Breaking
Robert Negoiţă, martor în dosarul lui Liviu Dragnea: Am aflat că o angajată DGASPC a lucrat la mine la cabinet
Robert Negoiţă va fi audiat, joi, ca martor, în dosarul în care Liviu Dragnea este judecat pentru instigare la abuz în serviciu, una dintre cele două angajate DGASPC Teleorman care, potrivit DNA, lucrau la PSD, fiind angajată la cabinetul de parlamentar al actualului edil al Sectorului 3.
Robert Negoiţă, martor în dosarul lui Liviu Dragnea: Am aflat că o angajată DGASPC a lucrat la mine la cabinet
„Eu pe cele doamne dacă le văd, nu le mai cunosc. Am aflat, şi de aia sunt aici, că una dintre cele două persoane a fost angajată la mine la cabinet când am fost parlamentar de Teleorman”, a declarat Robert Negoiţă.
Edilul a confirmat că persoana respectivă i-a fost recomandată de partid, menţionând că nu a ştiut că era angajată la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC).
„Atunci, domnişoara, cred că era domnişoară atunci, mi-a fost recomandată de la partid de la Turnu Măgurele, pentru biroul meu de parlamentar. Şi a fost plătită din suma forfetară de la biroul parlamentar. Îşi făcea treaba, nu am nimic de reclamat”, a completat edilul Sectorului 3.
Potrivit procurorilor, „în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. În realitate cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”.
Astfel, precizează DNA, persoanele angajate formal au primit în total suma de 108.612 lei, sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal. Şi fost soţie a liderului PSD este judecată în această cauză.
În ceea ce o priveşte pe Bombonica Prodana, procurorii spun că “în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi în calitate de şef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu ştiinţă atribuţiilor de serviciu, deşi a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului, nu a întreprins niciun demers de sancţionare a persoanelor respective”.
La termenul de joi ar urma să fie audiaţi ultimii şase martori.
Breaking
Alertă în Tulcea. MApN a ridicat două F-16, pentru că bucăți de drone „este posibil să fi căzut pe teritoriul României”, în zona Chilia Veche
Sistemele radar ale MApN au detectat vineri, în jurul orei 10.00, ținte aeriene la nord de județul Tulcea, în zona Chilia Veche-Vâlcove. Armata a ridicat în aer două aeronave F-16.
Breaking
Macron nu partajează puterea nucleară, el va decide ce se întâmplă cu armele nucleare pe care le-ar împrăștia prin Europa
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre declarațiile făcute de Emmanuel Macron cu privire la posibilitatea extinderii umbrelei nucleare franceze. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Valentin Stan: Deci ce spune micuțul Macron? Avem o idee nouă. Sigur, el nu spune aici în ce constă ea. Dar te anunță de la început, nu te gândi că împart ceva cu tine. Nu te gândi că ai un say (n.r. drept de a spune ceva) în ceea ce voi decide eu.
Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre declarațiile făcute de Emmanuel Macron cu privire la posibilitatea extinderii umbrelei nucleare franceze. Acesta subliniază faptul că Franța va decide singură când și dacă își folosește arsenalul nuclear. Analistul critică astfel mesajul ca fiind mai degrabă unul politic, cu valoare limitată pentru protecția reală a Europei.
Deci ce spune micuțu Macron? Avem o idee nouă. Sigur, el nu spune aici în ce constă ea, dar te anunță de la început. Nu te gândi că împart ceva cu tine. Nu te gândi că ai un say (n.r. drept de a spune ceva) în ceea ce voi decide eu. Ce spun americanii? Bă, e partajată, de vreme ce am pus instalații nucleare pe teritoriul aliaților. Da, e la nivelul deciziei președintelui SUA folosirea capabilităților nucleare. Dar suntem într-o planificare NATO. Vă respectăm, vă auzim, vă protejăm. Ce zice micuțul Macron? Am o idee nouă. Dar înainte să vă spun ideea, eu hotărăsc. Deci ai înțeles? Nu partajăm nimic, micuțule. Da și uite îți explică acum și mai bine ca să înțelegi. Adică nu vei avea nicio garanție legată de cum pot eu să extind asupra ta umbrela mea nucleară. Dar de ce simți nevoia să-mi spui asta? De ce ne spui asta, Macron? Că știm și noi că Articolul 5 este un articol juridic slab. Am vorbit asta de 1000 de ori. De ce ne spui că nu va fi nicio garanție? De ce faci asta? Cumva pentru că tot ce propui tu acum este un șmen de 2 lei fără nicio valoare, doar ca să-i prostești pe proști?
Breaking
un român stabilit în Olanda
De mai mulți ani, Marius Petre s-a mutat în Olanda alături de familia sa, iar recent a povestit despre diferența uriașă de trai față de România, mai ales atunci când vine vorba despre raportul dintre salarii și prețurile de zi cu zi.
Un olandez economisește 800 de euro cu minimul pe economie
Românul stabilit de mai mulți ani în Țările de Jos a analizat situația plecând de la un criteriu simplu: puterea reală de cumpărare. În opinia sa, nu prețul în sine spune povestea completă, ci procentul din salariul pe care un om îl plătește pentru produsele și serviciile de bază.
„Eu astăzi vreau să vă explic pas cu pas cum prețuri care sunt mai mari în Olanda sunt, de fapt, mai mici decât ceea ce plătești cu puterea de cumpărare în România. În România, un muncitor cu minimul pe economie supraviețuiește. 2.500 de lei + bonusuri de masă. În Olanda, un muncitor cu salariul minim pe economie poate să economisească 800 de euro în fiecare lună, își permite unul-două concedii în fiecare an, ca să înțelegeți diferența”, a spus acesta, în videoclipul său.
Pentru această comparație, Marius a luat în calcul salariul minim net din cele două state. În România, venitul minim este în jur de 2.500 de lei, adică aproximativ 500 de euro. În Olanda, salariul minim net ajunge la aproximativ 2.250 de euro, echivalentul a peste 11.000 de lei. Practic, venitul minim din Olanda este de aproape patru ori și jumătate mai mare.
„Sunt companii care își țin muncitorii pe 2.500 de lei”
Potrivit românului stabilit în vestul Europei, problema reală apare atunci când se analizează cheltuielile raportate la salariu.
„În România sunt persoane pe care le cunosc, persoane cu care am interacționat sau am copilărit. Muncesc pe 2.500 de lei + bonusuri de masă. Sunt companii care nu-și permit să dea bani în plic, să facă evaziune și își țin muncitorii pe 2.500 de lei”, mai spune românul.
Un exemplu clar, explică Marius Petre, este piața chiriilor. În orașe mari din România, precum Iași, chiria pentru un apartament poate ajunge la aproximativ 80% din salariul minim. În schimb, într-un oraș olandez precum Tilburg, chiria reprezintă aproximativ 44% din salariul minim.
În plus, statul olandez oferă subvenții pentru persoanele cu venituri mici.
„Dacă te încadrezi, poți obține o subvenție. Dacă nu mă înșel, ai chiria de 850 de euro, iar statul îți dă înapoi 280 de euro”.
„Unde e mai scumpă pâinea? Păi în România”
Diferențele se văd și la produsele de bază. Deși prețurile pot părea mai mari la prima vedere în Olanda, raportate la venituri acestea sunt mai accesibile decât în România.
De exemplu, un litru de benzină reprezintă aproximativ 0,28% din salariul minim în România, dar doar 0,08% din salariul minim în Olanda. Situația este similară și în cazul alimentelor de bază. O pâine ajunge la aproximativ 0,4% din salariul minim românesc, în timp ce în Olanda reprezintă doar 0,13% din venitul minim.
„Unde e mai scumpă pâinea? Păi în România. Nu trebuie să iei ceea ce vezi mot-a-mot. Trebuie să faci un calcul procentual, să înțelegi de ce în România ăsta moare de foame, iar celălalt are 800 de euro economie”, explică acesta.
Recomandarea autorului:
-
Actualitateacum 3 zileScumpiri la biletele de avion după creșterea prețului combustibilului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu
-
Actualitateacum 2 zileCrescătorii de oi, tentați să vândă mieii de Paște pentru export. „E o decizie grea. Românii mai vor și nu prea”
-
Actualitateacum 2 zileMuzica filmelor legendare ajunge la București. Concert dedicat lui Ennio Morricone și Nino Rota la Sala Palatului
-
Actualitateacum o ziAlina Gorghiu îl atacă dur pe George Simion după scandalul din Parlament: „Nu erai tu cel mai «MAGA dintre MAGA»?”
-
Actualitateacum 2 zileCând au apărut în realitate românii pe scena istoriei și cum i-au găsit ungurii în Pannonia
-
Actualitateacum 3 zileGeneral ucrainean: „Dacă ne limităm doar la apărare, vom fi zdrobiți”. Kievul pregătește acțiuni surpriză pe front
-
Actualitateacum 2 zileIranul confirmă că Mojtaba Khamenei a fost rănit în atacul din 28 februarie, în urma căruia o parte din familia sa a fost ucisă
-
Actualitateacum o ziPetroliere atacate în apropierea Irakului, în timp ce Iranul intensifică ofensiva și contrazice declarațiile lui Trump că războiul este câștigat




