Achizitorii care cumpără ovine pentru export în țările arabe îi atrag pe crescători în această perioadă cu prețuri tentante. Fermierii sunt pe gânduri, deși perioada Paștelui, tradițional, le aducea venituri bune.

Perioada Paștelui este singura în care crescătorii de oi speră la un preț bun care să le răsplătească munca de peste an. În rest sunt la mâna achizitorilor care dictează prețul, fără să pună la socoteală efortul pălmașilor. Doar că în acest an stau pe gânduri dacă sau câți miei să păstreze pentru piață, pentru că Internetul s-a umplut de anunțuri de achiziție. Se oferă între 23 și 25 lei/kg pentru mieii de lapte, „bani în palmă”, conform anunțurilor. Este un preț bun, pentru că în toamnă au vândut cu 20 lei/kg. Mai mult, se tem că odată „pierdut trenul”, după Paște aceiași achizitori vor face tot ce pot să scadă prețul.

Graba achiziționării este dată de presiunea onorării contractelor în derulare, fiind cerere mare pentru Algeria, destinație neinfluențată de conflictul din Iran.

„Noi avem contracte pe Algeria, e cu totul altă rută maritimă. În acest moment conflictul din Iran nu are nicio implicare în prețul nostru la miel și în exportul nostru. Dar mai târziu s-ar putea. Mie îmi este frică de altceva. După sărbători, indiferent cum va fi conflictul, tot exportatorii noștri or să facă jocurile cu prețul și vor găsi ei motive să-l scadă ca să poată să câștige mai mult decât fermierul care muncește. Eu în ei nu am încredere. Dar conflictul în acest moment nu are nicio influență, că nu avem noi animale câte putem să dăm pentru Algeria”, a explicat Constanța Ștefan, președintele Asociației „Țara Loviștei” și vicepreședinte Pro Agro, pentru „Adevărul”.

Cât ar putea fi prețul mielului la Paște

Deși numărul crescătorilor de animale se împuținează cu fiecare an care trece, încă mai sunt fermieri pentru care Paștele 2026 vine cu așteptări mari. Este perioada când, tradițional, pentru că vând la bucată, pot avea prețuri ceva mai bune. Constanța Ștefan spune că nu se așteaptă ca și crescătorii de oi și capre să treacă prin experiența crescătorilor de porci, care au rămas în decembrie trecut cu porcii în gospodărie pentru că prețurile din supermarket au fost de nebătut.

„În sudul țării, prețul va fi între 40-45lei/kg, estimez, cam cu 5 lei/kg peste cel de anul trecut. Dar veți vedea că în supermarket va avea prețuri de la 55 lei/kg în sus. La porc este altceva, la porc e dezastru, se vinde cu 4 lei în viu. La miel încă e bine”, a mai spus Constanța Ștefan.

În zonele de munte prețul pentru miel ar putea fi chiar și mai bun pentru crescătorii care-i vând de la stână. Întotdeauna au fost diferențe, explică Ștefan, crescătorii din Moldova, Ardeal, Banat având cheltuieli chiar mai mari decât cei de la câmpie, în ciuda faptului că sudul țării s-a confruntat, în ultimii doi ani, cu secetă severă, care a pârjolit pășunile.

„Piața este un risc pentru mine. Adică dăm pasărea din mână pe cea de pe gard”

Fermierii chiar au o mare dilemă în această perioadă. Știu că puterea de cumpărare a românului a scăzut, vânzările din ultimii ani au dovedit-o din plin, așa că decizia este dacă să vândă către trimișii exportatorilor la un preț cu care, sunt aproape convinși, nu se vor mai întâlni după Paște, sau să păstreze și pentru piață.

„În ultimii ani n-am mai făcut noi, crescătorii, prețul. Prețul vine de la Constanța. Noi dăm către firmele astea mari, e singura soluție ca să putem să-i vindem, că în Europa nu mai vindem nimic. Oamenii știau că am pus bine treburile la punct și noi nu vindem către Europa nimic, decât la Constanța, și de acolo îmbarcă pe vapoare și pleacă în țările arabe. Internetul duduie că ar cumpăra, la ora asta. Nu mi se pare că ar fi ceva să ne blocheze. Dacă e cerere, înseamnă că merge. Părerea mea este că nu ne afectează pe noi conflictul din Iran”, a spus Alexandru Năstase, un crescător de animale din sudul țării.

A vândut în noiembrie 2025, spune, mieii cu 20 lei/kg, dar mult mai mari, la aproape 70 kg. „Una e să-i dai la 70 de kilograme cu 20 de lei și alta e să-l dai la 30 de kilograme cu 25 de lei. Pentru că acum sunt miei de lapte și nu au atâta greutate, ceilalți crescuseră, trecuse mai mult timp peste ei, iar costurile cu întreținerea creșteau de la o zi la alta”, a explicat fermierul. Crescătorii n-am avut însă de ales, n-au putut vinde mai devreme, au tot fost focare de pestă a micilor rumegătoare și s-au aflat în zona de protecție, fiind interzise mișcările de animale din fermă.

Pentru mieii de lapte ia în calcul varianta să-i dea la prețurile de acum, pentru că vânzarea în piețele temporare, autorizate să funcționeze în zilele premergătoare Paștelui,  nu mai aduce în ultimii ani cine știe ce încasări.

„De la an la an mi se pare că nu ne mai puteam baza pe piața noastră. Tot omul de rând e cu ochii pe supermarket, să ia două kile, să ia o pulpiță. Adică mai sunt, încă mai sunt familii care sărbătoresc Paștele și vine omul la stână să-și ia un miel, dar la stâna mea nu cred că vin mai mult de 100-150. Or, în vremurile bune, se vindea tot la Slatina, la punctul de sacrificare, dar acum nu mai e cerere, nu știu ce se întâmplă. Unul vrea ied, unul vrea pasăre… În alte târguri prețul e și mai mic”, a mai spus crescătorul.

Ar avea 600 de miei de vânzare, 300 dintre ei pot fi sacrificați și acum, spune, pentru că ar rămâne între 15 și 20 kg în carcasă. Pe aceștia cel mai probabil îi va vinde en-gros. „Piața e un risc pentru mine. E risc să-i dau sau să nu-i dau. Adică dăm pasărea din mână pe cea de pe gard, cum ar veni. Așteptăm și, oricum, după Paște imediat vor scădea prețurile și la Constanța”, se teme crescătorul.

Sectorul e în declin, mai adaugă crescătorul de animale și precizează că nu o spune ca o lamentare, dar numărul fermierilor se împuținează. Animalele lor, care altădată erau exportate și în Europa, acum iau doar drumul țărilor arabe, la un preț dictat de achizitori.

„Nu știu dacă România încă mai are ceva viu, dar vă spun că sectorul ăsta zootehnic, și pe vacă și pe oi, dacă discutăm, e în declin, în cădere. Tineretul nu mai vrea să crească animale, mai bine se angajează, sau pleacă în afară la muncă. Noi n-am mai stat să calculăm cu cât rămânem, am mers înainte și pe mult și pe puțin. Nu toată lumea își face calculul că trebuie să-ți rămână nu știu câți bani. Problema e că trebuie să poți să-ți asiguri un venit cu care să continui activitatea în fermă. În primul rând asta te interesează. Dacă nu ai furaje, tot ce-ți trebuie ca să mai treci peste un an, ce faci? Prima dată astea le iei în calcul. Și după, dacă ne mai rămâne și nouă ceva, de bine, dacă nu, nu”, a mai spus fermierul.

2025 și 2024 au fost ani extrem de dificili, în care seceta le-a tăiat oierilor mult din venituri. La temperaturi de 40 de grade Celsius nu s-a mai putut discuta de producție de lapte, a explicat fermierul, oile au înțărcat, astfel că dintr-o cantitate de aproximativ 10 kg telemea/oaie de-abia dacă au obținut trei kilograme. „La Sfântul Ilie erau înțărcate oile”, a adăugat Năstase. Animalele au mâncat din furajele  cumpărate pentru iarnă mult mai devreme, toate cheltuielile au crescut.

Lâna, care cu foarte mulți ani în urmă reprezenta un venit, astăzi este și aceasta o cheltuială și o mare problemă. Îi costă tunsul și-i costă și să scape de ea, pentru că nimeni n-o cumpără, deși în ultimul deceniu mai mulți miniștri le-au promis că se înființează fabrici de procesare.

Forțele armate ucrainene încearcă să preia inițiativa pe câmpul de luptă și pregătesc acțiuni care ar putea lua prin surprindere trupele ruse, afirmă generalul-maior Oleksandr Komarenko.

Într-un interviu acordat publicației RBC-Ucraina, ofițerul superior a explicat că strategia Kievului nu poate fi una exclusiv defensivă. Potrivit acestuia, reacția permanentă la acțiunile adversarului ar duce inevitabil la epuizarea forțelor ucrainene.

„Dacă nu vom avea inițiativa și ne vom limita doar la a respinge atacurile, mai devreme sau mai târziu vom fi zdrobiți”, a avertizat Komarenko. „De aceea sunt planificate acțiuni care să oblige inamicul să își schimbe planurile și să acționeze într-un mod pe care nu l-a anticipat.”

Generalul nu a oferit detalii despre aceste operațiuni, însă a precizat că ele ar putea avea loc inclusiv pe direcții unde trupele ruse nu desfășoară în prezent activități intense. Scopul ar fi forțarea armatei ruse să redistribuie resurse și să reacționeze în condiții impuse de Kiev.

Potrivit lui Komarenko, aceste planuri nu presupun neapărat doar acțiuni militare clasice, ci și metode „asimetrice”.

„Va fi ceva ce nu se așteaptă”, a spus el, adăugând că Statul Major dispune deja de mai multe scenarii operaționale pregătite pentru diferite sectoare ale frontului.

Contraofensivă ucraineană în regiunea Dnipropetrovsk

În același interviu, Komarenko a confirmat că o operațiune de contraofensivă a forțelor ucrainene pe direcția Oleksandrivka, la granița dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie, a permis recuperarea aproape completă a teritoriilor ocupate de Rusia anul trecut în zona Dnipropetrovsk.

Potrivit generalului, mai sunt doar câteva localități mici unde operațiunile militare trebuie finalizate.

El a subliniat că acțiunea militară a fost o operațiune planificată, chiar dacă, la prima vedere, ar fi putut părea o serie de atacuri locale separate.

„Formele de război se schimbă. Dezvoltarea tehnologiilor, în special a dronelor, modifică modul în care sunt planificate și desfășurate operațiunile militare”, a explicat Komarenko.

Operațiunea ar fi fost condusă de unități ale trupelor aeropurtate, sprijinite de brigăzi mecanizate care apără sectorul respectiv al frontului.

Generalul a adăugat că ofensiva rusă în această zonă avea ca obiectiv crearea unei zone tampon în fața regiunii Donbas.

Kievul susține că Rusia a pierdut „bătălia pentru iarnă”

La rândul său, președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a declarat recent că trupele ruse ar putea încerca o ofensivă de primăvară, însă fără perspective reale de succes.

În același timp, Taras Cemut, reprezentant al Ministerului Apărării în consiliul Agenției de Achiziții pentru Apărare, a afirmat că pentru prima dată după mult timp Ucraina recucerește mai mult teritoriu decât pierde.

Potrivit acestuia, Rusia ar fi pierdut „bătălia pentru iarnă”.

Lupte intense în regiunea Zaporojie

În paralel, analiștii militari ai proiectului DeepState susțin că trupele ruse au ajuns foarte aproape de a controla orașul Guliaipole.

Potrivit acestora, Rusia trimite în zonă numeroase grupuri de infanterie și desfășoară operațiuni active în apropierea localităților Sviatopetrivka, Staroukrainka și Zaliznicine.

În același timp, armata ucraineană desfășoară contraatacuri în zona de frontieră dintre regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, încercând să curețe teritoriile ocupate de trupele ruse.

Lupte grele sunt raportate și în apropierea localității Berezove, în timp ce, pe alte sectoare ale frontului, forțele ucrainene desfășoară operațiuni de căutare și lovire, vizând infanteria rusă și tehnica militară a acesteia.

În contextul creșterii prețului kerosenului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, biletele de avion au început să se scumpească. Mulți dintre operatorii aerieni evită pentru moment să comenteze situația.

Kerosenul – carburantul pentru avioane – este a doua cea mai mare cheltuială pentru orice companie aeriană, după salarii, spun specialiștii. Înainte de conflictul din Iran, un baril costa între 85 și 90 de dolari, acum prețul a urcat între 150 și 200 de dolari, scrie ProTV.

Scandinavian Airlines și Air New Zealand au fost primele companii aeriene care au majorat tarifele pentru a acoperi creșterea costurilor cu combustibilul.

KLM spune că scumpirea petrolului, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, poate influența prețul biletelor, în funcție de destinație și de clasa de călătorie.

Flydubai precizează că tarifele pot fi afectate temporar de creșterea prețului combustibilului, de rute mai lungi și de capacitatea limitată.

Ryanair susține că este protejată financiar până în martie 2027, având un preț fix pentru combustibil, iar Lufthansa afirmă că tarifele sunt stabilite în funcție de cerere și ofertă și ar putea fi influențate doar de schimbări majore pe piață.

Potrivit Euronews, un alt motiv este și acela că regiunea Golfului este un important punct de transfer, iar în prezent acest rol este afectat din cauza conflictului cu Iranul.

Dacă marile companii aeriene din Golf, precum Emirates, Etihad și Qatar Airways, își vor relua operațiunile de zbor la un nivel mediu sau complet, situația tarifelor la biletele de avion s-ar putea relaxa rapid – în special pentru turiștii germani.

Emirates a anunțat deja că va opera un program redus de zboruri. Compania își propune însă o revenire ambițioasă, de până la 100% din rețeaua de zboruri, în următoarele zile, cel târziu în una sau două săptămâni.