Încălzirea din zona arctică a alarmat întreaga comunitate a oamenilor de știință. Creșterea temperaturii aerului din această perioadă a coincis cu un nou record înregistrat la sfîrșitul acestei luni, fapt ce dovedește că omenirea se confruntă cu un  fenomen ieșit din comun. Cu toate acestea, experții avertizează că evenimentul de încălzire nu este unul fără precedent dar poate cauza multiple dezechilibre în viitor.

Un val de căldură nefiresc și pe deplin alarmant în timpul iernii fără soare din Arctica a provocat și continuă să stîrnească ultimele valuri de viscole în Europa . Acest fenomen ieșit din comun forțează oamenii de știință să-și reconsidere și previziunile cele mai pesimiste în cadrul mult discutat al problemelor schimbărilor climatice.

Deși se poate dovedi a fi un eveniment ciudat, preocuparea principală se leagă de faptul că încălzirea globală erodează  vortexul polar, în timp ce vânturile puternice odată izolate s-au extins destul de departe de nordul înghețat.

Conform specialiștilor americani, Polul Nord nu primește lumina soarelui decât  în luna martie, dar un influx de aer cald a împins temperaturile în Siberia cu până la aproximativ 35 de grade peste media istorică în această lună. Groenlanda a experimentat deja peste 60 de ore de îngheț, iar de la începutul acestui 2018 s-au produs acest fenomen de trei ori , contabilizat în numărul de ore, fiind de tot atîtea ori mai mult decât ​​în anii precedenți.

Observatorii pasionați de climatologie dar  și oamenii de știință au descris ceea ce se întâmplă ca fiind „nebunesc”, „ciudat” sau „pur și simplu șocant”. „Aceasta este o anomalie printre anomalii. Este destul de departe în afara intervalului istoric pe care îl îngrijorează – este o sugestie că există și alte surprize în timp ce vom continua să dărâmăm fiara furioasă care este climatul nostru „, a declarat Michael Mann, directorul Centrului de Științe a Sistemului Pământ de la Universitatea de Stat din Pennsylvania. „Arctica a fost întotdeauna privită ca un tărâm stabil și neprietenos . Dar, din cauza vortexului care amplifică încălzirea cauzată de om în regiunea respectivă,trimite un avertisment clar.”

Domnia sa a prezentat și a dat publicității o fotografie ce ilustrează procesul de încălzire , din anul 2011 pînă în anul 2016.

Un articol apărut în 2016 în ediția electronică a BBC News, a confirmat tot acest proces și a prezentat cum anume temperaturile din noiembrie și decembrie au fost cu peste 5 grade mai mari decât media normala. Iar acest lucru se întampla, după ce în vara anului 2016,omenirea a avut parte de o vară aridă care a determinat nivelul cel mai de jos al gheții mării arctice, observat vreodată de sateliși.

Demnă de remarcat a fost la acea vreme declarația domnului doctor  Friederike Otto, cercetător la Institutul pentru Schimbarea Mediului de la Oxford, care amintea că in timpurile pre-industriale “un val de căldura precum acesta ar fi fost extrem de rar, fiind ațteptat să se producă așa ceva o data la 1000 de ani”.

Graficele confirmă fluctuațiile în prezent

Deși majoritatea titlurilor din mass-media internațională a ultimelor zile s-a concentrat pe vremea neobișnuit de rece din Europa, totul fiind redat lejer, îngrijorarea oamenilor de specialitate, a cercetătorilor se leagă de aspectul că nu este atât de aproape o revenire liniștită la iernile obișnuite, ci mai degrabă o deplasare a ceea ce ar trebui să se întâmple mai departe spre nord .

La cea mai nordică stație meteorologică din lume – Cape Morris Jesup, din vârful al Groenlandei ,temperaturile recente au fost, uneori, mai calde decât la Londra și Zurich, care sunt la mii de kilometri înspre sud. Deși vârful de temperatură s-a înregistrat recent la o temperatură pozitivă de  6.1 grade Celsius care s-a și menținut aproape pe parcursul zilei de duminică 25 februarie, aceasta nu a fost chiar recordul în materie, deoarece în cele două ocazii anterioare (din anii 2011 și 2017), maximele au durat numai câteva ore înainte de a reveni la media istorică.

Săptămâna trecută au existat 10 zile de îngheț pentru cel puțin o parte a zilei la această stație meteorologică, la doar 440 de mile situată în apropierea polului nordic. „Varierile de temperatură nu fac parte din modelele meteorologice normale – ceea ce a fost neobișnuit în legătură cu acest eveniment, este că a persistat atât de mult și că a fost atât de cald”, a declarat Ruth Mottram de la Institutul meteorologic danez. „Revenim la sfârșitul anilor 1950, unde cel puțin nu am mai înregistrat astfel de temperaturi ridicate în zona arctică”.

Cauza și semnificația acestei creșteri ascuțite sunt acum controlate. Temperaturile fluctuează adesea în regiunea arctică, datorită forței sau slăbiciunii vârtejelor polare, cercului vânturilor – inclusiv a acestor curenți ajută la deplasarea maselor de aer mai calde și la menținerea regiunii în normele climatologice cunoscute. Pe măsură ce acest câmp de forță natural fluctuează, au existat multe anomalii, cu acele recorduri de temperatură menționate anterior, care au generat diagramele istorice ale vremii de iarnă din Arctica să semene cu o electrocardiogramă.

Dar vârfurile maxime ale temperaturilor ce devin din ce în ce mai frecvente și mai îndelungate. Totuși, fenomenul produs în această lună a întrecut orice fel de imaginație.

„În 50 de ani de reconstrucții arctice, evenimentul actual al acestei încălziri este unul dintre cele cel mai intense, cât și unul dintre cele mai lungi evenimente de încălzire observate în timpul iernii”, a declarat Robert Rohde, un important om de știință al Berkeley Earth, o organizație non-profit dedicată științei climatologice.

Întrebarea este dacă acest lucru semnalează o slăbire sau o prăbușire a vortexului polar, o deplasare anormală a  vânturilor puternice care păstrează frigul arctic prin deflectarea altor mase de aer. Viteza depinde de diferența de temperatură dintre zona arctică și latitudinile medii, dar acest decalaj se micșorează deoarece polul se încălzește mai repede decât oriunde pe Pământ.

În timp ce temperaturile medii anuale au crescut cu mai mult de un grad celsius , încălzirea  mai aproape de 3 grade celsius provoacă fenomenul de topire a masei de gheață. Potrivit NASA, gheața din Marea Arctică scade acum cu un procent de 13,2%, odată la zece ani, determinînd creșterea nivelului oceanelor  și mai ales producerea de temperaturi ridicate pe tot globul.

Unii oameni de știință au vorbit  despre o ipoteză cunoscută sub numele de „încălzirea arctică și  continentele reci”, deoarece vortexul polar devine mai puțin stabil și determină deplasarea aerului cald și ăndepărtarea fronturilor mai reci, cum ar fi cele cunoscute  din Marea Britanie și Europa de Nord.

Domnul Robert Rohde a observat că această teorie rămâne controversată și nu este evidentă în toate modelele climatice, dar modelele de temperatură din acest an au fost în concordanță cu această prognoză sumbră. Pe termen lung, Rohde se așteaptă la mai multe variații. „Pe măsură ce se încălzește atît de rapid zona arctică, ne putem aștepta ca anii viitori să ne aducă și mai multe exemple de vreme fără precedent”.

Jesper Theilgaard, un meteorolog cu experiență de 40 de ani și fondatorul site-ului Climate Dissemination a declarat că tendințele recente sunt în afara evenimentelor de încălzire produse anterioare. „Fără îndoială, aceste evenimente de încălzire aduc probleme oamenilor și naturii. Schimbarea  determinată de ploi și zăpezi ,topirea și înghețul fac suprafața înghețată și, prin urmare, este dificil pentru animale să găsească ceva de mâncare. Condițiile de viață pe o asemenea vreme schimbătoare sunt foarte dificile. ”

Alți oameni de știință au avertizat că este prematur să vedem acest lucru ca o deplasare majoră de la previziuni. „Creșterile actuale de aproape  20 de grade Celsius sau mai mult decât temperaturile  medii din regiunea arctică sunt aproape sigur determinate, în mare parte, de variabilitatea naturală”, a spus Zeke Hausfather de la institutul american Berkeley Earth.

„În timp ce acestea au fost amplificate de tendința de încălzire subliniată, nu avem dovezi clare că factorii (care determină variabilitatea în zona arctică), pe termen scurt vor crește într-o lume a încălzirii. Dacă se întâmplă ceva, modelele climatice sugerează contrariul, iar iernile la mare latitudine vor fi puțin mai variabile pe măsură ce lumea se încălzește „.

Deși este prea devreme să aflăm dacă proiecțiile globale ale încălzirii arctice ar trebui să fie schimbate, temperaturile recente contribuie la generarea sentimentului de incertitudine și ridică posibilitatea accentuării efectelor schimbărilor climatice. „

Această sinteză se dorește a fi doar cu rol de informare, fiind de fapt o expunere a efectelor  din ultima perioadă generată de creșterea nefirească a temperaturilor din zona arctică. Nimeni nu este capabil să determine cauza acestor anomalii, din moment ce majoritatea oamenilor de știință din lume sugerează că este posibil să subestimăm tendința de apariție a evenimentelor de încălzire extremă pe termen scurt în Arctica. Iar aceste evenimente de încălzire inițială pot declanșa o încălzire și mai mare din cauza „buclelor de reacție” asociate cu topirea gheții și cu eliberarea potențială a metanului (un gaz cu efect de seră foarte puternic). 

Pe final, vă pun dispoziție această hartă ce indică, cu coduri de culori care afișează diferențiat o evoluție a schimbărilor anomaliilor de temperatură globală, perfect observabilă din anul 1880 pînă în anul 2015.

Sursa foto : Michele Cornelius/Alamy,http://www.bbc.com

Sinteza acestui material a fost realizată de către Prof. Dr. Daniel Mihai, redactor șef al platformei media Criteriul Național