Breaking
Exclusiv: Generalul Florian Coldea despre binom, acoperiti, Ghita, Dragnea si Dragomir
In primul interviu acordat dupa incheierea mandatului de prim-adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea infirma categoric acuzatiile lansate la adresa sa si a SRI in ultima perioada.
Principalele declaratii ale generalului Coldea:
– Exista forte interne si externe care si-ar dori servicii romanesti inhibate si retrase in cazarma, pentru ca unii sa isi realizeze planurile si obiectivele care nu au nimic de-a face cu interesele Romaniei
– Nicio persoana nu este absolvita de vreo vina si nimanui nu i se ofera scut de protectie in fata legii
– Reamintesc tuturor celor care considera ca detin date si dovezi despre presupuse abuzuri sau incalcari ale legii, ca au obligatia legala sa se adreseze cu celeritate organelor abilitate: Comisia de Control SRI, organele de aplicare a legii sau orice alta institutie competenta
– SRI este obligat sa puna la dispozitie datele cerute de orice structura a Ministerului Public, care uneori pot proveni inclusiv din mandate de securitate nationala exploatate in trecut, chiar si pe profil de antiterorism
– Dragomir nu a fost niciodata adjunctul meu si nici consilierul meu. Era unul dintre zecile de ofiteri cu functie, grad si pregatire similare care nu a mai interactionat profesional in mod direct cu mine
– Ceea ce am vazut public nu sunt nici dezvaluiri, nici informatii, ci dezinformari si minciuni ordinare, iar Serviciul a facut deja precizarile necesare. Am vazut un om disperat de anvergura problemelor penale cu care se confrunta.
– Nu am avut birou la DNA. Am fost implicat in activitati de cooperare cu procurori ai Ministerului Public, deci inclusiv cu DNA, in limita atributiilor noastre legale. Nu am ordonat arestari. La mine in birou nu au fost ofiteri acoperiti
– Nu exista rechizitorii scrise de vreun ofiter SRI
– Nu stiu nimic despre arhiva SIPA, iar continutul acesteia nu a interferat in vreun fel cu activitatea Serviciului
– Afirm din nou, cu toata taria, cu toata responsabilitatea functiei pe care am avut-o si cu intreaga raspundere legala, ca nu exista ofiteri acoperiti in justitie. Nu exista ofiteri acoperiti in politica
– Nu am nicio legatura cu Hotnews si Digi
– In perioada mandatului meu nu a existat nicio firma acoperita sau care sa fi contribuit vreodata la bugetul SRI
– Sebastian Ghita este un om de afaceri care a facut lucruri nepermise si continua sa faca greseli. Fiecare este responsabil pentru propriile fapte
– Presedintele Basescu a fost informat permanent potrivit atributiilor functiei. Daca oricine spune altceva e un fals
– Cei care il folosesc azi pe Dragomir in jocurile lor josnice vor sfarsi prin a constata ca au fost ei insisi folositi
Domnule general, am asistat in ultimii doi ani la foarte multe acuzatii in spatiul public atat la adresa dumneavoastra, cat si a institutiei in care ati lucrat in ultimul deceniu ca sef al operatiunilor. Inainte de a le lua pe rand, cred ca este important sa stim de ce ati tacut si ce v-a determinat sa acceptati acum acest interviu?
Probabil toata lumea a inteles ca am fost nevoit sa fiu rezervat pe durata mandatului meu, dar asa cum am promis public la momentul plecarii, in timp, voi clarifica chestiuni relevante care afecteaza atat activitatea institutiei, cat si numele meu.
Am acceptat acum pentru ca imi onorez promisiunile si pentru ca se vehiculeaza in spatiul public o serie de neadevaruri periculoase, adica dezinformari, minciuni, fabulatii care pot instala o falsa perceptie asupra realitatii.
De ce credeti ca sunt atat de multe referiri in spatiul public la activitatea serviciilor de informatii, cu precadere a SRI si a dumneavoastra? Sunt si oameni care au facut parte din SRI, care aduc public acuzatii institutiei.
Pe scurt, este vorba despre lipsa intelegerii si aprofundarii temeinice a misiunilor si activitatii serviciilor de informatii intr-o perioada de evolutie periculoasa a riscurilor la nivel global, regional si national. Vorbim despre o lipsa a culturii de securitate la nivelul majoritatii formatorilor de opinie.
In cazul altora, este vorba despre rea intentie, jocuri politice, oameni aserviti unor actori relevanti si interesati care impun atacuri virulente si sustinute. Nu in ultimul rand exista si adeptii teoriei conspiratiei. In acest sens, avem parte destul de frecvent de tot felul de ganduri, sinteze si editii de seara de dezvaluiri ale unora dintre ei.
Inteleg acest lucru pana la punctul in care, prin promovarea unor dezinformari, minciuni, realitati confectionate, este afectata grav imaginea, bunul mers al institutiilor de intelligence si interesele statului roman, intr-un context global de securitate extrem de periculos.
In ceea ce-i priveste pe fostii ofiteri, este mai greu de inteles de ce se implica, lasandu-se folositi in astfel de practici. Dincolo de demnitatea militara, ei ar trebui sa stie mult mai bine ca minciuna are picioare scurte, iar adevarul va putea fi stabilit.
Toti stiau ca odata intrat in clubul select al serviciilor de informatii occidentale, SRI a instituit o politica de toleranta zero pentru abateri de la principiile valabile pentru activitatea oricarui serviciu de intelligence din lumea civilizata. Au nesocotit acest lucru.
Asa cum am facut-o intotdeauna, reamintesc tuturor celor care considera ca detin date si dovezi despre presupuse abuzuri sau incalcari ale legii, ca au obligatia legala sa se adreseze cu celeritate organelor abilitate: Comisia de Control SRI, organele de aplicare a legii sau orice alta institutie competenta.
Va rog sa fiti mai explicit…
Este vorba despre a ataca agresiv, prin campanii de dezinformare sau asa-zise dezvaluiri, prin acuzatii despre fapte imaginare, insasi ratiunea de a exista a serviciilor de informatii. Misiunea noastra esentiala este aceea de a obtine si valorifica, in mod legal si eficient, informatii relevante pentru securitatea nationala.
Printre altele, realizarea acestei misiuni presupune in mod obligatoriu intalniri cu diferite persoane, folosirea tuturor mijloacelor legale aflate la dispozitie, un management performant si asigurarea legalitatii si controlului de legalitate asupra activitatii.
Daca observati, toate aceste dimensiuni fundamentale ale activitatii serviciilor romanesti fac obiectul unor campanii de atacuri concertate, care, in opinia mea, afecteaza foarte grav increderea in aceste institutii, riscand sa aiba urmari si efecte greu de calculat.
Consider ca in acest moment exista forte interne si externe care si-ar dori servicii romanesti inhibate si retrase in cazarma, pentru ca unii sa isi realizeze planurile si obiectivele care nu au nimic de-a face cu interesele Romaniei. Din punctul meu de vedere, aceasta este cheia in care trebuie interpretate aceste atacuri.
As vrea sa fiu bine inteles, sunt legitime orice intrebari legate de aceste subiecte si oricare altele din activitatea institutiei. Le consider necesare si uneori constructive. Afirmatiile mele nu se refera la dreptul cetatenilor de a sti si de a fi corect informati.
Eu ma refer la asaltul sustinut sistematic care incearca sa genereze si sa consolideze, fara nicio baza reala, perceptia profund gresita ca in cadrul Serviciului s-ar fi desfasurat cu buna stiinta si rea credinta activitati abuzive, ilegale.
Totul e fara baza reala? SRI e fara de prihana?
Evident ca nu exclud raspunderea de orice natura pentru situatia in care s-ar descoperi ca un ofiter, oricare, inclusiv eu, ar fi comis un abuz, ar fi incalcat legea sau regulamentele militare in procesul de a colecta, prelucra sau valorifica informatiile. Fiecare raspunde pentru faptele sale.
Pentru exemplificare, avand in vedere si faptul ca subiectul este intens dezbatut ca parte a acestor campanii, revin la necesitatea profesionala de a realiza intalniri cu diferite persoane. Acestea sunt fie din categoria surselor secrete, contactelor, relatiilor operative de orice fel, fie din randul beneficiarilor legali.
Oamenii cu care ne intalnim pentru indeplinirea misiunii noastre, asa cum v-am descris-o mai devreme, fac parte din toate domeniile, din toate segmentele si straturile sociale. Ei nu sunt sfinti, marea lor majoritate nu canta in corul bisericii si nu avem voie sa aplicam filtre morale, discriminatorii sau prejudecati in a ne intalni cu orice persoana utila intereselor de securitate nationala.
Faptul ca unii dintre acestia s-au confruntat sau se confrunta cu diverse probleme, inclusiv de ordin juridic, nu poate constitui pentru noi o problema. Nu suntem si nu ne simtim responsabili atata timp cat problemele lor nu ne includ. Repet, fiecare este responsabil pentru faptele sale.
As vrea sa fiu extrem de categoric privind faptul ca nicio persoana nu este absolvita de vreo vina si nimanui nu i se ofera scut de protectie in fata legii, indiferent cat clameaza ca ei au sustinut statul, ca s-au cunoscut ori intalnit cu unii sau altii, ca sunt apropiatii unor inalti demnitari sau orice ar clama.
In concluzie, nu pot fi contestate dreptul si obligatia profesionala a angajatilor din servicii de a se intalni cu diverse persoane, iar atacurile intretinute pe acest subiect risca sa afecteze capacitatea de functionare a oricarei institutii de intelligence din Romania.
Vreti sa ne spuneti ca orice intalnire pe care o aveti, dumnevoastra sau orice ofiter SRI este o intalnire legitima? Chiar daca este vorba de politicieni sau magistrati?
Daca respecta legea si regulamentele militare, da. Cele doua categorii la care v-ati referit nu pot fi insa incluse in categoria colaboratorilor sau ofiterilor acoperiti. Acest lucru ar insemna incalcarea legii si intram sub incidenta a ceea ce va precizam mai devreme.
Repet, daca e vorba de realizarea unui interes profesional, un ofiter de informatii este obligat sa se intalneasca chiar si cu persoane nefrecventabile, uneori cu persoane conexate la grupari de criminalitate organizata, grupari extremist-teroriste. Cum spuneam, nu lucram cu sfinti.
Exista informatia ca in baza unor mandate de siguranta nationala mereu prelungite si reinnoite intre 2009 si 2013 sub suspiciunea de teriorism, au fost spionati numerosi oameni politici, procurori, judecatori, oameni de afaceri si ziaristi, iar interceptarile au fost preluate dupa 2014 de DNA pentru a distruge adversari politici sau economici ai sistemului. Fostul ofiter SRI Dragomir prezinta niste documente in acest sens. Asa este?
Institutia a facut precizarile necesare, intr-o maniera foarte clara si cuprinzatoare, intr-un comunicat de presa recent.
Complementar, desi nu am pregatirea juridica, pot adauga ca masurile aprobate de judecatori pentru restrangerea temporara a unor drepturi au caracter de masuri exceptionale si se solicita, in baza unor fundamentari temeinice, avizate juridic, in situatia imposibilitatii de a actiona cu alte mijloace. Eliberarea si prelungirea mandatelor de siguranta nationala se face in cadru strict reglementat legal.
Personal, consider ca, prin asa-zisele dezvaluiri, s-a indus voit o confuzie. Procedura obtinerii mandatului de securitate nationala era reglementata, pana in 2014, la aparitia noului Cod de Procedura Penala, de legea nr. 535 din 25 noiembrie 2004 privind prevenirea si combaterea terorismului.
Prin urmare, in toate solicitarile de mandat se regaseste trimiterea la legea pentru prevenirea si combaterea terorismului, indiferent de linia de activitate pentru care se solicita mandatul respectiv. Spre exemplu, si mandatele obtinute pe profilul contraspionaj pana in anul 2014 au ca baza legala invocata tot articole aferente din legea 535. De asemenea, in prezent, mandatul de securitate este limitat ca durata, lucru care nu era prevazut in legislatia veche, pana in 2014.
Temeiul juridic al obtinerii mandatului nu tine decat de existenta amenintarii la securitatea nationala, asa cum este ea definita de lege. Calitatea persoanei, functia detinuta, cetatenia, rasa ori alte astfel de elemente nu au nicio relevanta.
Este adevarat ca informatiile au fost refolosite dupa 2014?
Potrivit legii, daca exista un dosar penal, nu doar DNA, ci orice structura a Ministerului Public poate solicita SRI date care pot concura la stabilirea unui eventual parcurs infractional. In momentul primirii unei solicitari specifice, SRI este obligat sa puna la dispozitie datele circumscrise acestei solicitari, care uneori pot proveni inclusiv din mandate de securitate nationala exploatate in trecut, chiar si pe profil de antiterorism.
Adica un suspect de terorism poate desfasura si activitati care se constituie in elemente constitutive ale unor infractiuni de orice natura, altele decat cele asociate unor activitati teroriste.
Astfel de elemente pot parea lipsite de relevanta la momentul obtinerii, dar ulterior la momentul solicitarii de catre un procuror pot fi definitorii in stabilirea contextului unor fapte. Pentru ca este public, va reamintesc ca, in dosarul mineriadei, au fost solicitate SRI astfel de date dupa 26 de ani.
Sunt, de asemenea, situatii in care parteneri externi solicita astfel de date si informatii, pe domeniile de cooperare, dupa multi ani. Asadar, nu este nimic deosebit in asta, momentul obtinerii datelor este irelevant, atata timp cat ele pot contribui la infaptuirea justitiei.
Au existat oameni de afaceri si din media ascultati fara incetare timp de 4 ani?
Operatiunile de securitate nationala care se intind pe o durata atat de mare sunt putine si dedicate unor situatii operative de complexitate mare.
Sunt autentice documentele prezentate de dl Dragomir?
Nu pot confirma autenticitatea acestora, dar sunt sigur ca vor fi analizate atent si se vor clarifica toate interpretarile.
A fost legala declasificarea mandatelor?
Repet, nu stiu daca documentele prezentate sunt autentice sau nu, dar stiu ca nu exista declasificare ilegala. Declasificarea se poate face strict intr-un cadru legal, in baza unor prevederi extrem de riguroase.
E o practica larg raspandita ca, pentru respectarea dreptului la aparare, sa se procedeze la declasificarea acestor mandate, pentru a se da acces avocatilor si partilor la dosarul cauzei inclusiv la astfel de acte de autorizare.
Fapt este ca daca in 2005 au fost emise 1500 de mandate pe siguranta nationala, in 2016 au fost 3600. Cum explicati cresterea numarului de mandate?
As vrea sa spun de la inceput ca nu exista un plan sau o norma, mare sau mica, de mandate care trebuie avute in vedere. Numarul lor este determinat pe de o parte, de nivelul si dinamica amenintarilor la securitatea nationala, raportat la atributiile SRI, iar pe de alta parte, de modificarile legislative in raport de folosirea unor mijloace ale institutiei.
Un exemplu de astfel de modificare este decizia CCR privind legea retentiei datelor si legea cartelor prepay, urmare a deciziei CJUE care a anulat Directiva 2006/24/CE privind retentia datelor.
As vrea sa adaug, pentru o mai clara intelegere ca, dincolo de faptul ca la nivelul SRI este un riguros control juridic pentru a verifica temeinicia datelor utilizate in vederea fundamentarii unei solicitari de mandat, conducerea Serviciului nu are posibilitatea, in lipsa unei motivatii solide, avizate juridic la randul ei, sa opreasca o solicitare din partea oricarui ofiter operativ, daca aceasta este corect fundamentata si avizata juridic.
Cresterea constanta e cauzata si de trendul general de orientare spre noile tehnologii de comunicatii care genereaza la randul lor noi amenintari extem de dinamice si periculoase in zona cyber care practic nu pot fi altfel cunoscute si contracarate.
Dar e un adevar ca in ultimii ani, numarul de mandate de securitate nationala e relativ constant, intre 3 si 4 mii, numarul fiind de altfel public, la o tara aflata la frontiera spatiului euro-atlantic, o tara care gazduieste baze militare ale Aliantei, o tara aflata intre rutele de migratie ilegala, cu o frontiera maritima extinsa si aflata in proximitatea unor zone de conflict. Va las pe dumneavoastrasa judecati.
Au fost declasificari si intre 2009 si 2014?
Fara indoiala ca au fost. Acest lucru poate fi ceritificat si public.
In ce perioada a fost dl Dragomir adjunctul dvs?
Nu a fost niciodata adjunctul meu si nici consilierul meu pe durata carierei lui in Serviciul Roman de Informatii. Ca sa fim bine intelesi nu a fost niciodata nici mana mea stanga, nici mana mea dreapta. Aceste afirmatii aparute si intretinute in spatiul public fac parte dintr-o serie mai larga de minciuni de acest gen, de exemplu ca as fi ruda, var se spunea, cu un domn care isi desfasoara activitatea in industria medicamentelor.
Precizez ca nu am nici un grad de rudenie cu persoana respectiva, care are acelasi nume cu al meu, nu il cunosc si nu l-am intalnit niciodata, iar acest lucru a fost verificat foarte riguros inclusiv la nivelul Comisiei de Control SRI.
O alta minciuna din aceeasi serie, mediatizata de cei interesati, este ca as fi ruda, nepot sau ceva, a unui important general. Precizez si in acest caz ca nu exista nici o relatie de rudenie cu regretatul general si, de altfel, cu niciun alt general.
Dupa cum as mai mentiona ca n-am locuit niciodata in Corbeanca si nici nu am vreo locuinta in acea zona, desi mi-ar placea.
Cu Hexi Pharma, firma implicate in uriasul scandal al dezinfectantilor, ati avut vreo legatura, dupa cum s-a speculat?
Nu am cunoscut pe nimeni de la compania Hexi Pharma, cum de altfel nu cunosc pe nimeni in aceasta industrie a dezinfectantilor. Nu am avut nici un fel de implicare in companii din Romania. Nu am avut afaceri in tara sau in strainatate.
Pot continua cu multe, multe exemple de astfel de minciuni proiectate si prezentate ca stiri sau dezvaluiri senzationale, fara minime verificari si fara niciun fel de suport real, intretinute doar cu scopul vadit de discreditare.
Demisia din SRI a dlui Dragomir, in 2013, a avut legatura cu acuzatiile din dosarul penal care a fost ulterior deschis pe numele domniei sale si s-a soldat deja cu o condamnare in prima instanta?
A plecat prin demisie, care este un act unilateral, cu motivatia declarata de a intra in business, pentru a obtine venituri mai mari in conditii de mai putin stres.
Cum se face ca SRI, profund implicat la vremea aceea in lupta anticoruptie, nu avea cunostinta de faptele comise de unul dintre angajatii sai, mai ales unul cu rang inalt?
Aici ma vad nevoit sa va contrazic, avand in vedere precizarile publice legate de cele doua dosare in care este inculpat si care mentioneaza ca procurorii din ambele dosare au beneficiat de sprijinul de specialitate al SRI. Pot sa va asigur de faptul ca SRI are un redutabil serviciu de securitate interna si politici foarte bune in acest domeniu.
Un exemplu care reflecta profesionalismul dovedit de institutie este dat de rezultatele obtinute in dosarul Black Cube, pe care l-as cataloga ca fiind de o complexitate si sensibilitate aparte. Implicarea unui ofiter, fie si in rezerva, in operatiuni cu astfel de organizatii, dincolo de faptul ca il dezonoreaza, este foarte grava. De aici probabil si atitudinea revansarda a lui si a altora care au avut legatura cu acest caz.
Cine este, pentru dvs, dl. Dragomir? Cum ati descrie relatia personala si profesionala pe care ati avut-o cu el?
Am fost colegi si colaboratori, in bune relatii, in aceeasi unitate, pana acum 12 ani. Am participat impreuna, in acea perioada, alaturi de alti colegi la o serie de activitati. Dupa numirea mea in functia de prim-adjunct, in 2005, era unul dintre zecile de ofiteri cu functie, grad si pregatire similare care nu a mai interactionat profesional in mod direct cu mine.
Dl Dragomir a lansat o serie de acuzatii pe fond referitoare la relatia, descrisa ca profund vicioasa, intre DNA si SRI. Ince fel erau implicati ofiterii SRI in realizarea anchetelor si a rechizitoriilor?
Ceea ce am vazut public nu sunt nici dezvaluiri, nici informatii, ci dezinformari si minciuni ordinare, iar Serviciul a facut deja precizarile necesare.
Ceea ce am vazut, totodata, este un om disperat de anvergura problemelor penale cu care se confrunta, care este dispus sa recurga la orice mijloace, fiind folosit de altii, intr-un plan mai mare, usor de decriptat.
In aceasta cheie, ma intreb: daca el avea cunostinta despre asa-zise abuzuri sau ilegalitati inca din perioada in care era ofiter activ, de ce nu le-a adus de atunci la cunostinta institutiilor abilitate? De ce nu a facut-o dupa plecarea din institutie, in ultimii patru ani, si a asteptat acest moment?
Avea mai multe optiuni care sunt la indemana oricarui cetatean de buna credinta: departamentul de securitate interna al SRI, care nu se afla sub coordonarea mea, Comisia SRI din Parlament, CSAT, organele de aplicare a legii, CSM sau orice alta institutie abilitata de lege sa verifice aceste alegatii. Recunosc acest mod de operare.
Au fost totusi mai multe voci care vorbeau la un moment dat despre o autentica invazie a SRI in DNA.
Va indic, din nou, precizarile publice din comunicatul recent al SRI. Colaborarea dintre cele doua institutii s-a desfasurat strict in limite legale. Nu exista rechizitorii scrise de vreun ofiter SRI. Sunt minciuni sfruntate, cu atat mai periculoase cu cat au aparenta unei credibilitati cand provin de la un om care a fost in interiorul institutiei si despre care se acrediteaza ideea falsa ca ar fi fost adjunctul meu si ar fi lucrat direct cu mine.
As vrea sa reamintesc ca, in 2005, prin hotarare CSAT, fenomenul coruptiei a fost inclus in seria amenintarilor la securitatea nationala. Totodata, incepand cu 2005-2006, coruptia a fost inclusa in fiecare an printre prioritati in Planul National de Prioritati Informative, document aprobat de CSAT. De asemenea si in cadrul sedintelor de bilant anual, in prezenta sefului CSAT au fost prezentate rezultatele si masurile preconizate pentru desfasurarea activitatilor in aceasta problematica.
Din aceasta perspectiva, combaterea coruptiei a devenit, in limitele legii, o obligatie pentru Serviciul Roman de Informatii. In traducere libera, pentru noi un ordin. Judecatile emise azi despre lupta anticoruptie fac abstractie de contextul in care ea s-a desfasurat si creeaza o perceptie distorsionata.
Sa nu uitam de unde am preluat lucrurile, sa ne amintim ca infractorii ne sfatuiau la televizor sa ne intarim statul si ca populatia Romaniei era resemnata in convingerea ca societatea romaneasca nu se poate indrepta din acest punct de vedere.
Daca insa, de-a lungul acestui proces de intarire a statului roman, s-au inregistrat si cazuri de incalcare a legii sau practici abuzive, reiterez ceea ce am spus mereu: oricine are cunostinta de ele are obligatia de a sesiza neintarziat organele abilitate.
Este adevarat ca aveati un birou in sediul DNA?
Niciodata. Este o alta minciuna si acest lucru poate fi extrem de usor verificat.
Mergeati la DNA personal pentru a discuta cazuri si a coordona intrumentarea unor dosare?
Am fost implicat in activitati de cooperare cu procurori ai Ministerului Public, deci inclusiv cu DNA, in limita atributiilor noastre legale. Astfel de activitati aveau legatura cu decizii privind responsabilitatile SRI si in niciun caz cu instrumentarea cauzelor de catre procurori.
Consider ca lupta impotriva coruptiei a fost una dintre misiunile importante ale Serviciului, care a contribuit consistent la dezvoltarea Romaniei si la asezarea tarii noastre pe harta democratiilor consolidate.
Aceasta lupta s-a dus de catre SRI in mod corect, legal, in parteneriat cu celelalte institutii ale statului, cu respectarea stricta a cadrului legislativ si a normelor in vigoare. Succesul acestei lupte este dovedit de condamnarile definitive ale instantelor in majoritatea spetelor in care SRI a oferit suport legal. Dar, ca in orice razboi, victimele sunt si de-o parte si de alta.
Trebuie sa subliniez ca noi am sprijinit lupta cu marea coruptie simultan cu activitatea specifica de gestionare eficenta a celorlalte riscuri si amenintari din zona noastra de competenta cum ar fi contraspionaj, antiterorism, amenintari transfrontaliere, criminalitate economica.
Consider ca ne-am facut datoria in toate domeniile de responsabilitate si astfel Romania a fost in toti acest ani o tara sigura si stabila.
Am reusit aceste performante cu eforturi deosebite, avand ca singura arma informatia si ca singura protectie legea. In tot acest timp ne-am confruntat cu perdele de fum, afirmatii denigratoare, campanii sustinute de puternice trusturi media, toate acestea desfasurandu-se si cu sprijinul unor politicieni. Din acest razboi, numai Romania poate iesi fie castigatoare, fie perdanta. Nu SRI, nu eu.
Care politicieni?
Raspunsul e public, la vedere.
Nu iese fum fara foc.
In meseria mea am vazut de foarte multe ori cum se poate face fum fara foc. Eu, din pacate, sunt obisnuit cu astfel de campanii de denigrare. Va reamintesc ca am mai fost de mai multe ori in fata Comisiei de Control a SRI si am dovedit de fiecare data ca toate acuzatiile erau nefondate.
Cum vad aceste atacuri? Cu aceiasi ochi cu care le-am vazut si pe celelalte. Sunt episoade diferite ale aceluiasi serial, ele au in comun faptul ca actorii, in marea lor majoritate, sunt persoane suparate pe institutiile statului si pe conducatorii acestora.
Sunt oameni care au acuzatii sau condamnari penale in dosare la care SRI a contribuit semnificativ, au probleme cu Justitia, considerandu-ne direct responsabili pentru situatia in care se afla. Intensitatea si actorii din aceste episoade se schimba uneori, dar nu se schimba modalitatea de actiune si obiectivele.
Eu sunt obligat sa apar reputatia militara, propria onoare si cariera mea de doua decenii in serviciul tarii, sa apar reputatia Serviciului Roman de Informatii si sa ofer opiniei publice perspectiva reala.
Intorcandu-ne la acuzatiile din spatiul public, faceati de la sugestii la presiuni in dosarele penale dupa cum a sustinut si Alina Bica?
Sugestii sau presiuni referitoare la felul in care sa instrumenteze procurorii de caz vreun dosar? Exclus! Nici ofiterii SRI eventual implicati profesional, nici eu si cred ca nici seful unei unitati de parchet nu stie ce se afla intr-un dosar si cum isi instrumenteaza fiecare procuror cauza.
Cum credeti ca as fi putut eu sa comit o astfel de ilegalitate flagranta in discutie cu procurori? Nu subestimati totusi vigilenta profesionistilor de intelligence sau a procurorilor.
Ati ordonat vreun dosar sau vreo arestare? Dl Dragomir sustine ca a fost martor la asemenea lucruri.
Nu. Este o minciuna. Va fi nevoit sa probeze si, la un moment dat, sa raspunda pentru a fi facut o astfel de acuzatie. A mai spus si alte minciuni la fel de periculoase si grave. Eu afirm in mod responsabil – si pot proba aceste lucruri – nu avea cum sa vada ofiteri acoperiti intrand sau iesind de la mine din birou.
Pentru ca la mine in birou nu au fost ofiteri acoperiti. Este regula elementara a oricarui serviciu de informatii din lume, nici eu nu m-am abatut de la ea: cu ofiterii acoperiti nu se pot realiza intalniri operative in sediul central al institutiei. De aceea insist sa spun ca acestea sunt minciuni inabil ticluite.
Ca sa dam o nota comica acestor afirmatii, nu exclud ca el sa-i fi vazut in sediul institutiei pe domnii si doamnele care au sustinut public ca au avut intalniri cu mine sau la care as fi participat. Eu nici nu confirm, nici nu infirm unde, cand, cu cine, in ce scop sau in ce calitate am realizat intalniri, pastrand regula de aur a activitatii de intelligence.
Daca „binomul” nu functiona cum spune dl Dragomir, cum anume functiona in mod concret?
Acest lucru este si el foarte bine explicat in comunicatul oficial al institutiei. Va spun doar ca relatiile profesionale s-au dezvoltat in limitele Constitutiei si ale legii, cu instrumente si parghii care au facut din combaterea coruptiei o activitate eficienta, pentru care Romania este astazi apreciata atat de romani, cat si la nivel international. Fiecare institutie si-a facut treaba potrivit responsabilitatilor ce i-au revenit.
Ce contineau celebrele protocoale dintre SRI si DNA? Ce baza legala aveau ele? De ce erau necesare?
Legat de problema protocoalelor, institutia a avut mai multe pozitii publice pe care le sustin si au fost realizate intalniri pentru verificari cu Comisia de Control a SRI, fiind clarificate toate aspectele puse in discutie, fara a fi retinute niciun fel de ilegalitati.
In esenta, reamintesc doar ca legea nr.14 din 1992, art. 14, obliga explicit SRI sa colaboreze, intre altele, si cu Ministerul Public. Obligatia legala trebuia implementata in baza unui protocol de cooperare care nu face altceva decat sa stabileasca concret limitele acestei cooperari potrivit competentelor fiecarei parti, adica aspectele tehnice care nu puteau fi detaliate in cuprinsul legii.
De ce sunt secrete si de ce au fost desfiintate daca sunt legale?
Modul concret in care se coopereaza cu un serviciu de informatii este, totusi, secret de stat. Pe fondul deciziei CCR, o buna parte dintre dispozitiile protocolului au ramas fara obiect, sens in care au fost denuntate, urmand probabil sa fie identificate noi formule.
Ce era „campul tactic”, despre care vorbea dl gen Dumbrava? Supravegherea magistratului in timpul procesului penal nu reprezinta o forma de presiune asupra acestuia?
Institutia a precizat foarte clar ca aceasta sintagma nu se referea in niciun caz la supravegherea magistratilor sau la vreo forma de presiune.
Nici implicita?
Nu.
Cum functioneaza relatia dintre anchetatorii judiciari si serviciile secrete in alte tari considerate autentice state de drept?
In orice tara cu democratie consolidata sau in curs de consolidare, de principiu si din experienta mea, atunci cand exista o problema, nu doar situatii de criza, pentru combaterea unui fenomen care afecteaza grav acel stat, intr-un caz cu specificitati aparte, dincolo de cooperarea normala, fireasca, potrivit atributiilor legale ale fiecarei parti, s-au consacrat formule de genul grup de lucru, task force sau fusion center.
Cu alte cuvinte, serviciile de informatii stau la aceeasi masa cu organele de aplicare a legii si fiecare, potrivit atributiilor ce le revin, fac eforturi conjugate pentru atingerea obiectivului stabilit.
Este de prisos sa mentionam ca foarte multe servicii din Europa, nemaivorbind de cele din SUA, au si atributii de aplicare a legii sau sunt pe cale sa le primeasca, avand in vedere evolutiile de securitate.
La ce legi si ce tari va referiti?
In mod special la modificarea legior privind prevenirea si combaterea terorismului, in acord cu evolutia teorismului, si la asa numitele legi „Big brothers”. Cat priveste tarile in care serviciile secrete au si atributii de aplicare a legii, as mentiona SUA, Olanda, Franta, Spania, Suedia, Finlanda, Tarile Baltice etc
Potrivit fostului ministru al Justitiei, Catalin Predoiu, in timpul mandatului sau ar fi existat o corespondenta cu mai multe institutii intre care si SRI, carora le era oferita spre pastrare arhiva SIPA, insa nimeni nu a vrut-o. De ce nu ati vrut-o? Stiati ce e in ea? Stiti sa fi fost folosita impotriva magistratilor?
Nu stiu nimic despre arhiva SIPA, dincolo de ceea ce a aparut in spatiul public. Personalul SRI nu a avut niciodata acces, iar continutul acesteia nu a interferat in vreun fel cu activitatea Serviciului.
Nu mai imi amintesc exact perioada, dar a existat o astfel de discutie ca arhiva SIPA sa fie preluata in custodia SRI. Cred ca motivarea solicitarii a fost mai degraba una de natura tehnica. Oricum, Serviciul nu a dat curs acelei cereri, ea oricum nu se putea realiza in lipsa altor decizii (CSAT, legi). Vazand cheia in care sunt puse lucrurile azi, inclin sa cred ca a fost o decizie inteleapta.
De ce credeti ca scandalul arhivei SIPA a izbucnit tocmai acum?
Nu stiu, dar ma gandesc, ca simplu cetatean, in cheia pe care o descriam mai devreme, ca acest episod este parte din acelasi serial, acelasi scenariu usor de decriptat. El poate avea ca urmari afectarea unei alte institutii fundamentale a statului democratic, Justitia.
Suspiciunea cea mai grava, pe care se si fundamenteaza convingerea multora ca SRI controla DNA si instantele, este ca printre judecatori si procurori exista ofiteri acoperiti…
Aceasta este cea mai mare si mai periculoasa minciuna care persista, prin efortul unora, in spatiul public. Afirm din nou, cu toata taria, cu toata responsabilitatea functiei pe care am avut-o si cu intreaga raspundere legala, ca nu exista ofiteri acoperiti in justitie.
Nu exista procurori sau judecatori ofiteri acoperiti. Acest lucru a fost verificat in repetate randuri si in cadrul CSAT si de catre Comisia de Control asupra SRI. Institutia a afirmat in repetate randuri ca asa ceva este impotriva legii si ca SRI nu a incalcat legea. Nu si-ar asuma nimeni o astfel de incalcare flagranta a legii.
De ce sa nu si-o asume cat timp datele despre eventualii magistrati „acoperiti” sunt secrete, iar deconspirarea reprezinta infractiune?
Aceasta este partea cea mai grava a unei astfel de acuzatii. In unele cazuri, chiar as numi-o ticalosie, este intretinuta cu buna stiinta pentru ca nu se poate elimina dubiul prin declaratii publice. Rezultatele verificarilor efectuate de catre institutiile cu responsabilitati in domeniu au indicat de fiecare data ca la nivelul Serviciului nu exista astfel de incompatibilitati, in niciun domeniu.
Deci nu trebuie sa ma credeti pe mine, desi nu imi puteti da nici macar un exemplu in care eu sa fi facut public o afirmatie falsa, trebuie sa credeti in responsabilitatea functiei pe care am indeplinit-o si in onoarea unui militar care se uita in urma cu mandrie la ceea ce a facut.
Fostul sef SRI, George Maior, admitea la un moment dat ca exista ofiteri acoperiti printre ziaristi. Confirmati acest lucru?
Reiterez pozitia exprimata public de institutie si anume ca SRI se comporta dupa aceleasi norme ca si serviciile partenere din zona euro-atlantica, utilizand surse secrete umane, inclusiv acoperite, in toate domeniile de interes pentru siguranta nationala, cu stricta respectare a legii. Totusi este ingrijorator pentru mine sa vad cu cata usurinta si lipsa de responsabilitate anumiti oameni sunt etichetati ca fiind ofiteri acoperiti.
Nu reprezinta „acoperitii din presa” o incalcare a libertatii presei si nu prezinta un risc de manipulare a informatiei in sensul dorit de comanda secreta a unui acoperit?
Nu.
De ce nu?
In primul rand, pentru ca asa cum ati formulat dvs intrebarea induceti automat raspunsul ca ar exista „acoperiti” in presa, ceea ce eu nu am afirmat.
In al doilea rand, daca discutam in principiu, misiunea oricarui ofiter acoperit are legatura cu vulnerabilitatile, riscurile si amenintarile la securitata nationala, nu cu politica editoriala sau cu barfele din redactii care apar public oricum.
Au fost invocate niste nume de jurnalisti. Confirmati prezenta lor in biroul dvs?
V-am spus mai sus, regula de aur e valabila si in aceasta situatie.
Au fost si altii?
Acelasi raspuns.
Digi si Hotnews sunt unitati protejate Coldea?
Sa fim seriosi, doamna! Nu am nicio legatura cu vreuna dintre institutiile de presa despre care vorbiti.
Dl Dragomir vorbeste despre firme ale SRI care concureaza neloial cu firmele civile. Are SRI firme „acoperite” si, daca da, de ce are SRI nevoie de ele? Ce face cu ele?
O alta minciuna care persista in spatiul public si care nu are nicio legatura cu realitatea. Este o dezinformare crasa. Va asigur, in perioada mandatului meu nu a existat nicio firma acoperita sau care sa fi contribuit vreodata la bugetul SRI. Aceste lucruri au facut, de altfel, obiectul unor verificari la nivelul Comisiei de Control asupra SRI.
Exista suspiciunea ca firmele SRI ar fi favorizate in cadrul licitatiilor publice?
Despre incalcari ale legii in domeniul economic, firme favorizate sau licitatii trucate, asa cum am mai spus, orice cetatean care are cunostinta despre astfel de fapte are obligatia legala de a le sesiza institutiilor abilitate.
Ascensiunea lui Sebastian Ghita si a firmelor lui are legatura cu relatiile lui privilegiate cu conducerile SRI, atat in perioada Maior cat si in perioada Hellvig?
Nu.
Sebastian Ghita a fost ofiter SRI?
Indiferent despre cine ar fi vorba, raspunsul la aceasta intrebare reprezinta o informatie cu caracter clasificat. In plus, ma pastrez in limitele regulii de aur in intelligence, adica n-am sa confirm si nici n-am sa infirm unde, cand, cu cine si in ce calitate am avut intalniri.
Cat despre cel de care ma intrebati, consider ca este un om de afaceri care a facut lucruri nepermise si continua sa faca greseli. Fiecare este responsabil pentru propriile fapte.
Va reprosati ceva in privinta relatiei pe care ati avut-o cu acesta? Ma refer in primul rand la episoadele Seychelles si Toscana.
Ca toate relatiile mele profesionale sau personale, si aceasta s-a desfasurat strict in limitele legii si ale regulamentelor militare. Este un prilej sa raspund categoric unor acuzatii sau insinuari pe care le-am vazut in spatiul public. Ca sa fim bine intelesi, nu am avut nici o conditionalitate, in raport cu nimeni, nu am avut nici un beneficiu financiar sau material din partea vreunei persoane. Nimeni de buna credinta nu poate sustine altceva.
Cat despre episoadele la care va referiti, ancheta interna si cea realizata de Comisia de Control asupra SRI referitor la acest subiect, care va asigur ca au fost extrem de riguroase, au indicat si in acest caz ca am respectat legea si regulamentele militare in toate circumstantele. De aceea am fost repus in functie, la capatul anchetei interne.
Deci ati fost sau nu prieten cu el?
Repet, ma pastrez in limitele regulii de aur in intelligence indiferent despre cine e vorba
Exista ofiteri acoperiti printre politicieni? Despre comisiile SRI exista o convingere larg raspandita ca sunt alcatuite din ofiteri acoperiti.
Exclus! Repet: nu exista ofiteri acoperiti ai SRI in zonele in care cadrul legal a instituit astfel de interdictii. A precizat, din nou, oficial SRI, a „n”-a oara, va reiterez si eu: ar fi ilegal si trebuie sa intelegeti ca nimeni nu isi asuma o astfel de incalcare flagranta a Constitutiei si a legii, intr-o tara europeana si aflata in parteneriat strategic cu SUA.
Este o legenda in cadrul aceluiasi serial cu teme inventate, recurente, pe care il intretin unii din lipsa de cunoastere, altii din prostie, altii din ticalosie.
Controlul civil asupra serviciilor secrete este considerat de multi, inclusiv de fostul presedinte Basescu, drept extrem de deficitar. Se poate numi control acela in care comisia intreaba, SRI raspunde si comisia se considera informata?
Nu comentez afirmatiile fostului presedinte. Va spun doar ca activitatea de control a Comisiei se desfasoara in baza legislatiei, iar aceasta este in acord cu normele euro-atlantice.
Traian Basescu sustine ca SRI a devenit fara stirea sa un monstru. Cat stia presedintele din activitatea Serviciului?
Nu intru in polemica cu nimeni, dar va asigur ca a fost informat permanent potrivit atributiilor functiei. Daca oricine spune altceva e un fals.
Daca tragem linie, e ceva adevarat in spusele dlui Dragomir? De ce un om obisnuit v-ar crede pe dvs si nu pe el?
Cred ca am raspuns deja acestei intrebari cu foarte multe argumente. Lasand deoparte caracterul calomnios, denigrator la adresa institutiei si a mea, va spun ca oamenii de specialitate stiu ca acuzatiile formulate se bazeaza pe dezinformare si minciuni. Aceste aspecte se vor clarifica astfel incat si cei care astazi au dubii vor vedea cum stau lucrurile in realitate.
Daca dl Dragomir minte, de ce credeti ca o face, de ce tocmai acum? Este cineva in spatele lui?
Avand in vedere situatia lui, va spun doar atat, cei care il folosesc azi in jocurile lor josnice vor sfarsi prin a constata ca au fost ei insisi folositi.
Cine?
Cei care il folosesc.
Va temeti de alte dezvaluiri ale dlui Dragomir?
Sunt pregatit profesional sa nu ma surprinda si sa nu ma sperie nimic. Cum sa ma tem de inventii? Imi veti spune ca fiind intens propagate ele reusesc, oricat de neadevarate ar fi, sa creeze in randul opiniei publice o anumita perceptie. Inteleg, dar lectiile trecutului ne arata ca asta nu le transforma in adevar.
Timpul va demonstra ca ceea ce se intampla in aceasta perioada este un serial regizat de fake news. Acesta nu poate duce, ca sa-l parafrazez pe domnul ambasador George Maior, decat la fake analyses si, mai departe, la fake history. Viata si experienta mi-au demonstrat ca toate lucrurile se clarifica pana la urma.
Avand in vedere gravitatea acuzatiilor, daca sunt calomnioase, ce aveti de gand sa faceti?
Deocamdata precizez cum stau lucrurile in realitate, urmand ca, la momentul oportun, sa iau deciziile care se impun.
Ati jucat tenis cu Liviu Dragnea si cu alti politiceni?
Va spuneam mai devreme ca nu voi confirma sau infirma nici o intalnire anume, oricare ar fi fost natura acesteia sau persoanele intalnite. Va precizez, totusi, ca am interactionat cu cei mai multi dintre beneficiarii nostri legali, in virtutea atributelor de serviciu, in limitele legii si ale regulamentelor militare.
A fost protejat Liviu Dragnea de SRI? Cum sa nu fi stiut SRI, de exemplu, despre afacerea Tel Drum?
Daca dvs. considerati a fi protectie faptul ca ne-am respectat obligatia de a informa beneficiarii legali in scopul de a-i sprijini in mecanismul decizional care sa previna materializarea unor riscuri si amenintari la securitatea nationala, atunci am protejat in acest fel toti beneficiarii legali. Desi pare ca unii nu isi mai amintesc fiind loviti, mai recent, de amnezie.
Daca utilizati termenul protectie in alt sens, atunci intrebarea mi se pare deplasata. As vrea sa stiti ca in activitatea noastra dezinformarea beneficiarilor, fie si prin omisiune, este considerata o abatere foarte grava.
Nu am facut asa ceva niciodata si a fost preocuparea atenta a directorilor SRI cu care am lucrat sa ne pastram profesionalismul, echidistanta si neimplicarea politica. Cat despre cunoasterea institutiei in domeniile de responsabilitate, despre un anume subiect sau altul, va reamintesc, totusi, ca nu putem avea o discutie publica.
Cine si cum selecteaza informatiile care ajung la procurori?
Prevederile legale. In cadrul institutiei, munca este foarte bine organizata si compartimentata, iar legea prevede obligatia de a informa sau sesiza organele de aplicare a legii daca in cadrul activitatilor specifice identificam elemente constitutive ale unei infractiuni. Accentul cade pe sintagma „obligati de lege”. Asadar, nu este optional.
Informatiile relevante sunt evaluate operativ, analizate in cadrul directiei de specialitate din cadrul Servicului, care dau forma juridica prevazuta de lege pe aspecte de fapt si de drept.
Cand beneficiarii, inclusiv parchetele, nu le dadeau curs, cum procedati?
Eventuale disfunctionalitati se pot regla in cadrul relatiilor de cooperare, dar responsabilitatea revine fiecareia dintre parti, potrivit normelor proprii de functionare. Un exemplu relevant in acest sens este cazul companiei Hexi Pharma, unde controalele efectuate, inclusiv la nivelul Comisiei SRI, au relevat faptul, public deja, ca SRI, potrivit atributiilor sale pe aceasta zona, a informat atat beneficiarii legali, in scop preventiv, cat si reprezentantii Ministerului Public.
Revenind la fumul fara foc, cum explicati dvs perceptia larg raspandita cu SRI controleaza politica, justitia si principalele institutii din Romania, si chiar ca ar fi doar vechea Securitate imbracata in alte haine?
Nu va suparati, dar nu inteleg la ce va referiti cand spuneti perceptie larg raspandita. In toate studiile pe care le-am vazut in ultimii ani, gradul de incredere in SRI precum si evaluarile si aprecierile partenerilor nostri internationali, arata ca SRI este o institutie moderna, reformata si comparabila la nivel profesinal si prestigiu cu servicii similare din spatiul euro-atlantic.
Afirmatii precum cele la care va referiti sunt vadit tendentioase si iresponsabile. In aceasta categorie intra si acuzatii ca eu sau alti demnitari ai statului am fi avut o preocupare sau o dorinta aparte de a acumula putere. E o prostie!
In ceea ce ma priveste, am avut timp de aproape 12 ani cea mai inalta pozitie pe care o poate avea un ofiter de informatii in statul roman. Nu iti poti dori, ca militar, mai mult. Restul sunt povesti.
Nu exista si o responsabilitate a SRI avand in vedere tot felul de nume care apar la suprafata inclusiv in mari scandaluri de coruptie, precum dl Ciobanu de la CNAS? Cum de nu stiati de ei sau de ce i-ati tolerat?
Exista si o responsabilitate a SRI, cum spuneam, ne-a fost trasata prin CSAT, in chestiuni ce tin de combaterea coruptiei, dar nu stiu daca trebuie sa iau in serios reprosurile care spun ca am facut prea mult sau pe cele care spun ca am facut prea putin. Dupa cum spuneam, fiecare este responsabil pentru faptele sale.
Asistam la un razboi intre stat si mafie?
Pe anumite segmente, da. As vrea sa reamintesc ca in momentele cheie ale evolutiilor recente, doua suspendari, doua alegeri prezidentiale, SRI a dat dovada de profesionalism si corectitudine in raport de standardele democratice, dovedindu-se o institutie fundamentala a statului roman, care a aparat interesele acestuia. Vreau sa le multumesc tuturor ofiterilor care au dat dovada de curaj si profesionalism.
Si la precedentele prezidentiale? Se spune ca dvs ati tras antiPonta si dl Maior proPonta?
Nu a existat niciodata pe parcursul mandatului sub cei trei directori o ruptura intre diector si prim-adjunct. Iar serviciul nu a fost niciodata implicat in alegeri.
Momentul plecarii dvs de la conducerea operativa a SRI a fost unul oarecum straniu. Ati demisionat din functie si decretul a fost de trecere in rezerva. Care e explicatia, de fapt?
A existat o ancheta interna al carei scop a fost acela de a verifica o serie de afirmatii aparute in spatiul public. Rezultatele anchetei interne si ale celei efectuate de Comisia SRI au indicat, fara putinta de tagada, ca nu am incalcat legea sau regulamentele militare.
In consecinta, prin decizia Consiliului Director am fost repus in functia de prim-adjunct. Pentru a nu afecta bunul mers al activitatii institutiei, am solicitat sa parasesc acea functie. In baza solicitarii mele am plecat din functia de prim-adjunct al SRI, sens in care directorul institutiei a solicitat presedintelui Romaniei trecerea mea in rezerva. Nimic straniu.
Deci nu v-ati solicitat trecerea in rezerva?
Nu am alte comentarii.
Ati fost decorat de CIA, dupa cum a aparut ca informatie neoficiala in presa?
Am primit, de-a lungul timpului, mai multe decoratii de la autoritatile romane si de la parteneri straini. Unele sunt cunoscute, altele mai putin. Despre cea primita anul acesta, pot vorbi public.
In luna mai, la sediul CIA a avut loc o festivitate de decorare in cadrul careia „in semn de recunoastere fata de profesionalismul si dedicarea cu care au condus SRI si pentru colaborarea institutionala cu CIA” am fost decorati de catre directorul Michael Pompeo, eu cu medalia „Alben W. Barkley”-fost vice-presedinte al SUA si Dl. Ambasador Maior cu ordinul „Earl Warren”.
Consider ca aceasta medalie a fost oferita in egala masura Serviciului si colegilor mei din institutie, pentru rezultate in activitatea comuna. Toate acestea inseamna de fapt recunoasterea oferita specialistilor romani de intelligence pentru merite deosebite in prezervarea securitatii Romaniei. Nu este un obiectiv ca acestea sa fie cunoscute public, dupa cum nu este intotdeauna un secret.
Ce face pensionarul, ma rog, rezervistul Florian Coldea acum? Si-a aranjat concursul pentru postul de conferentiar la Academia Nationala de Informatii?
Predau de mult timp la Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazul” si mi-a placut mereu sa le impartasesc studentilor din cunoasterea si experienta mea practica. Recent am castigat un post de conferentiar in cadrul unui concurs public si sunt bucuros ca pot fi in continuare alaturi de studenti, viitorii profesionisti in intelligence.
Am vazut deja afirmatii tendentioase referitoare la acest subiect in mass-media. Si in acest caz, ii rog pe toti cei care detin informatii despre eventuale incalcari ale legii sau regulamentelor sa le prezinte autoritatilor.
Altfel… ati spus bine, pensionar. Dar si rezervist foarte activ. Printre altele, continui sa aflu neadevaruri despre mine si viata mea. Unii jurnalisti informeaza publicul ca as avea o pensie minimum dubla fata de cea pe care eu o primesc de fapt. De asemenea, sunt jurnalisti care imi atribuie insistent rol de consultant politic, in conditiile in care nu ma intereseaza lupta si mizele politice.
Nu am venituri asa mari, nu ma implic in politica si nici consultant nu sunt. Altfel, in pofida acestor preocupari pe care le pot numi meschine, urmaresc cu atentie evolutia situatiei internationale si a societatii romanesti, ma bucur de familie, de calatorii benefice, de lecturi interesante si, cum se vede, de o mai mare libertate de a vorbi. Raman in continuare acelasi. Servesc Patria!
Breaking
ETF pe Sui, mai aproape de aprobare – Grayscale își actualizează dosarul la SEC
Uneori, marile mișcări din finanțe nu se aud ca o ușă trântită, ci ca foșnetul unei hârtii întoarse pe birou. În cazul Grayscale, acel foșnet a însemnat o nouă versiune a documentației depuse la autoritatea americană de supraveghere, o amendare a formularului S-1 care, fără să promită nimic, arată că discuția merge înainte.
Pentru investitorul obișnuit, esența e simplă: se conturează un produs listat la bursă care ar oferi expunere la tokenul SUI, fără cont pe exchange și fără grija cheilor private.
ETF-urile cripto au început să pară, în ultimii ani, un fel de punte inevitabilă între două lumi care multă vreme s-au privit cu suspiciune. Pe de o parte, piața digitală, rapidă și nervoasă, care funcționează fără pauză. Pe de altă parte, piața clasică, reglementată, cu ore fixe, proceduri și o disciplină care, chiar dacă pare greoaie, dă siguranță unor jucători mari.
Pe acest fundal, Sui a ajuns să fie urmărit tot mai atent, iar Grayscale, un nume deja familiar în “împachetarea” expunerii la cripto în produse destinate investitorilor tradiționali, încearcă să transforme ceea ce era un trust tranzacționat OTC într-un ETF listat pe NYSE Arca.
De ce contează o amendare a formularului S-1
O amendare a formularului S-1 nu este o ștampilă de aprobare. E, mai degrabă, semnul că dosarul nu a fost lăsat într-un sertar. În mod obișnuit, un emitent depune prospectul, autoritatea cere clarificări, apoi apar completări, ajustări de formulare, detalii noi despre riscuri și despre felul în care produsul va funcționa zi de zi. Nu e spectaculos, dar e mecanismul prin care un instrument financiar ajunge, treptat, să fie suficient de clar pentru ca investitorul să știe exact ce cumpără.
În cazul unui ETF cripto, acest nivel de claritate e esențial pentru că produsul nu cumpără o poveste, ci urmărește un preț. În practică, investitorul nu cumpără tokenul direct, ci unități ale unui fond care deține tokenuri și calculează o valoare netă a activelor, adică acel reper zilnic la care ar trebui să se raporteze cotația de pe bursă.
Când mecanismele de creare și răscumpărare sunt bine gândite, diferența dintre prețul de piață și valoarea din spate rămâne, de regulă, mică. Când nu sunt, apar prime și discounturi care îți pot mușca din randament chiar și atunci când piața se mișcă în direcția așteptată.
Merită reținut și un lucru pe care îl simt foarte bine cei care au urmărit trusturile din zona cripto: trecerea de la un vehicul OTC la un ETF listat nu este doar o schimbare de vitrină. Este o schimbare de mecanism. În spate intră participanți autorizați, intră un arbitraj mai eficient, intră reguli de raportare și o infrastructură care, în teorie, reduce distorsiunile de preț.
Ce propune Grayscale: de la trust la un ETF cu componentă de staking
Una dintre ideile centrale din documentele actualizate este transformarea Grayscale Sui Trust într-un produs care, odată listat, ar urma să poarte numele Grayscale Sui Staking ETF. Diferența dintre aceste două forme nu e doar de terminologie. “Staking” sugerează că fondul nu s-ar limita la a deține SUI pasiv, ci ar putea participa la mecanismele rețelei Sui pentru a obține recompense.
Pentru cititorul care nu trăiește în jargon, staking-ul poate fi înțeles ca un fel de participare la funcționarea unei rețele proof-of-stake. Tokenurile sunt “angajate” în procesul de validare, iar în schimb pot genera recompense. Într-un scenariu ideal, astfel de recompense ar putea adăuga un mic plus de randament, sau ar putea compensa o parte din costurile de administrare.
Nu există însă nimic garantat aici. Randamentul depinde de regulile rețelei, de condițiile de piață, de comisioane, de modul concret în care operațiunea este implementată și de limitele impuse de reglementare.
În același timp, tocmai pentru că miza este mare, detaliile devin importante. În momentul de față, pentru public, unele componente rămân nefixate complet, cum ar fi nivelul final al comisionului de administrare sau identitatea furnizorului care ar realiza efectiv staking-ul. Pentru investitor, aceste nuanțe pot cântări decisiv. Un comision aparent mic devine semnificativ când produsul e ținut ani la rând, iar modul în care sunt gestionate recompensele poate diferenția un instrument solid de unul doar atrăgător în titluri.
Mecanismul din spate: cum ar arăta “motorul” unui ETF pe Sui
Un ETF pare, la suprafață, un simbol de bursă și o cotație. În spate, însă, este o rețea de roluri și responsabilități care țin produsul în viață. În documentația asociată acestui tip de vehicul apar, de regulă, un trustee, un administrator, un agent de transfer, un custodian pentru activele digitale și un prime broker care susține operațiunile.
Imaginea e ușor de tradus. Administratorul și agentul de transfer se ocupă de evidență, calcul, raportări și procese zilnice. Custodianul este instituția care păstrează efectiv tokenurile, cu proceduri stricte de securitate și control, pentru ca “cheile” să nu depindă de improvizații. Prime brokerul și restul infrastructurii asigură, prin fluxuri operaționale, că produsul poate funcționa ca un instrument bursier, cu ordine, decontări și raportări.
Tocmai aici se vede diferența dintre a cumpăra direct de pe un exchange și a cumpăra printr-un ETF. În primul caz, îți asumi integral custodia, tehnicul și riscurile operaționale. În al doilea, plătești un cost de administrare, dar primești o structură reglementată și proceduri care au sens pentru investitorii instituționali.
Un alt detaliu care merită explicat fără termeni greoi este diferența dintre piața OTC și o bursă majoră. Pe OTC, lichiditatea poate fi mai mică, iar distanța dintre prețul tranzacționat și valoarea activelor din spate se poate lărgi. Pe o bursă majoră, un ETF cu mecanism eficient de creare și răscumpărare are, în teorie, șanse mai mari să stea aproape de valoarea netă a activelor, tocmai pentru că arbitrajul devine mai simplu și mai rapid.
Staking într-un ETF: randament potențial, întrebări inevitabile
Ideea de staking într-un ETF sună atrăgător, dar aduce și un strat suplimentar de complexitate. În rețelele proof-of-stake, staking-ul vine la pachet cu reguli, perioade de blocare, riscuri tehnice și, în unele cazuri, penalizări dacă validatorii nu își fac treaba corect. Chiar dacă astfel de riscuri pot fi gestionate, ele trebuie explicate în prospect, pentru că investitorul cumpără un produs care promite transparență, nu mister.
Apar și întrebări de reglementare. Cum sunt încadrate recompensele, cum sunt distribuite în structura fondului, ce se întâmplă dacă apar schimbări de reguli care limitează staking-ul, cum este tratată fiscal componenta de recompense, ce efect are o eventuală perioadă de “unbonding” atunci când fondul trebuie să răspundă la răscumpărări. Într-o piață unde regulile se pot schimba rapid, aceste întrebări nu sunt capricii, ci diferența dintre un produs sustenabil și unul vulnerabil la surprize.
De ce Sui atrage atenția: tehnologie, ecosistem și o ambiție de “utilitate”
Sui este un blockchain relativ tânăr, dar a crescut în atenția pieței datorită unei combinații de promisiuni tehnice și de ambiție de ecosistem. În linii mari, proiectul mizează pe performanță, pe o arhitectură care urmărește să gestioneze tranzacții rapid și pe o abordare orientată spre aplicații care au nevoie de costuri mici și de timpi de execuție scurți.
Pentru publicul larg, poate fi utilă o comparație de bun-simț: în lumea cripto, unele rețele se mișcă precum autostrăzile vechi, aglomerate, unde fiecare accident blochează traficul. Altele încearcă să fie autostrăzi noi, cu benzi suplimentare și cu reguli care previn blocajele. Sui se prezintă ca parte din această a doua categorie, iar un ETF ar fi, inevitabil, un test de maturitate. Nu tehnologia singură aduce capital instituțional, ci combinația dintre tehnologie, lichiditate, infrastructură de custodie și un preț de referință care poate fi urmărit fără suspiciuni.
În plus, un ETF schimbă și felul în care un activ este privit. Dacă intră într-un produs listat, SUI ajunge pe ecranele unor investitori care nu urmăresc trenduri zilnice, ci rapoarte, comitete și reguli interne de risc. Chiar și fără o apreciere spectaculoasă a prețului, această schimbare de “public” poate conta pentru imagine și pentru maturizarea pieței.
Cum a ajuns piața aici: lecția ETF-urilor cripto din ultimii ani
Faptul că astăzi se discută despre ETF-uri pentru altcoins ar fi părut, nu demult, o exagerare. Piața a trecut însă printr-o etapă de învățare, uneori dureroasă, în care custodia a devenit industrie, supravegherea a devenit mai concretă, iar cererea instituțională a căpătat forme tot mai precise. A existat o perioadă în care produsele bazate pe derivate au fost, în ochii autorităților, un compromis acceptabil. A existat apoi presiunea pentru produse spot, care cer un control mai atent al modului în care se formează prețul.
Grayscale a avut propriul drum în această poveste. Trusturile sale au fost multă vreme vehicule cu tranzacționare OTC, iar piața a văzut, în diferite momente, cum aceste instrumente se depărtează de valoarea activelor din spate. Transformarea într-un ETF este, în acest sens, un pariu pe disciplină și pe un mecanism care poate ține prețul mai aproape de realitatea din spate. Nu e o promisiune că volatilitatea dispare, ci o promisiune că produsul funcționează mai “curat”, cu distorsiuni mai mici.
Ce spun documentele: un preț de referință, o oră fixă și două calendare care nu se potrivesc
Când un activ cripto intră într-un prospect, intră și într-un ritm. Cripto se tranzacționează permanent, dar un produs listat în SUA trebuie să aibă repere zilnice clare. De aceea, astfel de instrumente folosesc o rată de referință calculată la o oră fixă, de regulă la finalul sesiunii americane, pentru a stabili valoarea netă a activelor.
Această “fixare” explică un fenomen pe care investitorii îl văd adesea și îl interpretă greșit. Dacă piața cripto se mișcă puternic noaptea sau în weekend, cotația unui ETF nu poate reflecta instant acel lucru, pentru că bursa este închisă. În momentul redeschiderii, ajustarea se face brusc, iar investitorul are impresia unui salt neobișnuit. Nu e o anomalie, ci o diferență structurală între un activ 24/7 și o piață cu program.
Aici intră în scenă și mecanismul de creare și răscumpărare. Dacă participanții autorizați pot aduce SUI în fond și pot primi unități sau pot face operațiunea invers, se creează o presiune naturală de aliniere între preț și valoare. Când acest flux este eficient, diferențele se reduc. Când apar fricțiuni, distorsiunile pot crește. Tocmai de aceea, documentele insistă pe proceduri, pe definiții și pe riscuri.
Competiția din jurul Sui: un semn de interes, nu o garanție
Faptul că un nume ca Grayscale urmărește un ETF pe SUI nu înseamnă că piața va rămâne fără alternative. În ultimul an, mai mulți administratori de active au studiat ideea de a aduce expunere la altcoins sub formă de produse listate, iar Sui a intrat în această conversație. Competiția are o logică firească. Fiecare emitent vrea să fie printre primii care oferă un produs ușor de accesat, iar fiecare investitor vrea costuri cât mai mici și un mecanism cât mai eficient.
Există însă și partea mai puțin romantică. Nu toate produsele noi prind volum. Unele rămân în zona de nișă, altele dispar discret dacă nu atrag capital. De aceea, chiar dacă “valul” de dosare e un semn de interes, el nu trebuie confundat cu o garanție de succes.
Informațiile despre pașii făcuți de Grayscale și despre felul în care se mișcă dosarul la SEC au fost urmărite și prezentate pentru publicul din România de portalul de știri crypto în limba română, Cryptology.ro.
Ce se întâmplă cu piața când “dosarele” încep să se miște
De fiecare dată când apare o știre despre un ETF “mai aproape de aprobare”, piața are tendința să reacționeze înainte să existe un rezultat final. Uneori, reacția e alimentată de logică. Un ETF poate aduce acces mai simplu, poate crește lichiditatea și poate atrage investitori care nu ar cumpăra altfel direct din piața cripto. Alteori, reacția e pur și simplu anticipativă, un pariu pe un viitor care, deocamdată, e doar posibil.
În jurul acestor episoade apar și poziționări speculative, în special prin instrumente derivate. De aici poate veni volatilitatea: oamenii nu cumpără doar SUI, cumpără și povestea despre SUI, cu tot cu riscul ca povestea să se răstoarne dacă autoritatea cere clarificări suplimentare sau dacă procesul se prelungește.
E util să privim și diferența de mentalitate între cripto și lumea instituțională. Cripto trăiește din reacție rapidă și sentiment. Instituționalul trăiește din pași mărunți, din aprobări, din procese care nu se grăbesc nici când piața ar vrea. Acolo unde un investitor ar vrea un verdict în câteva zile, un regulator lucrează cu luni.
De ce aprobarea nu e un buton și ce ar însemna o listare
Aprobarea unui ETF cripto în SUA presupune mai multe straturi de acceptare, atât pentru prospect, cât și pentru regulile de listare. Chiar și atunci când un emitent își pregătește documentația cu grijă, autoritatea poate pune întrebări despre custodie, despre riscuri operaționale, despre integritatea mecanismelor de preț, despre capacitatea de supraveghere și despre scenariile în care piața se comportă imprevizibil.
Dacă listarea s-ar concretiza, pentru investitorul de retail ar fi, în primul rând, o simplificare. Expunerea la SUI ar putea fi cumpărată dintr-un cont de brokeraj obișnuit, fără portofel digital și fără grija administrării tehnice. În același timp, simplificarea vine cu propriile limite. Tranzacționarea ar avea loc în orele bursei, pot apărea diferențe temporare față de valoarea activelor, iar comisionul de administrare rămâne un cost real.
Aici e bine de spus limpede. Un ETF îți face accesul mai comod, dar nu îți scoate riscul din joc. SUI rămâne un activ volatil. Dacă piața scade, scade și produsul. Dacă ecosistemul are probleme, prețul reacționează. Dacă apetitul global pentru risc se strânge, un prospect bine scris nu poate ține prețul pe loc.
Sui, ETF-urile și semnalul către industrie
Dincolo de SUI în sine, acest dosar spune ceva despre direcția generală. Industria cripto se mută, încet, din zona de experimente în zona de produse standardizate. Asta înseamnă custodie clară, metodologii de evaluare, raportări și o relație inevitabilă cu reglementarea. Pentru unii, e un compromis. Pentru alții, e singura cale prin care capitalul mare intră fără să-și încalce propriile reguli interne.
Dacă un ETF spot pe SUI ar ajunge să fie listat, ar fi un semnal de maturizare pentru proiect, dar și un precedent care ar putea încuraja dosare similare pentru alte rețele. Nu e neapărat o victorie a unui proiect anume, ci un semn că piața încearcă să își construiască un vocabular comun cu finanțele tradiționale.
Într-o notă de interpretare care circulă și în presa locală, Mihai Popa, analist și editorialist la Cryptology.ro, a insistat că interesul pentru ETF-uri trebuie citit cu două lentile: una a accesului mai ușor pentru investitori și alta a riscului ca produsul să fie confundat cu o garanție de creștere.
Ce merită urmărit de aici înainte
Din punctul acesta, piața va privi mai atent la detalii decât la titluri. Dacă apar amendamente suplimentare, înseamnă că dialogul continuă. Dacă sunt clarificate comisionul de administrare și modul în care ar funcționa staking-ul, investitorii vor putea face comparații mai oneste cu alte produse. Dacă se conturează un calendar mai clar pentru pașii următori, speculația va încerca, ca de obicei, să ajungă înaintea verdictului.
Pentru publicul larg, episodul are și o valoare educativă. Cripto intră în lumea clasică nu printr-o revoluție, ci printr-o succesiune de acte, definiții și reguli. Pentru cine așteaptă un moment spectaculos, asta poate părea plictisitor. Pentru cine urmărește accesul și maturizarea pieței, e tocmai semnul că se construiește o infrastructură.
Dacă unda verde va veni, povestea nu se încheie, ci începe o etapă în care Sui va fi privit și ca proiect, și ca produs financiar. Iar în lumea produselor financiare, entuziasmul se măsoară în lichiditate, costuri și cât de fidel reușește instrumentul să urmeze ceea ce promite.
Breaking
„Un răspuns adecvat şi lipsit de ambiguitate”
Președintele american Donald Trump continuă să fie cap de afiș în presa internațională prin stilul său „nonconformist”. De această dată a fost filmat făcând un gest obscen în timpul unei vizite la o fabrică Ford din Detroit. Casa Albă a catalogat reacția drept „adecvată”, după ce un individ l-ar fi insultat pe șeful statului.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a fost filmat marți arătând degetul mijlociu unei persoane care îl interpela în timpul unei vizite la o fabrică Ford, la Detroit, un gest pe care Casa Albă îl consideră „adecvat şi lipsit de ambiguitate”, relatează AFP.
„Un ţicnit urla sălbatic insulte, într-un acces de turbare, iar preşedintele i-a răspuns într-un mod întru totul adecvat şi lipsit de ambiguitate”, a declarat directorul comunicării Casei Albe, Steven Cheung, într-o declaraţie transmisă AFP.
Imaginile video, difuzate pe platformele TikTok și X și publicate de site-ul TMZ, îl arată pe Donald Trump mergând pe o pasarelă în timpul vizitei sale la o fabrică a constructorului Ford, în localitatea Dearborn, la periferia orașului Detroit.
La începutul înregistrării se aude o voce care strigă ceva din mulțime, fără ca mesajul să fie clar audibil. În acel moment, președintele american se oprește și ridică degetul mijlociu în direcția din care provin strigătele.
Ce i-a strigat protestatarul lui Trump
Potrivit TMZ, persoana care l-a apostrofat pe miliardarul republican ar fi strigat cuvintele „protectorul pedofilului”. Afirmația ar face trimitere la scandalul legat de infractorul sexual Jeffrey Epstein, un subiect care continuă să aibă impact politic asupra lui Donald Trump.
Șeful de la Casa Albă a recunoscut că ar fi avut în trecut o relație amicală cu miliardarul newyorkez acuzat de pedofilie și decedat în închisoare în 2019, înainte de a fi judecat pentru acuzații de exploatare sexuală a mai multor tinere, inclusiv minore.
Amintim că Congresul Statelor Unite a adoptat o lege care obligă administrația Trump să publice documentele din dosarul Epstein aflate în posesia justiției federale. Până în prezent, administrația Trump a făcut publice doar parțial aceste documente, multe dintre ele fiind cenzurate, fapt ce a stârnit un scandal de proporții în Statele Unite, chiar și în rândul republicanilor.
Recomandarea autorului
Departamentul de Justiție din SUA a publicat marți un nou set de documente din ancheta Epstein. Fișierele cu Trump au fost șterse de DOJ la scurt timp
Donald Trump cere publicarea numelor democraților din dosarele Epstein. „Publicați-le numele și faceți-i de râs”
Dosarele Epstein. Noi suspiciuni privind fostul prinț Andrew: îi cerea lui Maxwell să-i găsească „partenere nepotrivite”
Breaking
De ce fuge capitalul străin din România?
Lupta pentru atragerea de capital străin, deci investiții străine directe, vitale pentru dezvoltarea economică, se acelerează după aderarea Bulgariei la moneda euro, începând cu 1 ianuarie 2026. Țara noastră devine tot mai irelevantă pentru marii investitori, în acest moment companiile plătind cea mai scumpă energie electrică din Europa și suportând efectele inflației, scăderii consumului și creșterilor de taxe decise de Guvernul Bolojan în 2025. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că retragerea investitorilor din România se derulează într-un ritm nemaivăzut de cel puțin un deceniu, pe fondul stagnării capitalului autohton.
- Cifrele vorbesc de la sine: există o diferență între 0,6 mld. euro intrați ca investiții și 1,12 mld. euro ieșiți din România în urma retragerii investitorilor.
România își pierde pe zi ce trece atractivitatea economică. Ungaria ne-a furat mai mulți investitori, Bulgaria ne suflă în ceafă
În viziunea lui Adrian Negrescu, România pierde vizibil din atractivitatea economică, iar investitorii fac un calcul simplu despre țara unde este mai rentabil să investească.
Expertul susține că vechile argumente ale României, precum nivelul salarial și utilitățile mai ieftine, și-au pierdut relevanța.
Energia electrică a crescut cu 70%, iar firmele românești plătesc practic cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană, dezavantaj care în mod evident descurajează investițiile.
Așa cum a scris Gândul, Bulgaria are multiple beneficii economice în urma aderării la moneda unică, avantaje la care românii pot doar visa. În cel mai optimist scenariu, România poate adera la euro la orizontul anului 2028.
Comparând România cu Bulgaria, țara vecină are atuul imbatabil al intrării în zona euro, dar contează și faptul că are impozite la jumătate față de noi.
În schimb, în România, taxele cresc continuu, deși la finalul anului trecut, Guvernul a decis micșorarea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri, în urma protestelor marilor companii (detalii AICI).
Pe de altă parte, Ungaria, deși nu a trecut încă la moneda euro, a suflat României investiții strategice majore, de miliarde de euro, în ultimii ani, grație infrastructurii și regimului de taxe mult mai permisiv decât în țara noastră (detalii AICI).
Mai mult, o serie de investiții strategice care merg bine în Ungaria s-au retras din țara noastră tot în 2025.
Negrescu: Moneda euro atrage investitorii ca un magnet
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că țara noastră a pierdut deja investiții semnificative în anul austerității, Carrefour anunțându-și deja exitul în viitorul apropiat, iar alte companii decid pe bandă rulantă să își închidă afacerile (chiar ieri, americanii de la Adient au anunțat că își închid unitatea de la Pitești).
Acest trend negativ poate continua și în 2026, odată cu aderarea țării de la sud de Dunăre la moneda euro. Motivele pentru care investitorii majori pot opta pentru vecini în special investițiile greenfield (cele care generează locuri de muncă) sunt evidente:
- monitorizarea Băncii Centrale Europene
- predictibilitatea fiscală
- regimul fiscal mai blând în domeniul forțelor de muncă
- impozite de două ori mai mici ca România
„Moneda euro atrage investitorii ca un magnet. Sistemul euro îți aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și financiar, îți aduce investiții. România privește cu invidie, în momentul de față, ceea ce se întâmplă în Bulgaria, din perspectiva investitorilor. Țara vecină va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Bulgaria probabil va lua partea României din punct de vedere al atragerii de investiții, mai ales investiții greenfield, cele care creează locuri de muncă”, a declarat Adrian Negrescu, în exclusivitate pentru Gândul.
„Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton”
„Suntem în acest scenariu al fugii investitorilor, aceștia se retrag din România cum nu am mai văzut în ultimii 15 ani. Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton, care acum stagnează, de teama vremurilor tulburi.
România trebuie să aleagă între investiții publice cu randament redus și sprijinirea economiei reale, cea care produce taxe și impozite, și care are nevoie de stimul pentru ca în 2027 să existe o creștere economică semnificativă”, completează acesta.
“2026 este un an decisiv din punct de vedere economic“
“Pentru România, 2026 este un an decisiv din punct de vedere economic. Suntem la o adevărată răscruce de drumuri”, avertizează analistul economic.
Sursa foto: GÂNDUL LIVE
- 2026 este anul în care România trebuie să ia decizii clare, pentru că nu mai există spațiu fiscal și financiar pentru amânări. Statul trebuie să reducă deficitul bugetar la 6,4%, echivalentul unei economii de circa 50 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de euro, care trebuie tăiați sau strânși din economie. Noi ne împrumutăm cu o dobândă de 1 miliard de euro pe lună.
- 2026 este un an al restructurării, în care companiile mari își reconsideră afacerile și privesc cu mai multă prudență ce urmează. O certitudine necesară este ca nivelul fiscal să rămână bătut în cuie, adică să nu mai existe creșteri de taxe.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
-
Actualitateacum 3 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 3 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Comunicateacum 2 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Comunicateacum o ziHidroizolații bituminoase profesionale: ghid pas cu pas pentru siguranta cladirii tale
-
Stirea zileiacum 2 zileCauciucuri si masini in centrul stirii zilei – ce se intampla pe drumurile Romaniei
-
Comunicateacum 2 zileOriflame România anunță două promovări-cheie: lideri care accelerează viitorul brandului în Europa
-
Uncategorizedacum 2 zileHONOR Magic8 Pro pus la încercare de fotografi profesioniști în condiții extreme
-
Sanatateacum 2 zileFlora intestinală „distrusă”: ce înseamnă, de fapt, disbioza și care sunt simptomele




