Actualitate
”Ambasadorul bunăvoinţei” este protejat de structuri şi servicii deoarece continuă pogromul împotriva domnului Nicolae Moldoveanu şi a mamei domniei sale
Acum mai bine de opt luni, colegii de la Criteriul Naţional vă aduceau la cunoştinţă un caz uluitor. Un caz plin de abuzuri, de care se leagă o poveste tristă, plină de nedreptăţi şi de întorsături.
Solidari cu acest caz, vom publica din nou acest caz incredibil, cu mulţumirile de rigoare.
DACĂ IN VREMURILE DE TRISTĂ AMINTIRE EVREII ERAU EXTERMINAŢI PE MUZICA LUI RICHARD WAGNER, O FAMILIE DE EVREI ÎN CARE EXISTĂ ŞI O VICTIMĂ A HOLOCAUSTULUI DIN ROMÂNIA ESTE EVACUATĂ DE CĂTRE VIOLONISTUL ALEXANDRU TOMESCU…
Doamna Iancu Jeny este victima Holocaustului, membra AERVH (Asociaţia Evreilor din România Victime ale Holocasutului) nu este la prima întâmplare dramatică de acest gen. Statul român trimite această familie în stradă la fel ca în anii 1940 pentru simplul fapt că sunt evrei.
ISTORIC
Apartamentul –OBIECTUL ACESTUI ABUZ- este parte a unei frumoase vile situată vis-a-vis de Parcul Cișmigiu, parte din vila fiind proprietatea doamnei Jenny Iancu si a fiului ei de 2 camere la etaj, iar cealaltă jumătate a aparținut până în anul 2011 unei familii care a obţinut-o în urma unei revendicări.
Strada profesor Grigore Cobălcescu nr 13 sector 1 Bucureşti
Ulterior, această parte de vila a fost cumpărată in anul 2011 de către nimeni altul decât numitul Alexandru Tomescu cu suma de 100.000 Euro. Conform altor documente, acelaşi domn cumpără cu încă 50.000 și dreptul de a solicita despăgubiri de la stat respectiv A.N.R.P. (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, fără să aibe cunoştinţă acesta care parte de vilă a achiziţionat-o, practic fără să o vadă.
Imediat dupa aceasta achiziţie Alexandru Tomescu şi-a prezentat oferta de a cumpăra apartamentului doamnei, propunere care a fost refuzată.
La scurt timp dupa primirea acestei oferte, acoperisul apartamentului a luat foc cauza unui incendiu care a fost provocat fiind stabilit de catre I.S.U., ca fiind incendiere intenţionată.
În paralel Alexandru Tomescu cu care aceşti oameni nu aveau nicio legătură a intentat două procese de evacuare forţată,cu toate ca Alexandru Tomescu nu avea niciun drept asupra acestui apartament. Aceste două procese au fost pierdute de Alexandru Tomescu prin hotărâri definitive si irevocabile.
Imobilul in care se afla apartamentul este în zona protejată 43.De asemenea, apartamentul a fost evaluat de o bancă comercială la valoarea de 178.000 euro.
De asemenea acţiunea de înlăturare a acoperişului de către violonistul Alexandru Tomescu a fost realizată în luna ianuarie a anului 2013, ca urmare apartamentul a suferit pagube însemnate. Se deduce astfel că doamna Jenny Iancu a fost nevoită şi forţată de aceste împrejurări să locuiască într-o casă, care ca urmare a actelor comise de violonistul Alexandru Tomescu a devenit insalubră.
ABUZUL TRECUT CU VEDEREA
Cu această ocazie, s-a probat evident o încălcare flagrantă a drepturilor omului cât şi a legilor care guvernează această ţară, deoarece violonistul a acţionat premeditat având “terenul pregătit” şi totdată siguranţa că în final va face ce îşi doreşte
Demn de retinut e că Tomescu Alexandru nu a făcut niciun demers pentru a obţine despăgubirile de la A.N.R.P. (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor) aşa cum avea dreptul prin contract. În schimb, a decis sa obţină aceste despăgubiri de la familia Moldoveanu..
Astfel va începe în mod direct suita de abuzuri. Printr- o suită de interpuşi va demara o vastă operaţiune de intimidare şi de teroare din care nu au lipsit activitităţi precum : oprirea utilităţilor prin manopere ilegale în complicitate cu Apa Nova s.a, GDF Suez, lucrări de construcţii ilegale fără niciun fel de autorizaţie prin care au distrus în mod intenţionat acoperişul casei în plină iarnă, cât şi plângeri la secţia de politie soluţionate cu N.U.P. ( Neînceperea Urmării Penale) în favoarea părţii vătămate.
De asemenea, numeroase notificări prin executori si actiuni in instanţă s-au materializat cu o pleiadă de şase procese pe care le-a pierdut .Demn de menţionat este amănuntul deloc de neglijat că Alexandru Tomescu este reprezentat de casa de avocatura a domnului Valeriu Stoica fostul ministru de justiţie. De asemenea, exagerat şi nefiresc, la fiecare proces această casă de avocatură a solicitat instanţei cheltuieli de judecată exorbitante de ordinul zecilor de milioane de roni.
violonistul Alexandru Tomescu
DESFĂŞURAREA ULTERIOARĂ A EVENIMENTELOR
După cu v-aţi dat seama stimaţi cititori,unul dintre personajele care promovează fără vreo bază legală abuzurile comise împotriva acestei familii este renumitul violonist Alexandru Tomescu.
Domnia sa e susţinut de avocatul său -fostul ministru al justititiei Valeriu Stoica– care promovează, în cascadă, unul după celelalat sau în paralel zeci de procese. Toate acestea au ca scop preluarea cu forta, cu ajutorul justititei miza- apartamentul în care locuieşte doamna Jenny Iancu, supravietuitoare a Holocasutului mama domnului Nicolae Moldoveanu. In anul 2011 Alexandru Tomescu a achizitionat iÎn mod legal parterul casei în care se afla la primul etaj apartamentul doamnei.
În paralel cu titlu de hartuire pentru a-i forţa să părăsească apartamentul, violonistul Alexandru Tomescu neavand acordul cestora şi fără să deţină vreo autorizaţie de construcţie va lîsa lucrurile în paragină.Totuşi, cum-necum, după ce a avut o hotărâre “cu dedicaţie “din partea Judecătoriei Sectorului 1 , violonistul Alexandru Tomescu pur şi simplu a ridicat acoperişul distrus de incendiu şi, în mod sfidător nu l-a înlocuit cu altul.
Ca urmare, pe bună dreptate partea vătămată a depus plângeri la Poliţie, la Ministerul Dezvoltării– I.S.C., la Parchet şi a încercat să se apere în instanţă.
Sarabanda de abuzuri şi de fapte litigioase nu se opreşte deloc aici.După ce a constatat că nu avut intenţia de a părăsi apartamentul, violonistul Alexandru Tomescu susţinut şi ajutat a continuat abuzurile sale şi actele de hărţuire reuşind să întrerupă furnizarea utilităţilor precum apa şi gazul către apartamentul mult râvnit.
În aceeaşi perioadă angajaţii violonistului Alexandru Tomescu care lucrau la înlăturarea acoperişului apartamentului au fost prinşi în flagrant de către politişti de la sectia 3 din Bucureşti în timpul în care se conectau la contorul de energie electric a părţii vătămate. Politistii respctivi au fost chemaţi la faţa locului de către doamna Jenny Iancu ,iar reacţia lor a fost uluitoare deoarece nu au luat nicio măsură împotriva hoţilor de energie electrică “ deoarece ei “nu sunt electricieni”. Ca urmare, partea vătămată a depus o plângere pe acest subiect la Sectia 3 politie.
URA RASIALĂ ŞI ANTISEMITISMUL
Referindu-ne la atitudinea răuvoitoare a politiştilor de la Secţia 3 , TREBUIE RELIEFAT FAPTUL CĂ există o ură ancestrală, o ură rasială -aspect care din punctul de vedere al părţii vătămate – este deosebi de grav,repugnator şi revoltător.
Reamintesc cititorilor acestui ziar independent de opinie şi atitudine faptul că domnul Nicolae Moldoveanu cât şi doamna Jenny Iancu sunt de origine evrei, însă cetăţeni cu drepturi depline ai statului român.
Despre ura rasială şi antisemitism se pot spune multe lucruri şi se pot proba şi în acest cy. De exemplu,atunci când acoperisul apartamentului a fost incendiat, in timp pompierii stingeau incendiul unul dintre vecinii care asistau pe stradă la desfăurarea acţiunii în prezenţa domnului Nicolae Moldoveanu şi a doi poliţişti aflaţi la fata locului au afirmat cu voce tare şi fără niciun fel de jenă sau reţinere “jidanii ăştia o să ocupe toată strada. Foarte bine au facut că le-au dat foc”…
Pe loc , domnul Nicolae a reactionat solicitând poliţiltilor să ia atitudine împotriva acelui care a făcut acea afirmaţie. Reacţia poliţiştilor a fost una perplex deoarece au susţinut că ei nu au auzit nimic Bulversat,după acest schimb de replici cauzat de afirmaţia vecinului, domnul Nicolae a dorit să afle identitatea poliţiştilor solitcitându-i să se legitimeze. Acestia au refuzat categoric acest lucru şi, plini de aroganţă i-au spus că ei se legitimează numai în faţa şefului lor.
Acest incident antisemit a făcut obiectul unei plângeri la C.N.C.D. institutie care numai după repetate şi insistente apeluri l-au invitat pe domnul Moldoveanu şi pe mama sa,după multe luni la o audiere.
De asemenea, alte două aspecte sunt de retinut din această audiere.Doamnei Jeny Iancu- supravieţuitoare a Holocasutului nu i s-a permis să-şi prezinte opinia. Iar,domnului Moldoveanu Nicolae i s-a spus de către membra Colegiului Director a C.N.C.D. doamna Dr. Luminiţa Gheorghiu că aceste comentarii sunt “…comentarii ale societăţii civile care are dreptul sa îşi expună punctul de vedere” referindu-se la aceste comentarii ca la nişte “simple comentarii”, …“si ca astfel de comentarii nu sunt de competenţa CNCD”.
Ca atare in urma acelei audieri C.N.C.D. a emis o hotărâre prin care a respins plângerea iniţială..Totuşi împotriva acestei hotărâri în prezent pe rolul instanţei se află o contestaţie.Aici este locul de a menţiona că plângerile formulate de partea vătămată ca urmare a incendierii cu intenţie şi depuse la Secţia 3 Poliţie în anul 2013 au rămas nesoluţionate până în prezent.
Un alt caz de abuz s-a petrecut pe data de 10 Octombrie 2016, atunci când domnul Nicolae Moldoveanu a însotit-o pe mama dânsului- doamna Jenny Iancu- la Monumentul Holocaustului din Bucureşti, pentru a participa la comemorarea victimelor Holocaustului. Accesul în zona era restricţionat de jandarmi care nu le-au permis trecerea chiar şi după ce doamna Iancu le-a prezentat legitimaţia sa de victimă a Holocaustului. Explicaţia incredibilă şi superficială a fost că “ nu sunteţi trecuţi pe listă”.
Vă lăsăm pe dumneavoastră să judecaţi gravitatea acestui comportament.
8-documente-atasate-la-memoriul-catre-CNCD (1)
EPOPEEA TRISTĂ , NESOLUŢIONATĂ
Violonistul Alexandru Tomescu a continuat comiterea actelor sale de hărţuire asupra celor doi oameni care le-au generat pagube transpuse prim cheltuieli excesive şi neplanificate. Ca atare, domnul Nicolae a fost obligat să ia împrumuturi bancare pentru a sustine acţiuniloe de apărare împotriva actelor abuzive şi de hărţuire comise de violonistul Alexandru Tomescu.
Ca urmare la un moment dat a ajuns în situatia în care a întâmpinat greutăţi în rambursarea împrumutului către bancă. Ca atare banca a întreprins impotriva domnului Moldoveanu în mod formal fără a iniţia o acţiune de excutare silitaă ci doar a efectuat o înscriere în cartea funciară.
Domnul Nicolae Moldoveanu
Violonistul Alexandru Tomescu, în calitatea sa de persoană fizică care a luat notă de noua situaţie s-a adresat Băncii Transilvania . În mod cu totul nelegal Şi abuziv a reuşit să cumpere în contradicţie cu legislaţia în vigoare şi cu complicitatea Băncii Transilvania creanţa aceasta.
Astfel acuzarea băncii Transilvania de complicitate şi de participare la o ilegalitate comisă de violonistul Alexandru Tomescu este fondată ,din cauza faptului că banca a trimis comunicări şi notificări la o altă adresă decât cea comunicată băncii de către domnul Nicolae Moldoveanu , ca fiind adresa de corespondenţă. Ca atare,atât doamna Iancu cât şi fiul ei domnul Moldoveanu nu au primit niciodată vreo notificare din partea băncii sau din partea violonistului Alexandru Tomescu despre această cesiune de creanţă.
De asemenea,violonistul Alexandru Tomescu a solicitat Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti prin B.E.J.Şomâildoc Paula Daniela încuvinţarea executării silite a apartamentuluidoamnei Jenny Iancu.Dar, Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti a respins cererea violonistului Alexandru Tomescu.
Ca urmare violonistul Alexandru Tomescu a repetat solicitarea sa şi la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti tot prin B.E.J. Şomaildoc Paula Daniela. La fel,Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a respins cererea violonistului Alexandru Tomescu.
Dupa o aşteptare de 4 luni violonistul Alexandru Tomescu s-a adresat din nou Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti prin B.E.J. Somaildoc Paula Daniela de data aceasta nedepunând la dosar contractul de cesiune a creanţei. În mod flagrant şi surprinzător, în lipsa contractul de cesiune de creanţă care trebuie să dovedească existenţa unei creanţe în patrimoniul violonistului Alexandru Tomescu, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a schimbat decizia iniţială prin care a respins acţiunea violonistului Alexandru Tomescu şi de data aceasta a încuviinţat executarea silită.La toate acestea a adăugat şi o altă prevdere nelegală prin care a permis violonistului Alexandru Tomescu să perceapă în continuare ca persoană fizică aceeaţi dobândă de 38% stabilită de Banca Transilvania, totul în lipsa de la dosar a contractului de cesiune de creanţă.
Violonistul Alexandru Tomescu a avut grijă ca părţile vătămate să nu fie informate asupra demersurilor sale sau/şi asupra hotărârilor judecătoreşti obţinute.După ce a obţinut ultima hotărâre jude judecătoarescă de la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, violonistul Alexandru Tomescu a organizat o licitaţie de vânzare a apartamentului executat respectiv apartamentul în care locuia doamna Jenny Iancu, supravieţuitoare a Holocaustului.
În acest stadiu violonistul Alexandru Tomescu s-a adresat doamnei Iancu solicitând ca aceasta să îi comunice dacă doreşte sau nu să îşi vânda uzufructul viager care emana din faptul că domnia sa locuieşte în apartamentul care se află în proprietatea fiului său. Doamna a fost surprinsă şi pe deplin răscolită de aceasta situaţie şi i-a comunicat violonistului Alexandru Tomescu refuzul său.
În urma acestei licitaţii la care singurul participant a fost violonistul Alexandru Tomescu apartamentul a fost vândut acestuia de catre violonistul Alexandru Tomescu pentru suma de 43.000 de dolari americani ,el plătind în fapt pentru acest apartament doar suma de 7500 euro (lăsând la o parte artificiile nelegale şi abuzive comise de violinist ) .Vă reamintesc că valoarea apartamentului a fost stabilită de către Banca Transilvania la valoarea de 178.000 euro
În prezent licitaţia mai sus descrisă cât şi celelalte abuzuri fac obiectul unor procese aflate pe rolul instanţelor cât şi a unor plângeri depuse la instituţiile de stat abilitate.
În această situaţie, doamna Jenny Iancu ca supravieţuitoare a Holocaustului, ca membră a Comunităţii Evreilor Bucureşti C.E.B. , având calitatea de cetăţean român împreună cu fiul său domnul Nicolae Moldoveanu s-au confesat şi s-au adresat după cinci ani în care au fost sâşi sunt încă victime ale unor acte de vădită hărţuire cu speranţa ca acest demers sa nu fie ignorat la fel ca demersurile precedente şi totodată opinia public să cunoască adevărul în acest caz.
CINE ESTE ALEXANDRU TOMESCU?
Alexandru Tomescu a devenit cunoscut opiniei publice după ce a câştigat dreptul de a cânta la vioara Stradivarius Elder-Voicu, în urma concursului organizat de Ministerul Culturii şi Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti. Concursul a fost contestat în zadar de către Mădălin Voicu, care a reclamat modificarea limitei de vârstă de la 35 la 45 de ani, pentru violoniştii care s-ar fi înscris în concursul pentru luarea în folosinţă a instrumentului pe o perioadă de cinci ani. Nici violonistul, “ambasador al bunăvoinţei”, titlu acordat în 2012 de Coreea de Sud, pentru cel mai bun român în rol de “Goodwill Ambassador”, mai mult pentru fluenţa cu care vorbeşte limba coreeană nu a binevoit să dea explicaţii. În același an, el a fost desemnat ambasador al Fundației “Home and Hopes for Children”, care militează pentru o familie și o casă pentru fiecare copil.
Nu ştiu ca SRI să aibă atribuţii în acest sens. Ulterior am aflat că mama mea este singura victimă a Holocaustului din România care a şi fost exclusă din Comunitatea Evreilor şi cu toate că a solicitat domnului preşedinte Aurel Vainer şi domnului Silviu Vexler să îi comunice care este motivul pentru care a fost exclusă, aceştia în mod abuziv nu i-au răspuns niciodată! ”
Pe final vă oferim un amplu interviu în care veţi înţelege ce înseamnă „protecţia” de la SRI, implicarea finului domnului Liviu Dragnea şi cum anume o bancă din România execută silit, în lipsa oricărui titlu, cu scopul final de a se obţine această casă în care locuieşte o victimă a Holocaustului din România
010192 Bucharest, Romania
Phone: +40.31.428.4178
Fax: +40.31.428.4178
Mobile: +40.730.344.794
e-mail: nicolae.moldoveanu@identitydesign.ro
Website: www.identitydesign.ro
Website: www.identitydesign.ro/art
Actualitate
„Trist și revoltător!” Fântâna Maria Tănase din Sectorul 4, vandalizată chiar înainte de redeschidere. Băluță: „Vor plăti fiecare șurub distrus”
Fântâna Maria Tănase, din Parcul Orășelul Copiilor, a fost vandalizată în noaptea trecută, chiar înainte de momentul în care autoritățile se pregăteau să o redeschidă după o perioadă în care nu a funcționat, a anunțat primarul Sectorului 4, Daniel Băluță.
Fântâna a fost vandalizată chiar îniante de redeschidere Foto: Daniel Băluță/FB
Primarul a reacționat dur după incident și a transmis că a fost sesizată Poliția Română pentru identificarea celor responsabili.
„Trist și revoltător! E tot ce pot să spun. Noaptea trecută, fântâna Maria Tănase, din parcul Orășelul Copiilor, a fost vandalizată”, a transmis Daniel Băluță, pe FB.
Potrivit primarului, fântâna urma să fie repusă în funcțiune după o perioadă în care a fost oprită din cauza unor probleme legate de calitatea apei.
„Și acest lucru s-a întâmplat într-un moment în care ne pregăteam s-o redeschidem, după o perioadă în care nu a funcționat, fiindcă apa devenise nepotabilă. Așa înțeleg unii că e bine să se comporte cu acest obiectiv, atât de îndrăgit de cei din comunitatea noastră și nu numai”, a scris edilul pe rețelele sociale.
Primarul a cerut sprijinul Poliției pentru identificarea persoanelor care au provocat distrugerile.
„Am apelat, deja, la Poliția Română pentru a-i depista pe făptași, pentru a-i pedepsi și pentru a-i pune să plătească fiecare șurub distrus!”, a mai spus Daniel Băluță.
Fântâna Maria Tănase este unul dintre obiectivele cunoscute ale Parcului Orășelul Copiilor, fiind apreciată de locuitorii Sectorului 4 și de vizitatorii zonei.
Fântâna a fost ridicată din dorința pe care Maria Tănase a lăsat-o în testament, aceea ca în locul în care a copilărit, în vechea Mahala a Cărămidarilor, astăzi cartierul Tineretului, să existe o fântână „pe un drum secetos și dornic de apă”.
Actualitate
Satul de la Dunăre care a cucerit mii de cehi. „Vin de la o mie de kilometri, dar pentru ei este ca o întoarcere acasă”
Mii de cehi ajung anual în satul Eibenthal, din Clisura Dunării, o așezare fondată de coloniștii cehi stabiliți aici în urmă cu două secole. În urmă cu două decenii, după închiderea minei, Eibenthal părea sortit dispariției, dar a fost revitalizat prin turism.
Tiberiu a reușit să valorifice potențialul turistic al satului Eibenthal. Foto Daniel Guță. ADEVĂRUL
Mai puțin de 200 de
oameni locuiesc în satul Eibenthal, din comuna Dubova, județul Mehedinți, o
așezare din Banatul Montan înființată în urmă cu două secole de familii de
coloniști din Boemia, aduse aici de Imperiul Habsburgic.
Eibenthal are două secole
La începutul secolului al
XIX-lea, câteva sute de familii din împrejurimile orașelor Praga și Čáslav și
din regiuni precum Sázava, Plzeň, Klatovy, Domažlice și Příbram s-au stabilit
în Banat, după ce autoritățile le-au promis pământuri dacă vor defrișa pădurile
seculare care acopereau munții de la Clisura Dunării.
Între anii 1826–1830,
coloniștii cehi, numiți și „pemi” de localnici, au întemeiat satele Gârnic,
Bigăr, Ravensca, Eibenthal, Frauendorf, Nový Županec, Șumița și Schöntal, de pe
culmile Clisurii Dunării. Alte patru localități populate de oameni veniți din
Boemia au fost înființate în aceeași perioadă în Banatul Montan, mai aproape de
Caransebeș și Reșița: Lindenfeld, Gărâna, Brebu Nou și Wolfswiesen, ultima
dispărută după doar câțiva ani.
În cele două secole de la
înființarea primelor sate cehești, acestea au trecut prin numeroase
transformări. Condițiile naturale vitrege i-au determinat pe mulți dintre
urmașii coloniștilor boemi să părăsească satele din Clisura Dunării. Unele
comunități au supraviețuit însă timpului și greutăților, reușind să-și păstreze
identitatea.
Închiderea minei a schimbat soarta satului
La mijlocul anilor 2000,
și Eibenthal, cunoscut din secolul al XIX-lea pentru exploatarea cărbunelui,
părea sortit dispariției. În 6 august 2006, un accident tragic a grăbit
închiderea minei de antracit de la Baia Nouă, o colonie minieră izolată, aflată
la capătul drumului care urcă de la Dunăre prin valea îngustă a râului
Tisovița, traversează Eibenthal și se oprește în munți.
În anii ’90, mina avea
peste 600 de angajați. În ultimele sale zile de funcționare, aici mai lucrau
puțin peste 200 de oameni: cehi din Eibenthal și din alte sate ale Clisurii
Dunării, muncitori români veniți din Moldova și găzduiți în colonia Baia Nouă,
dar și români și sârbi din zonă.
„Soțul meu a lucrat 44 de
ani la Baia Nouă, până la închiderea minei, în 2006. Atunci, doi muncitori,
Liviu Tomoiagă și Zdravko Ianculovici, care intraseră în mină pentru a
consolida puțul, au fost prinși sub dărâmături. Intraseră într-o duminică în
subteran, iar trupurile lor au fost scoase abia trei săptămâni mai târziu”, își
amintește Maria Fickel, văduva unui fost miner ceh din Eibenthal.
La scurt timp după
tragedie, ultima mină din apropierea satului Eibenthal a fost închisă. Câteva
zeci de localnici care mai lucrau aici au cerut să fie disponibilizați,
împreună cu minerii care locuiau în colonia Baia Nouă.
Mina a rămas părăsită, la
fel ca majoritatea locuințelor din Baia Nouă. Mai jos de colonie, satul
Eibenthal părea să aibă aceeași soartă. Mulți localnici îl părăsiseră încă de
la începutul anilor ’90, povestește pentru „Adevărul” Ioan Fighal, localnic ceh
din Eibenthal.
„Am lucrat și eu, în
ultima perioadă, la mina de antracit. După ce mina s-a închis, nu a mai rămas
nimic de lucru. Oamenii au plecat care încotro și s-au împrăștiat, fie în orașe
precum Timișoara, fie în străinătate. Copiii mei au plecat în Suedia. Înainte de 1990 era mai
strict și mai greu să pleci, dar după Revoluție oamenii au început să plece mai
ușor. Mulți cehi au plecat în Cehia, iar apoi au plecat și copiii lor. Unii au
mers la liceu în Orșova, alții la Timișoara, și-au cunoscut acolo partenerii și
au rămas în alte localități. De acolo, unii au plecat mai departe în
străinătate.
După 2006, când s-au
închis locurile de muncă și oamenii nu mai aveau unde să lucreze, au continuat
să plece. În multe case au mai rămas câte două persoane. Populația rămasă aici
este însă majoritar cehă”, povestește Ioan Fighal, acum pensionar.
Satul care i-a cucerit pe cehi
În Banatul Montan, unele
sate locuite de „pemi”, ca Lindenfeld, au dispărut aproape complet, iar în
altele populația cehă s-a împuținat și a îmbătrânit. După aproape două secole
în care mineritul a avut un rol important în viața comunității, Eibenthal a
reușit să supraviețuiască prin turism.
Satul și-a păstrat
identitatea istorică și culturală, este avantajat de apropierea de Clisura
Dunării și a devenit tot mai popular printre turiștii cehi. Anual, mii de
oameni vin din Cehia pentru a vizita Eibenthal. Unii sosesc în excursii
organizate, cu trenul sau cu autocarele, în timp ce alții preferă să
călătorească cu autoturismele personale ori cu autostopul.
Pe DN 57, șoseaua care
însoțește Clisura Dunării între Orșova și Baziaș, pot fi văzuți adesea turiști
cehi cu pancarte pe care scrie „Eibenthal”, așteptând să fie luați la ocazie.
„Am călătorit prin
Ungaria, România, Republica Moldova și din nou prin România, iar apoi urmează
să ne continuăm drumul prin Serbia. Este o excursie cu autostopul, prin care
ne-am dorit să vizităm mai multe zone din estul Europei. Scopul principal al
călătoriei a fost însă să ajungem aici, la Eibenthal. Ne-a plăcut România, mai
ales datorită mâncării și peisajelor. Am avut însă și unele probleme, pentru că
noi voiam să călătorim gratuit, cu autostopul, iar mulți șoferi ne cereau
bani”, spune Peter, unul dintre turiștii cehi veniți la Eibenthal.
Cum a renăscut satul
Eibenthal
Tiberiu Pospíšil este
unul dintre localnicii care au contribuit la transformarea Eibenthalului
dintr-un fost sat minier aflat în declin într-o destinație turistică tot mai
cunoscută. Născut aici, el a revenit acasă încă din timpul facultății și,
împreună cu doi prieteni din Cehia, a cumpărat și a renovat o casă veche. În
curtea acesteia a deschis, în 2009, barul U Medvěda, iar zece ani mai târziu,
restaurantul Eibenthal.
Satele întemeiate de cehi în Banatul Montan împlinesc două secole. Secretele locurilor pitorești de pe Clisura Dunării
Între timp, inițiativele
sale au atras tot mai mulți turiști cehi în satul din Clisura Dunării și au
contribuit la revitalizarea comunității, afectată puternic de închiderea minei
de la Baia Nouă și de plecarea localnicilor. De la câteva zeci de vizitatori pe
an, Eibenthal a ajuns să atragă mii de turiști, în special din Cehia, dar tot
mai mulți și din România.
Tiberiu Pospíšil a vorbit
pentru „Adevărul” despre revenirea sa acasă, dezvoltarea turismului și viitorul
uneia dintre cele mai izolate comunități cehești din România.
ADEVĂRUL: Cum ai
început să te implici în dezvoltarea turistică a satului Eibenthal?
Tiberiu Pospíšil: Sunt născut în Eibenthal, iar în timpul
facultății, împreună cu alți doi băieți din Cehia, am cumpărat această casă, U
Medvěda, prima casă pe care am cumpărat-o în Eibenthal. În timpul renovării ei,
am constatat că în curte putem amenaja un bar. Așa s-a născut barul U Medvěda,
adică „La Urs”.
Asta se întâmpla în 2009.
Primul sezon la U Medvěda a fost tot în 2009 și așa am început activitatea
turistică. În acea perioadă, în Eibenthal veneau în jur de 50–60 de turiști pe
an.
În 2019 aveam deja în jur
de 5.000 de turiști din Cehia. Organizăm excursii școlare cu autocarul, avem
Festivalul Banat, la care vin aproximativ 1.500–2.000 de oameni, și mai
organizăm evenimente care atrag vizitatori în Eibenthal.
Tot în 2019 am deschis
restaurantul Eibenthal. După zece ani de U Medvěda, am deschis restaurantul,
iar atunci s-a schimbat puțin și clientela, pentru că acesta atrage și turiști
români.
De ce satul este vizitat și de români?
În primul rând, România
are o populație mai mare decât Cehia, iar românii sunt mai aproape de Eibenthal
decât cei care vin din Cehia. Vrem să-i atragem și pe români, să ne viziteze și
să ne cunoască.
Pentru români este
interesant faptul că suntem un sat cehesc, cu bucătărie cehească și tradiții
cehești. Pentru cehi este interesant că parcurg o mie de kilometri și constată
că noi încă vorbim limba cehă, că suntem, de fapt, un sat cehesc aflat la o mie
de kilometri distanță.
Reușiți să-i aduceți
aici și pe cehii care au plecat după 1990?
Ei vin oricum acasă, la
părinți sau la rude. Dar nu ne adresăm doar celor plecați de aici, ci cehilor
în general.
Cum vezi viitorul
satului? Crezi că se va dezvolta turistic sau va avea soarta multor altor sate
izolate?
Eibenthal a avut o cădere
puternică în 2006, când s-a închis mina de la Baia Nouă. Atunci au plecat
foarte mulți localnici. A fost o perioadă de declin și de depresie pentru sat,
deoarece oamenii erau obișnuiți să lucreze la mină și nu aveau grija zilei de
mâine, pentru că aveau un loc de muncă.
Când mina s-a închis,
oamenii au intrat într-o stare de nesiguranță. Nu știau ce să facă, pentru că
generații întregi fuseseră obișnuite să fie angajate, nu să devină antreprenori
sau să aibă propriile afaceri.
Astăzi, oamenii s-au schimbat.
Au învățat să-și valorifice și să-și vândă produsele. Fac gemuri, miere,
căciuli, șosete și tot felul de alte lucruri care, în urmă cu 20 de ani, nu se
vindeau în Eibenthal.
Turismul este exclusiv
unul de vară?
Sezonul se extinde tot
mai mult. Începe în jurul datei de 1 aprilie și se termină la 1 noiembrie. Cei
mai mulți turiști sunt din Cehia.
Ce părere au turiștii
cehi despre sat? Cum îl văd?
În primul rând, sunt
plăcut surprinși când ajung în Eibenthal, coboară din mașină, ne salută în
limba cehă, iar noi le răspundem tot în cehă. Sunt surprinși de faptul că noi
chiar vorbim această limbă.
Pentru ei este, oarecum,
ca o întoarcere acasă. Eibenthal arată așa cum arătau satele din Cehia în urmă
cu 30 de ani.
Există vreo deosebire
între cehi și cei numiți „pemi”? În Gărâna, de exemplu, localnicilor li se
spune „pemi”.
„Pemi” este o denumire
folosită în această zonă pentru cehi. Este un fel de poreclă dată comunităților
cehești de ceilalți localnici.
Denumirea ar putea
veni de la Boemia?
Da, de la Boemia. Era o
denumire folosită pentru cehi. În zona aceasta li se spunea „pemi”.
Unii consideră că
termenul ar putea avea un sens peiorativ.
Nu neapărat. Oamenii din
Eibenthal nu își spun „pemi”, dar în zona Clisurii Dunării așa sunt cunoscuți cehii.
Mai sunt tineri în
sat?
Da, în Eibenthal mai sunt
tineri. Astăzi sunt în jur de zece familii tinere cu copii.
Din ce trăiesc?
În general, din turism.
Asta nu înseamnă că toți oferă cazare. Unii produc și vând diferite lucruri
pentru turiști. Turismul nu înseamnă doar cazare și masă.
Imaginea 1/15:
Satul Eibenthal Caras Severin Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (33) jpg
Povestea satului pustiu Lindenfeld. „Micul înger Hilde Grenzner a rămas de-a pururi acolo, împreună cu ceilalţi dispăruţi”
Cum au ajuns cehii în Banatul Montan
Numeroase localități din
Banat s-au dezvoltat datorită coloniștilor veniți din diferite regiuni ale
Imperiului Habsburgic. În prima parte a secolului al XIX-lea, mulți cehi s-au
stabilit în Banat, după ce li s-au promis pământuri dacă vor defrișa pădurile
seculare din Clisura Dunării.
„Satele cehe din sudul
Banatului au fost întemeiate între anii 1823–1830. La început au fost aduși
cehi din împrejurimile orașelor Praga și Čáslav și din regiunile Sázava, Plzeň,
Klatovy, Domažlice și Příbram. Cei veniți în anii 1823–1824 au întemeiat
colonia Elisabeta”, arăta istoricul Teodora Alexandru Dobrițoiu.
Din cauza lipsei apei,
coloniștilor din Elisabeta li s-a permis, în 1847, să se mute în satul Sfânta
Elena.
Între anii 1826–1830 au
fost întemeiate în sudul Banatului opt sate cehești: Gârnic, Bigăr, Ravensca,
Eibenthal, Frauendorf, Nový Županec, Șumița și Schöntal.
Alte patru localități
populate de oameni veniți din Boemia au fost înființate în aceeași perioadă,
mai aproape de Caransebeș și Reșița: Lindenfeld, Gărâna, Brebu Nou și
Wolfswiesen, ultima dispărută după doar câțiva ani.
Coloniștii boemi, numiți
și „pemi”, au fost aduși pentru popularea regiunilor montane din sudul
Banatului. Li s-au promis pământuri, fânețe, scutiri de taxe, lemn și pășuni.
În schimb, după zece ani de scutire, bărbații urmau să slujească drept
grăniceri.
Cehii au continuat să
vină, în grupuri mai mici, până în jurul anului 1860, fiind așezați și în
Ravensca, Șumița și Ogradena.
„Așezarea cea mai izolată
este Ravensca, situată într-o regiune greu accesibilă, ceea ce a dus la o mai
bună conservare a graiului ceh”, informa istoricul.
Imaginea 1/25:
Satul Eibenthal Caras Severin Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (14) jpg
La mijlocul secolului al
XIX-lea, câteva sute de cehi au ajuns și în localitățile Clopodia și Peregu
Mare, însă comunitățile lor au fost asimilate în timp.
„Inițial, ocupația de
bază a coloniștilor a fost aceea de tăietori de lemne. Mai târziu, au început
să se ocupe cu agricultura, mineritul și fabricarea varului. Colonia cu cei mai
mulți locuitori a fost Gârnic, iar cea mai mică, Ravensca”, arăta
cercetătoarea.
Condițiile naturale
dificile i-au determinat pe mulți să părăsească satele din Clisura Dunării.
Unii au emigrat în Statele Unite ori în fosta Iugoslavie. După Al Doilea Război
Mondial, numeroși cehi au revenit în Cehoslovacia.
Migrația a continuat și
după 1990, iar în prezent comunitățile cehe mai sunt păstrate în câteva
localități din Clisura Dunării. Vara, vechile sate sunt vizitate de foști
localnici și de urmașii lor, veniți în special din Cehia.
Actualitate
Topul celor mai slabe licee din București în 2026. Unde s-a intrat cu medii mici anul trecut
Cele mai slabe licee din București, după mediile de admitere 2025 și Bacalaureat 2026, sunt predominant tehnologice. Colegiul Tehnic „Carol I” are cel mai mic prag (1,85), urmat de Liceul Tehnologic Theodor Pallady (2,05).
Clasamentul celor mai slabe licee din București. Foto: Arhiva Adevărul
La Bacalaureat, Liceul Tehnologic Special nr.3 înregistrează cea mai mică medie obținută în București, 2,94, iar Colegiul „Dumitru Motoc” a ajuns doar la media de 4,50.
Analizând ultimele medii de admitere din 2025 și rezultatele de la Bacalaureat din 2026, putem contura o imagine clară a unităților de învățământ care se confruntă cu cele mai mari dificultăți în atragerea candidaților, fie din cauza specificului tehnic, fie din cauza percepției publice asupra calității actului educațional.
Media de admitere pentru licee în anul școlar 2026-2027 se calculează exclusiv din notele de la Evaluarea Națională, fără rotunjire, ceea ce accentuează polarizarea extremă între liceele de top și cele tehnologice, unde orice notă asigură locul. Elevii și părinții trebuie să cântărească aceste corelații înainte de a completa opțiunile.
Cele mai slabe licee din București după media de admitere
Când vorbim despre admiterea la liceu, cea mai grăitoare măsură este ultima medie cu care s-a intrat într-o unitate școlară în anul anterior.
În 2025, pe lista liceelor cu cele mai mici medii de admitere din București se află, în primul rând, Colegiul Tehnic „Carol I”, unde pragul a coborât până la doar 1,85, o valoare care arată că liceul a admis aproape orice candidat care s-a înscris, indiferent de rezultatul la Evaluarea Națională, potrivit platformei Bac Plus.
Foarte aproape de acest minim se situează Liceul Tehnologic Theodor Pallady, cu o medie de admitere de 2,05, urmat de Liceul Tehnologic „Petru Poni” și Liceul Tehnologic „Viaceslav Harnaj”, ambele cu 2,25.
În continuarea acestui clasament, găsim Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, cu media de admitere 2,37, și Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Dumitru Motoc”, împreună cu Liceul Tehnologic „Ion I.C. Brătianu”, ambele cu 2,40. O ușoară creștere se observă la Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, unde pragul a fost de 2,42, în timp ce Liceul Particular „Onicescu-Mihoc” a înregistrat 3,57, iar Colegiul Tehnic Energetic 3,85.
Surprinzător, chiar și Colegiul German „Goethe”, o instituție cu nume sonor, a avut în 2025 o ultimă medie de admitere de doar 3,96, ceea ce sugerează că și unitățile cu tradiție pot avea fluctuații mari de la un an la altul, în funcție de numărul de locuri și de preferințele elevilor.
Cele mai slabe licee din București după media de la Bac
Un alt indicator crucial pentru calitatea unui liceu este rezultatul obținut de absolvenți la examenul de Bacalaureat, deoarece reflectă nu doar selecția la intrare, ci și efortul depus pe parcursul celor patru ani de studiu.
România celor două viteze: doar 7 medii de 10 la Evaluarea Națională și un dezastru al notelor în mediul rural. Cum se apără Ministerul
În sesiunea 2026, mediile la Bacalaureat pentru liceele cu performanțe slabe confirmă, în mare măsură, aceleași nume care apar și în topul celor mai mici medii de admitere.
Ultimul loc în acest clasament este ocupat de Liceul Tehnologic Special nr. 3, cu o medie de doar 2,94 la Bacalaureat, o valoare extrem de scăzută, care ridică semne de întrebare serioase cu privire la șansele reale ale elevilor de a promova acest examen.
De asemenea, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Dumitru Motoc” înregistrează o medie de 4,50, în timp ce Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” obține 4,99.
Lista continuă cu Liceul Tehnologic „Ion I.C. Brătianu”, a cărui medie la Bacalaureat este de 5,12 și cu Liceul Tehnologic Theodor Pallady, cu 5,26.
Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” și Colegiul Tehnic „Carol I” împart aceeași medie de 5,33, iar Liceul Tehnologic „Petru Poni” ajunge la 5,46. Un pic mai sus, dar tot în zona problematică, se situează Liceul Tehnologic de Metrologie „Traian Vuia”, cu 5,66, iar Colegiul UCECOM „Spiru Haret” și Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu” au ambele o medie de 5,82.
Cum se calculează media de admitere la liceu
Pentru a înțelege de ce unele licee au praguri atât de scăzute, este esențial să cunoaștem modul în care se stabilește media de admitere. Potrivit Ordinului ministrului Educației nr. 6060/2025, această medie este calculată exclusiv pe baza notelor obținute la Evaluarea Națională, iar începând cu admiterea din 2024, media claselor V-VIII nu mai este luată în calcul. Formula este una simplă: media aritmetică a notelor de la probele examenului, calculată cu două zecimale, fără rotunjire.
De exemplu, un elev care obține 7,50 la Limba și literatura română și 6,20 la Matematică va avea o medie de admitere de (7,50 + 6,20) : 2 = 6,85, iar cu această valoare va participa la repartizarea computerizată. Este important de reținut că nu există rotunjiri, așa că orice zecimală contează în ierarhia finală.
Excepția de la această regulă o reprezintă elevii care au susținut și proba la Limba și literatura maternă. Aceștia pot solicita ca nota obținută la această disciplină să nu fie inclusă în calculul mediei finale, printr-o cerere depusă la școala de proveniență. În caz contrar, media se calculează inclusiv cu acea notă, ceea ce poate influența semnificativ punctajul final.
Odată calculată, media de admitere este cea care stabilește poziția fiecărui candidat în ierarhia județeană sau a municipiului București, iar pe baza acestei ierarhii și a opțiunilor completate de elevi, sistemul computerizat realizează repartizarea. Astfel, pentru liceele cu medii de admitere extrem de mici, precum cele din topul nostru, înseamnă că ultimul elev admis a avut o medie apropiată de 2 sau chiar sub 2, ceea ce indică fie că toate locurile nu s-au ocupat, fie că cererea a fost atât de redusă încât orice notă a fost suficientă pentru a intra.
„Trist și revoltător!” Fântâna Maria Tănase din Sectorul 4, vandalizată chiar înainte de redeschidere. Băluță: „Vor plăti fiecare șurub distrus”
Fântâna Maria Tănase, din Parcul Orășelul Copiilor, a fost vandalizată în noaptea trecută, chiar înainte de momentul în care autoritățile...
Satul de la Dunăre care a cucerit mii de cehi. „Vin de la o mie de kilometri, dar pentru ei este ca o întoarcere acasă”
Mii de cehi ajung anual în satul Eibenthal, din Clisura Dunării, o așezare fondată de coloniștii cehi stabiliți aici în...
Topul celor mai slabe licee din București în 2026. Unde s-a intrat cu medii mici anul trecut
Cele mai slabe licee din București, după mediile de admitere 2025 și Bacalaureat 2026, sunt predominant tehnologice. Colegiul Tehnic „Carol...
Ce este „guvernul de armistițiu” propus de Kelemen Hunor și cum va funcționa: „Trebuie să punem conflictul în paranteză”
Un „guvern de armistițiu”, care să lase deoparte conflictele politice și să se concentreze pe prioritățile României, este soluția propusă...
SAF-T în 2026: 5 criterii esențiale pentru alegerea unui software de gestiune compatibil
Ai primit notificarea de la ANAF sau ai auzit de la contabil despre amenzi. SAF-T a devenit, în 2026, o...
Familia Castro îi oferă lui Trump o insulă pentru dezvoltarea unui „super-complex turistic”, în timp ce președintele SUA amenință să decapiteze regimul cubanez
Membri ai familiei Castro ar fi încercat să atragă interesul președintelui american Donald Trump pentru un proiect turistic pe insula...
De ce nu te protejează crema cu SPF, chiar dacă folosești SPF 50. Greșeala pe care o fac cei mai mulți oameni
Crema cu protecție solară nu este doar un produs cosmetic, ci una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a...
-
Actualitateacum 2 zile
Cine sondează opinia publică și cum pot influența sondajele politica din România
-
Actualitateacum 3 zile
Jurnaliști din cea mai mare democrație a lumii, dați în judecată de Trump după ce au scris despre avionul președintelui SUA
-
Breakingacum 2 zileTurcia încă evaluează participarea la banca globală de apărare a Canadei
-
Actualitateacum 2 zile
Ce trebuie să faci dacă intră un liliac în casă
-
Breakingacum 2 zileSingurul oraș din România cu o biserică amplasată în mijlocul unui sens giratoriu
-
Breakingacum 2 zileMiruță susține că USR este irelevant în actuala criză politică
-
Actualitateacum 2 zile
Descoperire care poate schimba tot ce știm despre somn
-
Actualitateacum 3 zile
Beach, Please! Festival, ziua 2: 134.000 de participanți, iar Playboi Carti oferă show-ul așteptat de o țară întreagă