Italia trimite aproape 100 de militari și mai multe avioane de luptă în România, într-o misiune urgentată de incidentul provocat de drona rusească prăbușită la Galați. Contingentul italian va fi dislocat la baza Mihail Kogălniceanu, unde va sprijini instruirea forțelor române în fața amenințărilor Moscovei.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Diplomația italiană și forțele armate se mobilizează după incidentul cu drona rusească prăbușită vineri în România. Premierul Giorgia Meloni a condamnat ferm incidentul, pe care l-a numit „un act grav”, în timp ce liderul Ligii, Matteo Salvini, a evitat să critice Kremlinul și a cerut ca în rezoluția parlamentară să nu fie menționată aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, potrivit La Repubblica

Misiune militară italiană în România

Ministerul italian al Apărării pregătește o misiune în România, programată să înceapă pe 15 iunie și să dureze cel puțin o lună. Potrivit unor surse guvernamentale citate de La Repubblica, operațiunea va implica aproximativ 100 de militari ai Aeronauticii italiene, însoțiți de mai multe avioane de luptă.

Misiunea se va desfășura la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, lângă Constanța, unul dintre cele mai importante puncte strategice ale României. Scopul este instruirea forțelor armate române pentru a face față amenințărilor venite dinspre Rusia.

Potrivit surselor citate de publicația italianăoperațiunea era planificată de mai mult timp, dar a devenit „și mai urgentă” după explozia de la Galați.

Pe plan diplomatic, premierul Giorgia Meloni a subliniat că incidentul din România arată cât de extins este impactul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „A fost lovit un stat aliat și acest lucru demonstrează că agresiunea Moscovei continuă să afecteze securitatea întregii Europe”, a declarat Meloni, insistând asupra necesității unei reacții ferme și coordonate la nivel european.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În paralel, autoritățile italiene și serviciile de informații analizează în continuare circumstanțele incidentului, pentru a evalua riscurile și implicațiile asupra securității regionale.

Baza aeriană Mihail Kogălniceanu este considerată unul dintre cele mai importante puncte strategice ale flancului estic al NATO. Aici sunt dislocați aproximativ 4.500 de militari americani din cadrul contingentului US Army Garrison Black Sea, responsabil de securitatea întregii regiuni a Mării Negre.  

Amintim că NATO a condamnat Rusia după ce o dronă a lovit vineri, 29 mai, o clădire rezidențială din România, provocând rănirea a două persoane. Oficialii Alianței afirmă că răspunsul este probabil să se concentreze pe consolidarea apărării flancului estic, îmbunătățirea capacităților de interceptare a dronelor și, eventual, pe consultări în baza Articolului 4, fără a se ajunge la activarea clauzei de apărare colectivă prevăzute de Articolul 5, scrie agenția AFP într-o analiză.

Noi informații ies
la iveală după incidentul în care o dronă rusească a explodat într-un bloc de
locuințe din Galați. Autoritățile au analizat datele, au refăcut traseul aparatului
și au exlicat de ce Armata Română nu a intervenit înainte de impact.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit unor surse din Ministerul Apărării Naționale, aparatul transporta o încărcătură de cel puțin 30 de kilograme de explozibil și era inclus într-un grup de aproximativ 50 de drone. Atacul ar fi fost lansat din Crimeea, în jurul orei 21:15, cu obiective în zonele Reni, Orlivka, Chilia și Vâlcov.

Conform datelor înregistrate de radarele Armatei Române instalate recent în zona Galați, drona care a ajuns ulterior pe teritoriul României s-a desprins din grup la ora 1:46, în apropiere de orașul ucrainean Reni, la circa 19 kilometri est de localitate.

Informaţiile
oferite de ministrul Apărării, Radu Miruţă, în cadrul unei conferinţe de presă
susţinute vineri seară, după incidentul în care o dronă rusească a explodat
într-un bloc de locuințe din Galați, reconstituie, pas cu pas, traseul
aparatului și momentele în care a fost monitorizat de sistemele de apărare.

După ce au pus cap
la cap toate informaţiile, autorităţile indică faptul că drona ar fi făcut
parte dintr-un atac aerian de amploare desfășurat asupra infrastructurii
portuare din sudul Ucrainei.

Drona care a lovit
un bloc de locuințe din Galați a fost identificată ca fiind de tip Geran-2, a mai
anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță, în cursul conferinţei de presă.
Aparatul este o variantă adaptată a dronei iraniene Shahed-136, utilizată de
Rusia în mod frecvent în războiul din Ucraina, în special în atacurile de tip
kamikaze.

Geran-2 este
propulsată de un motor cu elice, care produce un zgomot caracteristic, comparat
cu sunetul unei motociclete, fiind o dronă relativ ieftină, produsă în serie
mare și dificil de interceptat la altitudini joase, ceea ce îi permite să fie
folosită în atacuri de saturație, greu de contracarat în timp real de sistemele
de apărare antiaeriană.

Cele patru minute
decisive

La ora 1:52, drona
a trecut granița și a intrat în spațiul aerian românesc prin zona localităților
Grindu și I.C. Brătianu, din județul Galați. Zbura la aproximativ 600 de metri
altitudine și avea o viteză estimată de circa 100 de kilometri pe oră.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În acel moment,
Armata Română a ridicat două avioane F-16 de la Baza Aeriană Fetești şi din
Tulcea a fost trimis un elicopter IAR-330 Puma Socat pentru urmărire. Totul s-a
derulat rapid, într-un interval în care deciziile trebuiau luate în câteva
minute.

La ora 1:56,
aparatul a dispărut de pe radare, după ce a parcurs aproximativ zece kilometri
pe teritoriul României. La scurt timp, au început să fie semnalate la 112
primele apeluri care indicau o explozia la blocul din Galați.

Decizia de a nu doborî
drona a fost explicată de generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitor al
comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite.

„O eventuală angajare asupra unei zone urbane prezintă
riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. În
multe situații, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot
produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine,
despre care nu aveam informații dacă are încărcătură de luptă”, a explicat generalul de brigadă Gheorghe Maxim,
locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, invocând şi regulile
care interzic acțiuni ce pot afecta spațiul aerian al unei țări vecine.

„Avem o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să
executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spațiul aerian al unei țări
vecine. Știm că Ucraina este în război, dar România este într-o situație de
pace și nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spațiul aerian al
Ucrainei”, a mai spus el.

În total, piloții
au avut la dispoziție aproximativ patru minute pentru a evalua situația și a
decide o eventuală interceptare.

Nicuşor Dan a
explicat traiectoria dronei

În timp ce
specialiştii analizau mai multe scenarii pentru a explica modul în care drona
și-a modificat direcția de zbor înainte de a ajunge în România, de la Galaţi,
unde a mers personal, într-un „gest de empatie” pentru cele două persoane rănite, președintele
Nicușor Dan a prezentat propria versiune asupra desfășurării evenimentelor.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În timpul
declarațiilor, președintele Nicușor Dan a descris succesiunea evenimentelor în
fața jurnaliștilor, însoțindu-și explicațiile de gesturi repetate ale mâinilor,
cu care a încercat să redea traseul presupus al dronei.

„A fost un grup de 43 de drone care au venit din partea
estică”, l-a spus el
jurnaliştilor, continuând: „Pe măsură ce
au trecut pe teritoriul ucrainean, o parte din ele au fost doborâte și una
dintre ele lovită probabil deasupra orașului Reni”.

„Traiectoria i s-a
modificat și a venit înspre Galați. A fost lovită kinetic și din cauza asta…”,
a explicat Nicuşor Dan.

Hotărârea de Guvern prin care a fost introdus REGES Online, noul sistem electronic de evidență a salariaților care a înlocuit Revisal, a fost anulată de Curtea de Apel Constanța, în urma unei acțiuni deschise de Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii (UNELM). 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Decizia readuce în atenție criticile formulate încă de la lansarea platformei de specialiști în resurse umane și experți în legislația muncii, care au reclamat probleme tehnice, birocrație excesivă și lipsa consultării celor obligați să utilizeze sistemul.

Potrivit informațiilor publicate de Profit.ro, Curtea de Apel Constanța a dispus anularea integrală a HG nr. 295/2025, actul normativ prin care a fost introdus sistemul REGES Online, înlocuitorul Revisal. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii (UNELM), organizația care a contestat hotărârea în instanță alături de mai multe companii, a transmis că soluția reprezintă o confirmare a problemelor semnalate încă de la lansarea platformei.

Potrivit organizației, criticile nu vizau un singur articol din actul normativ, ci întreaga construcție legislativă, fiind invocate norme considerate neclare și contradictorii, obligații administrative suplimentare pentru angajatori, lipsa unei analize de impact asupra IMM-urilor și absența unei consultări reale cu profesioniștii din domeniu.

„UNELM va continua să susțină că digitalizarea și modernizarea REGES sunt necesare, dar trebuie realizate în condiții de legalitate, predictibilitate și consultare reală. Construim sisteme împreună cu cei care le folosesc zilnic, nu împotriva lor”, a transmis organizația, citată de Profit.ro.

De altfel, UNELM a semnalat încă din 2025 existența unor probleme tehnice, precum întârzieri în autorizarea accesului, erori de funcționare, lipsa unui manual oficial de utilizare și riscul ca anumite situații generate de disfuncționalitățile platformei să fie interpretate drept muncă nedeclarată.

REGES a fost lansat în 2025 pentru a înlocui vechiul Revisal și pentru a centraliza informațiile privind contractele de muncă din România. Platforma este administrată de Inspecția Muncii și a fost realizată în cadrul unui proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De la introducerea sa, numeroși angajatori, specialiști HR și experți în legislația muncii au reclamat dificultăți de utilizare, blocaje și proceduri considerate mai complicate decât cele existente în sistemul anterior.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Pare un soft conceput la finalul anilor ’90”

Expertul în resurse umane Doru Șupeală consideră că decizia de contestare a platformei REGES în instanță este justificată și pune problemele actuale ale sistemului pe seama modului în care acesta a fost implementat.

„Cei care au contestat REGES în instanță au dreptate în inițiativa lor: acest sistem a fost introdus cu forța, peste noapte, fără a fi fost testat suficient, discutat și analizat înainte cu partenerii sociali și economici și fără a fi fost consultați cei care ulterior au fost obligați să îl utilizeze”, declară Doru Șupeală pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, numeroase companii și specialiști HR s-au trezit obligați să folosească o platformă pe care o consideră mai greoaie și mai birocratică decât vechiul Revisal.

Șupeală spune că utilizatorii reclamă frecvent blocaje tehnice și dificultăți în operarea sistemului.

„Oamenii spun că sunt foarte multe cazuri în care sistemul se blochează, datele nu se salvează și trebuie să o iei de la capăt cu introducerea tuturor datelor”, explică expertul.

Criticile vizează și experiența de utilizare. În opinia sa, platforma nu funcționează ca un instrument digital modern care să îi ajute pe utilizatori să își îndeplinească obligațiile administrative, ci reproduce în mediul online logica birocratică a vechilor proceduri pe hârtie.

„Modul în care este gândită experiența utilizatorului este foarte rudimentar. Sistemul pare un zbir birocratic inflexibil și stupid, nu un sprijin inteligent care să te ajute cu o experiență de utilizare prietenoasă și flexibilă. Nu te ghidează, ci doar te penalizează și te trage de urechi, te cheamă la ghișeul fizic pentru orice greșeală și te amenință cu amenzile”, susține Doru Șupeală.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În opinia expertului, problema de fond este că REGES a fost construit în primul rând pentru nevoile administrației și ale aparatului birocratic, nu pentru cele ale companiilor și angajaților care sunt obligați să îl folosească zilnic.

„Pe scurt, este un instrument făcut să facă mai ușoară viața statului și birocraților, nu a companiilor și angajaților. Asta nu este digitalizare”, afirmă Doru Șupeală.

„Inspecția Muncii este una dintre instituțiile statului cu cel mai scăzut nivel de încredere, fiindcă cei mai mulți oameni care cer sprijin și trimit sesizări despre abuzurile angajatorilor sunt tratați în bătaie de joc. Iar angajatorii cinstiți sunt de cele mai multe ori călăriți cu controale și amenzi absurde, nu ajutați și consiliați să facă lucrurile cum trebuie”, susține acesta.

„Aliniere strategică”, „scalare” sau „sinergie. De ce oamenii care folosesc limbajul corporatist tind să ia decizii mai slabe

De altfel, expertul compară diferența dintre așteptările utilizatorilor și experiența oferită de REGES cu diferența dintre tehnologia actuală și aplicațiile de acum câteva decenii.

„Practic, doar au mutat o gândire ruginită și sinistră a formularisticii birocratice din mediul fizic în online. Pare un soft conceput la finele anilor ’90, nu în 2025. E ca și cum ai pretinde unui posesor de smartphone model 2026 să se bucure că folosește un joc precum «Șerpișorul» de pe Nokia 3310”, afirmă el.

Doru Șupeală admite că noua platformă aduce și unele îmbunătățiri, în special prin integrarea cu bazele de date ale altor instituții și prin posibilitatea oferită angajaților de a-și consulta propriile informații. Totuși, consideră că aceste avantaje sunt eclipsate de problemele de funcționare și de designul sistemului.

„Există și câteva progrese din perspectiva integrării cu bazele de date ale altor instituții, ceea ce reduce un pic birocrația și din perspectiva accesului dat angajaților, care pot să vadă ce statut au prin introducerea datelor personale. Dar toate aceste beneficii sunt puse în umbră de felul greoi și depășit în care este gândit designul experienței utilizatorilor”, spune el.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Doru Șupeală ridică și semne de întrebare cu privire la transparența proiectului, afirmând că nu a reușit să identifice public compania care a dezvoltat aplicația.

„Eu am încercat să aflu care este compania de software care a realizat acest sistem, iar informația aceasta nu există nicăieri în mediul online. Sau e foarte bine ascunsă. Scrie doar că este făcut prin PNRR, la comanda Ministerului Muncii”, mai spune expertul.

În opinia sa, pentru un proiect de asemenea amploare, autoritățile ar fi trebuit să se inspire din soluțiile implementate în alte state și să apeleze la expertiză internațională în domeniul digitalizării serviciilor publice.

„Digitalizare fără automatizare”

Criticile la adresa REGES nu vin doar din zona resurselor umane. Într-o analiză publicată pe platforma juridice.ro în iulie 2025, expertul contabil Daniel Udrescu a descris „noul sistem” drept un exemplu de „digitalizare fără automatizare”, susținând că statul transferă către angajatori sarcini administrative suplimentare fără a le oferi beneficii concrete în schimb.

De ce evită tot mai mulți români să vorbească cu vecinii și cum a dispărut ideea de comunitate

„REGES este expresia cea mai clară a acestei anomalii, un sistem construit de sus în jos, fără consultare, fără transparență și fără viziune”, scria Udrescu.

Potrivit acestuia, una dintre principalele probleme este faptul că angajatorii sunt obligați să introducă manual informații care există deja în alte sisteme ale statului, în loc ca instituțiile să comunice între ele automat.

Expertul contabil susține că România a rămas în urmă față de modelele utilizate în majoritatea statelor dezvoltate, unde raportările privind salariații sunt integrate direct în programele de salarizare și contabilitate.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„În Germania, Franța, Italia sau Marea Britanie, datele circulă între instituții fără intervenție umană, direct din softurile de salarizare. În România, același angajator trebuie să trimită aceleași informații și în D112, și în REGES, fără ca sistemele să comunice între ele”, arăta acesta.

Udrescu considera că noua platformă reproduce o logică birocratică veche, în loc să simplifice relația dintre mediul privat și stat.

„REGES nu este doar o platformă birocratică. Este un simbol al digitalizării ratate: fără interoperabilitate, fără eficiență, fără respect față de mediul privat. Este rezultatul unei administrații care confundă controlul cu modernizarea, centralizarea cu progresul și obligația cu parteneriatul”, susținea expertul contabil.

În analiza sa, acesta propunea integrarea completă a REGES cu sistemele ANAF și cu Declarația 112, astfel încât raportările să fie realizate automat și să fie eliminată introducerea repetată a acelorași date.

„Digitalizarea reală nu înseamnă formulare și interfețe lente. Înseamnă încredere, colaborare, transparență și degrevarea oamenilor de sarcini inutile”, concluziona Daniel Udrescu.