritățile, și asta vom vedea în
strategia de apărare a Statelor Unite care urmează să fie lansată
în această toamnă, au nevoie de aliați de încredere în Europa
pentru a delega din aceste responsabilități de securitate și cred
că, cel puțin în ceea ce privește flancul estic al NATO, România
poate să fie un asemenea aliat.
Și
se așteaptă de la noi nu doar buget pentru apărare, la acel 3,5%
pentru cheltuieli de înzestrare care a fost agreat la nivelul NATO
la ultimul summit din Olanda, din iulie, dar, aș zice eu, și
inițiative politico-militare mai robuste, cum ar fi acest hub pentru
securitate la Marea Neagră pe care ne zbatem să îl
operaționalizăm. Am văzut că a fost chiar săptămâna aceasta
Reuniunea miniștrilor de Afaceri Externe din Uniunea Europeană în
formatul Consiliului pentru Afaceri Externe la nivel UE și ministrul
Oana Țoiu a spus că este imperativ să se operaționalizeze acest
hub. Problema este că Uniunea Europeană în acea abordare
strategică a Uniunii Europene față de securitate la Marea Neagră
a prevăzut acest hub să fie mai mult un rol reactiv, adică
colectăm informații, monitorizăm ceea ce se întâmplă în
spectrul maritim.
Aici
cu ce am putea veni în plus, în așa fel încât să le arătăm
americanilor și nu numai că putem fi și noi mai activi, că avem
idei și am fi capabili să ducem o politică mai proactivă?
Cred
că România ar putea să vină cu o viziune pentru operaționalizarea
acestui hub, inclusiv pentru a integra lecțiile de război ale
Ucrainei în partea aceasta de război naval modern. Și pe lângă
doar a monitoriza și doar a face schimb de informații, ar trebui să
facem și un pas pentru a creiona la partea sudică a flancului estic
al NATO, în regiunea Mării Negre, o veritabilă comunitate de
securitate așa cum avem în partea de nord a flancului. Pentru că
vedem că odată cu aderarea Suediei și Finlandei la NATO, Marea
Baltică a devenit un lac NATO. În schimb, Marea Neagră este acum
un teatru de război. Iar pentru asta avem nevoie să lucrăm și cu
parteneri precum Turcia. Românii ar trebui să invite Turcia să fie
un partener în acest hub de securitate și să avem inclusiv
exerciții militare comune, evident după ce situația din Ucraina se
va stabiliza, în aceste formate regionale. Doamna ministru Țoiu a
mai spus într-un interviu că este inacceptabil ca voința a 26 de
state membre ale Uniunii Europene să fie blocată de un singur vot.
Adică, practic, că s-ar dori eliminarea veto-ului în deciziile de
afaceri externe ale Uniunii Europene, de poziționare externă, dar
și subgrupa politicii externe și de securitate europeană, care
este politica de apărare comună. Și că asta se sesizăm că ar fi
ceva ce poate ministrul de Externe al României dorește să acceseze
împreună cu echipa dumneaei ca o oportunitate de afirmare pentru
România. Aici mă aflu în divergență față de poziția
Ministerului Afacerilor Externe. De ce? Eu nu cred că mai este o
miză acum să renunțăm la acest veto. Înțelegeam dacă eram mai
activ să renunțăm la acel veto pentru că aveam un interes imediat
să grăbim aderarea la zona Schengen. Am înțeles atunci, era vorba
de interesul național. Dar costurile politice ale unei asemenea
decizii care ar presupune modificarea Tratatului Uniunii Europene zic
eu că sunt foarte mari, iar beneficiile strategice pentru a elimina
acest veto sunt cam mici.
Cum va arăta viitorul Uniunii Europene
Și
cum ar trebui să arate viitorul politicii externe europene?
Cred
că viitorul politicii externe europene va fi în afara Tratatelor
Uniunii Europene. Va fi în formate mini-laterale, mai agile, pe
modelul coaliției celor binevoitori, Coalition of the Willing, în
care vom vedea, în loc să pierdem atât de mult timp, să modificăm
tratate, să ne asigurăm că toate statele se vor angaja la această
modificare și nu cred că va fi cazul. Pentru că cine ar vrea să
renunțe la dreptul de veto? Ungaria, Cehia, Slovacia, sigur nu. Așa
că este, din punctul meu de vedere, un demers falimentar din start.
Antonia Pup (stânga) la Forumul de Securitate de la Varșovia. FOTO: Arhivă personală
Și
atunci ce ar trebui să facă România?
Ar
trebui ca România, zic eu, și Ministerul Afacerilor Externe să
conducă acest efort, să se mobilizeze pentru a crea această
comunitate de securitate la Marea Neagră și pentru a aduce
parteneri europeni mai aproape de Marea Neagră. De exemplu, Regatul
Unit, în cel mai recent review strategic lansat de ministerul lor de
Apărare, a menționat Marea Neagră ca fiind o zonă de interes
strategic pentru britanici. M-aș mobiliza pentru a crea alianțe
militare cu Polonia, cu Turcia, de a lucra în aceste formate mai
mici, dar mai eficiente.
În
loc să ne afundăm în dezbateri nesfârșite despre cum luăm acele
decizii, haideți să le luăm și să acționăm înainte de toate,
pentru că situația de securitate europeană o impune. Și dacă
acum cinci ani, când a avut loc conferința pentru viitorul Uniunii
Europene, avea rost să discutăm despre modificarea tratatelor
pentru o politică externă mai agilă, mai rapidă, mai puțin
reactivă, acum nu cred că mai avem acest lux și ar trebui să
acționăm. Și mai mult decât să acționăm, să o facem inclusiv
cu partenerii care sunt în afara Uniunii Europene, dar fără de
care nu putem vorbi de securitate europeană. Și aici nu e vorba
doar de Turcia, ci și Regatul Unit.
Revenind
la americani, ce proiecte comune le-ar reține atenția și ar avea potențial să ne facă să câștigăm și noi din ele?
O
să încep cu două proiecte pe care le consider foarte importante.
Noi vorbim foarte mult despre faptul că avem resurse energetice,
avem o situație energetică favorabilă nouă, că suntem siguri din
acest punct de vedere, pentru că avem aceste resurse importante, mai
ales cele din Marea Neagră, dar și proiectele pe care noi ne-am
angajat să le facem cu Statele Unite pentru a deveni mai siguri din
această perspectivă. De exemplu, proiectul cu reactoarele modulare
mici, unde avem statutul de pionieri.
Problema
este că noi folosim această carte a independenței energetice mai
mult cu valoare retorică decât cu valoarea de a o mobiliza către
proiecte concrete. Și eu aș cupla această conversație a
independenței energetice cu posibilitatea ca noi să folosim aceste
resurse energetice în dialog cu companiile de tehnologie americane.
Ca să atragem companii, de exemplu, care sunt active pe zona de
inteligență artificială, pentru că România va putea deveni o
destinație foarte bună pentru centre de date pe zona aceasta de
inteligență artificială, având în vedere faptul că ele au mare
nevoie de energie. Și aici mă bucur că Ministerul Energiei și
Guvernul au început timid o reforma în energie pentru a scădea
taxele și a scădea prețurile în domeniu.
Cred
eu că aici este un teritoriu unde trebuie să fim mai ambițioși.
Asta ar trebui să punem în practică, să cuplăm partea de energie
cu partea de a atrage transfer tehnologic. Și avem și oportunitatea
faptului că președintele Trump a renunțat la acel cadru de
difuzare a soluțiilor AI, care ne plasa nu într-o lumină foarte
favorabilă, pentru că noi nu eram văzuți în administrația
precedentă ca un partener foarte sigur pentru a atrage soluții de
inteligență artificială, ci doar un partener de rangul al doilea.
Acum
avem acel AI Action Plan lansat de președintele Trump, care spune că
Statele Unite se vor preocupa să negocieze bilateral cu partenerii
în care pot avea încredere pentru a transmite aceste soluții de
inteligență artificială americane în statele partenere. Și acest
framework bilateral, acest cadru bilateral, zic eu că este mai
avantajos pentru România. Tocmai că avem aceste resurse energetice
și avem un parteneriat strategic cu SUA în domeniul energiei foarte
solid.
Vedeți
semnale pozitive aici?
Prima
întâlnire bilaterală cu un oficial al administrației Trump a fost
între miniștrii de energie, între, era la acel moment, Sebastian
Burduja și secretarul Wright de la Departamentul de Energie. Deci
asta spune multe pentru că Ministerul Energiei poate să fie văzut
ca un al doilea minister al Afacerilor Externe pentru a relansa acest
parteneriat strategic cu Statele Unite.
Și
cum altfel ne-am mai putea crește valoarea de întrebuințare,
pentru a fi mai importanți în negocierile cu Trump?
Consider
că ar trebui să ne actualizăm o altă dimensiune a parteneriatului
strategic dincolo de palierul militar, palierul energetic și anume
diplomația mineralelor critice. România are resurse importante de
minerale critice. Am putea să devenim și mai importanți, și asta
printr-o investiție a unui partener american care deja este pe piața
românească, e o investiție de un miliard de dolari. Amerocap
se numește, e o firmă de capital privat care investește într-un
proiect pentru a genera magneziu, pentru a prelucra magneziu. În
momentul de față, Uniunea Europeană depinde în proporții de
peste 90% de importurile de magneziu din China. Când acest proiect
va putea să devină unul final, România va putea să genereze până
la 50% din nevoia Uniunii Europene în acest sens.
În
ce măsură sunt interesați americanii de resursele României?
Guvernul
României a accesat trei proiecte strategice prin instrumentul de
finanțare european pentru a-și dezvolta aceste capacități de
extragere și de producție. În momentul de față la Washington –
și am văzut asta în întâlnirea dintre prim-ministrul australian
și președintele Trump, că aproape toată agenda discuțiilor a
fost conturată în jurul acestor minerale critice, de care Statele
Unite are nevoie pentru a deveni mai puțin dependentă de China și
pentru a-și putea asigura necesarul în cazul unui război care ar
putea începe în Indo-Pacific. Și mai avem resurse importante de
grafit, de exemplu, tot la fel foarte important inclusiv pentru
aplicații militare, dar și pământuri rare pe care România ar
putea să le exploreze.
Nu ne-am preocupat nici măcar de propria avuție
Și
ce ne oprește să facem acest lucru și să le exploatăm în
sfârșit?
Întâi
de toate ar trebui, și asta este o problemă pe care inclusiv
Ucraina o are, nu avem mapate aceste resurse. Și din cauza asta le-a
fost foarte greu ucrainenilor, de exemplu, atunci când au parafat
acordul din luna mai cu Statele Unite pentru a exploata aceste
minerale critice în comun. Ar trebui mai întâi să le cartografiem
și să știm exact unde sunt, pentru ca apoi să mergem în dialogul
cu companiile americane și să atragem capital pentru a ne dezvolta
capacitățile, nu doar de a le extrage, dar și de a le prelucra.
Asta
este important pentru că tot ceea ce văd acum de aici, în materie
de redesenare a relațiilor externe, se face ținând cont de acest
pilon al materialelor critice.
Mai devreme sau mai târziu se va încheia războiul din Ucraina și se va trece la reconstrucția acestei țări. Cum ar putea să participe România și cum am putea să colaborăm aici cu americanii?
Eu
aș mai miza pe faptul că România va putea să joace un rol foarte
important în arhitectura de securitate europeană post-războiul din
Ucraina. Și nu doar având în vedere poziția noastră
geostrategică, pentru că tindem să ne focalizăm doar pe poziție,
doar pe ceea ce avem deja, ce ne-a fost dat, resurse minerale,
poziție geografică.
Nu
atâta de mult investim în a mobiliza, să transformăm aceste
poziții statice în beneficii concrete pentru interlocutorii noștri
geopolitici. Această bază Mihail Kogălniceanu din Constanța va fi
foarte importantă în cazul în care Statele Unite vor decide să
participe la acordarea de garanții de securitate pentru Ucraina pe
partea aeriană, nu există un alt loc mai bun pentru a observa ceea
ce se întâmplă în Ucraina și a putea interveni pe partea aeriană
decât România. Și mai mult decât atât, mai vreau să introduc un
aspect.
România
are instrumente de politici publice foarte robuste pentru a face
acest screening în materie de investiții străine, pentru a bloca
investiții străine dubioase din partea actorilor care au o agenda
strategică opusă nouă, partenerilor euroatlantici. Noi avem o
comisie de screening a investițiilor străine, una dintre primele
care au devenit operaționale în România, care este modelată după
comitetul american de screening a investițiilor străine. O temă la
care eu lucrez acum este să mă uit la cum ar putea arăta influența
Chinei în reconstrucția Ucrainiei.
Reconstrucția
Ucrainei este un proiect care, potrivit ultimelor estimări ale
Băncii Mondiale, ar costa undeva peste 500 de miliarde de dolari. Am
avut din 2022 până în 2025 numeroase conferințe în care s-a tot
discutat sprijinul pentru reconstrucția Ucrainei și s-au colectat
la nivel de acorduri, de declarații de intenție, în valoare de cam
200 de miliarde, deci jumătate din cât e nevoie. Va fi un proiect
imens.
Și
noi nu avem ca europeni, și nici măcar americanii nu au, spațiul
fiscal, bugetar, pentru a susține un effort atât de mare. Și
atunci cine ar putea să vină să își arate generozitatea? China,
partenerul principal rival strategic al Statelor Unite. Eu pledez
pentru ca Statele Unite și România să articuleze un scut pentru
securitate economică pe flancul estic. Deci vom avea nevoie de un
astfel de scut economic, pentru că țări ca Rusia și China vor
încerca să profite și să vulnerabilizeze zona.
Actualitate
Marine Le Pen, victorie istorică: Adunarea Națională a Franței adoptă pentru prima dată un text propus de extrema dreaptă
Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi, pentru prima dată în istorie, un text propus de grupul parlamentar de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), condus de Marine Le Pen — un moment considerat simbolic pentru posibila normalizare a partidului în viaţa politică franceză, relatează POLITICO.
Marine Le Pen. FOTO: EPA-EFE
Într-o şedinţă tensionată, 185 de parlamentari au votat în favoarea unei rezoluţii fără caracter obligatoriu, care îndeamnă guvernul să abroge acordul semnat în 1968 între Franţa şi Algeria. Documentul reglementa regimul special de imigraţie al cetăţenilor algerieni în Franţa. Alte 184 de voturi, provenind în principal din zona stângii, s-au opus iniţiativei.
Rezoluţia RN a trecut cu o marjă extrem de strânsă, graţie sprijinului neaşteptat venit din partea unor parlamentari de dreapta şi de centru, dar şi absenţei inexplicabile a mai multor deputaţi din partidul preşedintelui Emmanuel Macron, Renaissance.
Deşi textul nu are efect juridic, votul reprezintă o victorie politică semnificativă pentru Rassemblement National, care a fost mult timp izolat în legislativ din cauza „cordonului sanitar” — o regulă nescrisă prin care partidele tradiţionale evitau colaborarea cu extrema dreaptă.
„Pentru prima dată, un text prezentat de Rassemblement National a fost adoptat”, a declarat Marine Le Pen, imediat după vot. Ea l-a îndemnat din nou pe premierul Sébastien Lecornu să abroge acordul franco-algerian.
Victoria a fost posibilă şi datorită sprijinului a 17 parlamentari din Horizons, partidul de centru-dreapta fondat de fostul premier Édouard Philippe. Ironia situaţiei este că, în trecut, chiar şi Gabriel Attal, liderul partidului prezidenţial Renaissance, a pledat pentru denunţarea acordului, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Paris şi Alger. Attal nu a fost însă prezent la vot, iar doar 30 dintre cei 92 de deputaţi Renaissance au votat împotriva textului.
Grupurile de opoziţie de stânga au reacţionat dur, acuzând partidul prezidenţial că a deschis calea unei „victorii simbolice” pentru extrema dreaptă. „Prin neimplicare, au permis adoptarea unui text rasist, legitimând discursul Rassemblement National”, au transmis reprezentanţii stângii.
Adoptarea acestei rezoluţii marchează o schimbare importantă în dinamica politică franceză, fiind văzută de analişti ca un test al capacităţii RN de a-şi extinde influenţa şi de a se impune ca forţă politică legitimă înaintea alegerilor viitoare.
Sediul central al AUR a fost vandalizat. Pe pereți au apărut mesaje precum „Antifa” sau „Mai bine mort decât fascist”
Sediul partidului AUR a fost vandalizat în noaptea de miercuri spre joi, 29-30 octombrie. Autorii faptei au scris mesaje agresive cu...
„Lui Trump îi va plăcea de Nicușor Dan”. Soluțiile unei experte de la Washington pentru reinventarea relațiilor româno- americane
Expert în securitate, politologul Antonia Pup predă la prestigioasa Universitate Georgetown din Washington şi este analist la Comisia specială a...
Marine Le Pen, victorie istorică: Adunarea Națională a Franței adoptă pentru prima dată un text propus de extrema dreaptă
Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi, pentru prima dată în istorie, un text propus de grupul parlamentar de extremă...
Ucraina se confruntă cu perspectiva unei ierni „catastrofale” pe fondul atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice
Rusia continuă să lovească sistematic infrastructura energetică a Ucrainei, într-o campanie menită să lase țara fără electricitate și căldură în...
Oameni din mai multe orașe au ieșit în stradă la 10 ani de la Colectiv. La București au pornit în marş de la Piaţa Universităţii
La zece ani de la incendiul din clubul Colectiv, care a avut loc pe 30 octombrie 2015 și s-a soldat...
GiftIdea te inspiră să alegi cadouri cu sens, nu doar cu ambalaj
Oferirea unui cadou nu ar trebui să fie un gest făcut din obligație, ci o formă de a transmite emoție,...
Experiențe care apropie familiile și creează amintiri autentice
Într-o lume în care tehnologia și ritmul alert al vieții ne separă adesea de cei dragi, momentele petrecute împreună devin...
-
Actualitateacum 2 zileMii de credincioși stau la coadă pentru a intra în Catedrala Națională, până în Piața Constituției. Timpul de așteptare este între 6 și 8 ore
-
Actualitateacum 2 zileMinistrul Apărării Națioanale anunță ce va face România după retragerea soldaților americani: „Armata Română este principala forță de apărare”
-
Actualitateacum 2 zileAdevărul despre un aparat dentar invizibil, dezvăluit de medici și pacienți!
-
Comunicateacum 3 zileD’Olive: Prima livadă de măslini românească este, de astăzi, în Creta
-
Breakingacum 2 zileFurie la Pentagon din cauza celui mai nou film de pe Netflix. „A House of Dynamite” imaginează un eșec al scutului anti-rachetă al SUA
-
Breakingacum 2 zileOana Gheorghiu își pune cenușă în cap cu postarea cu „golanii” de la Casa Albă. Primul mesaj al cofondatoarei Dăruiește Viața, după ce Grindeanu a cerut retragerea ei din funcția de vicepremier
-
Actualitateacum 2 zileParlamentul înființează o comisie de anchetă privind explozia din Rahova, pentru „a clarifica circumstanțele care au condus la pierderea de vieți”
-
Comunicateacum 2 zileDespre optimizarea si adaptarea SEO in era inteligentei artificiale