Mii de persoane au ieșit sâmbătă, 23 mai, pe străzile Madridului pentru a cere demisia premierului spaniol Pedro Sánchez, în urma scandalurilor de corupție care afectează guvernul socialist. Protestul, desfășurat în centrul capitalei spaniole, a adunat aproximativ 40.000 de participanți, potrivit autorităților.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Manifestanții au cerut organizarea de alegeri anticipate și au afișat steaguri spaniole și pancarte cu mesaje critice la adresa executivului, printre care „Demisie și alegeri” și „Dezvăluiți mafia socialistă”. 

Tensiunile au crescut în apropierea reședinței oficiale a premierului, unde un grup de protestatari a încercat să forțeze barierele instalate de forțele de ordine.

Poliția a intervenit și a reținut mai multe persoane mascate implicate în incidente, potrivit Reuters.

La manifestație au participat și lideri ai opoziției, inclusiv reprezentanți ai Partidul Popular și ai formațiunii de extremă dreapta Vox. Marșul a fost descris de autorități drept unul „în mare parte pașnic”.

Protestul a fost organizat de reprezentanți ai societății civile spaniole, printre care omul de afaceri Marcos de Quinto, alături de mai mulți politicieni și europarlamentari afiliați partidului Vox.

Un tribunal spaniol a anunțat marți că fostul prim-ministru socialist spaniol José Luis Rodríguez Zapatero este investigat pentru presupusa conducere a unei rețele de trafic de influență și spălare de bani, ceea ce reprezintă o nouă lovitură pentru guvernul de stânga.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Zapatero, un aliat important al actualului premier Pedro Sánchez, a negat orice faptă ilegală.

Pedro Sánchez a luat în calcul pentru scurt timp să demisioneze în aprilie 2024, după ce un judecător a deschis o anchetă privind-o pe soția sa, Begoña Gómez. Premierul și-a apărat public familia, afirmând că dosarele sunt motivate politic și alimentate de adversari de extremă dreapta.

Begoña Gómez neagă orice faptă ilegală, iar luna trecută un procuror spaniol a cerut judecătorului de caz să închidă ancheta, deschisă în urma unei plângeri depuse de grupuri de extremă dreapta.

Organizatorii au susținut că la protest au participat aproximativ 80.000 de persoane, în timp ce reprezentantul guvernului spaniol la Madrid a estimat numărul participanților la circa 40.000.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Iranul acuză Statele Unite că sabotează negocierile privind încetarea conflictului, prin „cerințe excesive” și poziții contradictorii, în contextul unor tensiuni tot mai mari care alimentează temerile privind o posibilă reluare a ostilităților.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Într-o discuție cu secretarul general al ONU, António Guterres, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a criticat ferm poziția Washingtonului, susținând că aceasta afectează procesul diplomatic aflat sub medierea Pakistanului, relatează AFP.

„Pozițiile contradictorii și cererile excesive repetate ale Statelor Unite perturbă procesul de negocieri”, a declarat Araghchi, potrivit agențiilor iraniene Tasnim și Fars. El a adăugat că, în ciuda neîncrederii profunde față de SUA, Iranul rămâne angajat în procesul diplomatic „cu responsabilitate și seriozitate”.

Negocierile sunt facilitate de Pakistan, iar șeful armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, a avut recent discuții la Teheran cu oficiali iranieni privind „inițiative diplomatice menite să prevină o nouă escaladare”.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaïl Baghai, diferențele dintre părți rămân „profunde”, în special în privința dosarelor sensibile legate de securitate regională, strâmtoarea Ormuz și programul nuclear iranian.

În paralel, Qatarul și alte state din regiune încearcă să joace un rol de mediator, după ce o delegație qatareză a efectuat recent o vizită la Teheran.

Speculații privind o posibilă escaladare militară

Tensiunile diplomatice sunt amplificate de informații apărute în presa americană, care sugerează că Washingtonul ia în calcul noi acțiuni militare împotriva Iranului.

Postul CBS News a relatat că armata americană s-ar pregăti pentru eventuale bombardamente în cursul weekendului, în timp ce publicația Axios a scris că președintele Donald Trump ar fi discutat cu apropiații săi despre situația din regiune.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În același timp, Trump a declarat public că liderii iranieni „doresc cu disperare să încheie un acord”, fără a confirma însă vreo decizie privind acțiuni militare.

De la intrarea în vigoare a unei încetări fragile a focului, pe 8 aprilie, au avut loc doar runde limitate de negocieri, fără rezultate concrete, inclusiv discuții la Islamabad pe 11 aprilie între reprezentanți americani și iranieni.

Escaladare verbală între Teheran și Washington

Președintele american a amenințat în mai multe rânduri cu reluarea atacurilor, dar nu a trecut la acțiuni directe, în timp ce Iranul avertizează că nu va ceda presiunilor.

Autoritățile de la Teheran au transmis că nu vor accepta „intimidarea”, iar Gărzile Revoluționare au avertizat că un nou atac ar putea extinde conflictul „mult dincolo de regiune”.

În paralel, situația rămâne tensionată și în Liban, unde confruntările dintre Israel și Hezbollah continuă în ciuda armistițiului, iar atacurile aeriene au provocat victime în sudul țării.

Criza din Orientul Mijlociu rămâne astfel într-un punct sensibil, cu negocieri fragile și riscuri crescute de escaladare militară.

Un YouTuber care s-a aventurat recent pe o insulă privată care a aparținut cândva lui Jeffrey Epstein susține că a fost legat cu mâinile și picioarele și aruncat într-o temniță, cu ochii legați.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Benjamin Owen, în vârstă de 44 de ani, din Memphis, a călătorit pe 25 aprilie în insula Little St James din Caraibe, cunoscută pentru reputația sa proastă, împreună cu prietenul său Ryan Dalton și o a treia persoană neidentificată.

Însă, atunci când cei trei au fost zăriți de un grup, Owen a declarat că a fost legat de mâini și picioare, legat la ochi și aruncat într-o cameră pe care a numit-o „temniță”, potrivit Daily Mail.

Câteva ore mai târziu, a spus el, a sosit poliția din Insulele Virgine și l-a arestat.

„Nu cred că era menit să părăsesc insula aceea în viață”, a declarat Owen pentru CBS News.

Poliția susține acum că cei care lucrează pe insulă pentru noul proprietar, Stephen Deckoff, încercau să-și facă dreptate, pe fondul unui val de influenceri care se înghesuiau pe celebra insulă din Caraibe.

În proces intentat de holdingul insulei împotriva lui Owen și a asociaților săi se arată că aceștia sunt „căutători de faimă pe internet” și „teoreticieni ai conspirației” care au acționat cu „indiferență nesăbuită și imprudentă”.

De asemenea, se susține că grupul face parte dintr-o „subcultură în creștere rapidă a așa-numiților «exploratori urbani», influencerii de pe rețelele sociale, YouTub-eri și persoane în căutare de publicitate pe internet care… profită financiar de notorietatea insulei și de asocierea acesteia cu Jeffrey Epstein”.

Se susține, de asemenea, că Owen și Dalton „se delectează cu teoriile lor conspiraționiste nebunești și le folosesc pentru a-și justifica comportamentul criminal”.

Este unul dintre cele trei procese civile de acest gen prin care se solicită despăgubiri împotriva presupușilor intruși de către o societate cu răspundere limitată (LLC) legată de Deckoff, miliardarul fondator al Black Diamond Capital Management.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Owen a postat videoclipuri online în care își împărtășește teoria că Epstein este încă în viață – o opinie pe care Dalton a spus că o împărtășește.

„Nu am văzut nicio dovadă că ar fi încă în viață acolo, dar asta face parte din căutarea adevărului”, a explicat el pentru WREG.

Owen a mai spus că „încerca să facă niște cercetări pentru a readuce povestea aceea în lumina reflectoarelor și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la organizația noastră non-profit We Fight Monsters, care combate traficul de persoane și exploatarea”.

Într-o declarație pentru CBS News, un purtător de cuvânt al proprietății insulare a lui Deckoff, pe care acesta intenționează să o transforme într-o „stațiune de lux de ultimă generație, de cinci stele, de clasă mondială, cu 25 de camere”, a declarat: „A existat o creștere alarmantă a numărului de persoane care intră ilegal pe proprietăți private de pe insula Little St James. Accesarea proprietății dincolo de plajă, inclusiv prin intrarea sau manipularea oricăreia dintre structurile insulei – așa cum au făcut acești intruși – este o încălcare clară a legii și va fi tratată ca atare fără excepție.”

Epstein a cumpărat inițial Little Saint James în 1998, apoi a achiziționat o insulă vecină, Great Saint James, în 2016.

Martorii au declarat că nu au observat niciodată vreo infracțiune pe insulă, dar după arestarea lui Epstein în 2019 pentru acuzații federale de trafic sexual și moartea sa în închisoare o lună mai târziu, Insulele Virgine au intentat un proces civil împotriva moștenitorilor săi, acuzându-l că a transportat fete minore pe insulă pentru a le abuza sexual.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cazul a fost soluționat în 2022, o sumă de 105 milioane de dolari fiind plătită Insulelor Virgine.

În același an, moștenitorii lui Epstein au scos insula la vânzare, iar un an mai târziu, miliardarul Stephen Deckoff a cumpărat cele două insule pentru 60 de milioane de dolari.