Coruptie
SRI este într-o situație dificilă. Dovedește că solicitarea de mandate pentru siguranță națională nu a avut o susținere legală

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parțial, miercuri, o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României.
A fost admisă excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile articolului 3 litera f) din actul normativ supus controlului, conform căruia constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României „subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale”.
Curtea a analizat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolelor 3, 10, 11 şi 13 din Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României, în forma anterioară modificării prin Legea 255/2013, precum şi a dispoziţiilor articolului 13 din acelaşi act normativ, în forma în vigoare.
În aceste condiții, în dosarele DNA aflate pe rol, interceptări ale SRI, pe mandate de siguranță națională nu mai pot fi luate în considerare de instanțele de judecată. Un exemplu îl reprezintă dosarele Tel Drum, în care este vizat președintele PSD, Liviu Dragnea.
CCR a tranșat faptul că articolele de lege în baza cărora se eliberează mandatele de interceptare pe siguranţă naţională sunt formulate prea vag, ceea ce permite abuzarea acestei metode, așa cum ne-a confirmat colonelul (r) SRI, Ion Dedu, conform TOMIS NEWS.
„Este ceea ce eu tot spun în spațiul public de doi-trei ani. Prin decizia de astăzi, CCR stabilește o revoluție în lupta binomului cu cetățenii, sens în care această decizie dă dreptate cetățenilor care au fost supuși unor ingerințe în drepturile și libertățile fundamentale prin interceptări și înregistrări pe mandate de securitate națională/siguranță națională. Toate mandatele emise de un judecător desemnat pe anumite articole sunt, începând de astăzi, declarate ca fiind neconstituționale. Sens în care se poate deduce de aici că fundamentarea solicitării de către procurorul general, la propunerea SRI, pe astfel de articole, cum ar fi art. 3, este inoperantă, iar faptul că au fost aplicate și aprobate de judecători în acțiuni de „infracțiuni de evaziune fiscală sau corupție” este dovedit că, de astăzi, sunt neconstituționale, în fapt: nelegale! Neconstituționalitatea se referă la conținutul unei legi, dar nelegalitatea este tocmai actul prin care ele au fost operaționalizate atât de SRI, cât și de organele judiciare. SRI, în momentul de față, este într-o situație foarte dificilă, întrucât se dovedește că solicitarea de mandate pentru siguranță națională nu a avut o susținere legică și reală pentru a fi operaționalizată pe infracțiunile de corupție și evaziune fiscală… induse prin hotărâri ale CSAT! Rezultă că toate hotărârile CSAT prin care evaziunea fiscală și corupția au fost decretate ca fiind amenințare la siguranța națională sunt… nelegale! Instituțiile care le-au aprobat, prin reprezentanții săi, cum ar fi ministrul Justiției, al Finanțelor, șefii serviciilor, arată că nu cunoșteau legea! SRI a aplicat hotărâri ale CSAT, acte administrative și trebuie anchetat de urgență! Atât Maior, cât și ceilalți directori, precum Ionuț Matei sau Dumbravă, prin care au acceptat și au propus prin direcția juridică astfel de situații… Trebuie trași la răspundere pentru ingerința gravă și abuzul grav aduse cetățenilor care au fost abuzați de o astfel de activitate! Toate dosarele instrumentate până în 2014 ar trebui să aibă o acțiune de revizuire sau un recurs în anulare, decretat de procurorul general sau ministrul Justiției, pentru a reanaliza toate probele care au rezultat în baza mandatelor de securitate națională!”, a spus colonelul (r) Ion Dedu, pentru TOMIS NEWS. (Frone A).
Coruptie
România, partea fără sens. Posibile cazuri de corupție în cadrul Registrului Auto Român și în cadrul Poliției Române

România, partea fără sens. Simple posibilități:
Este posibil ca angajați ai DRPCIV (Permise și Înmatriculări Auto), împreună cu angajați ai Registrului Auto Român, să fi înmatriculat un număr mare de autovehicule furate, în cunoștință de cauză.
Este posibil ca autovehiculelor de la punctul 1 să le fi fost schimbată culoarea înainte de comercializare.
Este posibil ca un număr semnificativ de angajați ai Registrului Auto Român să fi emis certificate de autenticitate pentru autovehicule furate, în perioada prevăzută de lege.
Este posibil ca Registrul Auto Român să fi autorizat un număr semnificativ de service-uri auto care nu îndeplineau normele.
Este posibil ca legislația României să nu acopere satisfăcător problemele din domeniul tranzacțiilor auto legale/ilegale.
Este posibil ca, în târgul auto Vitan-Bârzești și în alte târguri auto din țară, să se fi vândut, de-a lungul timpului, un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române.
Este posibil ca pe site-urile de anunțuri, de pe internet, să se fi vândut un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române.
Un articol de Vlad Stoica
Citește mai mult despre posibile abuzuri și cazuri de corupție în cadrul Poliției Române, dând click pe acest text
Coruptie
De la ecologie la ideologie: virajul periculos al lui Călin Georgescu către Est

Călin Georgescu, cândva un fervent susținător al ecologiei și dezvoltării durabile, a reușit să surprindă pe toată lumea cu o piruetă ideologică demnă de un acrobat politic desăvârșit. Din militant al protecției mediului, s-a transformat într-un apostol al suveranismului cu accente pro-ruse, demonstrând că, în politică, orice este posibil, mai ales când vine vorba de redefinirea propriilor convingeri.
De la verde la roșu: metamorfoza neașteptată
În trecut, Călin Georgescu era recunoscut pentru angajamentul său față de ecologie, promovând politici de mediu și dezvoltare sustenabilă. Însă, odată cu intrarea sa în arenă politică, discursul său a suferit o transformare radicală. A început să critice vehement Uniunea Europeană și NATO, descriind scutul antirachetă din România drept o „rușine a diplomației” și afirmând că „NATO este cea mai slabă alianță de pe fața pământului”.
Admirație pentru Est: Putin, un model de urmat?
Nu s-a oprit aici. Georgescu și-a exprimat deschis admirația față de liderul de la Kremlin, declarând că „Vladimir Putin este un om care-și iubește țara”.
Mai mult, a pus sub semnul întrebării legitimitatea Ucrainei ca stat, susținând că „Ucraina e un stat inventat”.Astfel de declarații ridică semne de întrebare cu privire la orientarea sa geopolitică și la interesele pe care le-ar putea servi în calitate de președinte al României.
Programul „Hrană, apă, energie”: o rețetă pentru izolare?
Planul său de guvernare, intitulat „Hrană, apă, energie”, propune un model economic bazat pe suveranism și distributism, promovând ideea că România ar trebui să se bazeze exclusiv pe resursele proprii.
Deși, la prima vedere, acest program pare să încurajeze autosuficiența, în contextul global actual, o astfel de abordare riscă să izoleze țara și să o priveze de beneficiile cooperării internaționale.
România la răscruce: între Vest și Est
Într-un moment în care România se confruntă cu provocări majore și trebuie să-și decidă viitorul prin vot, ascensiunea unui candidat cu astfel de viziuni ridică îngrijorări. În loc să consolideze parteneriatele strategice cu Occidentul, Călin Georgescu pare să propună o reorientare către Est, punând sub semnul întrebării angajamentele țării față de UE și NATO.
Un viitor incert sub conducerea lui Georgescu
Dacă ar ajunge președinte, Călin Georgescu ar putea conduce România pe un drum al incertitudinii, marcat de dezinformare și o posibilă apropiere de sfere de influență care nu împărtășesc valorile democratice ale țării. Într-o perioadă în care stabilitatea și claritatea direcției sunt esențiale, un astfel de viraj ideologic ar putea avea consecințe nefaste pentru viitorul României.
Coruptie
Averea lui Călin Georgescu: Misterul din spatele conturilor „modeste”

Călin Georgescu, eternul salvator auto-declarat al României, are un talent aparte de a stârni controverse. Cu un discurs pompos despre suveranitate și despre cum România trebuie „să se ridice din genunchi”, domnul Georgescu și-a croit o aură de simplu patriot modest. Dar dacă ne uităm mai atent, conturile „modeste” ale acestuia par să aibă mai multe dedesubturi decât o săpătură arheologică la Sarmizegetusa.
Suveranism cu gust de lux
În timp ce Călin Georgescu vorbește despre reîntoarcerea la valorile strămoșești și despre „reconstrucția spirituală” a României, este dificil să nu observăm o disonanță flagrantă între predica sa și realitatea financiară. Conform propriilor declarații, averea sa ar fi una modestă, dar parcă fiecare pas al său e acompaniat de un parfum de exclusivitate. Desigur, în viziunea sa, modestia se traduce printr-o opulență subtilă, poate chiar bine ascunsă în spatele unor structuri financiare de nepătruns.
Economia „tradițională” a viitorului
Planurile sale economice sunt un cocktail interesant de utopie și haos. Printre ideile care ar trebui să salveze România se numără reducerea dependenței de Uniunea Europeană și o întoarcere spre „autosuficiență”. Desigur, într-o lume globalizată, unde crizele economice sunt interdependente, această strategie pare mai degrabă o rețetă pentru un colaps rapid decât pentru prosperitate.
Un exemplu de clarviziune economică: Călin Georgescu își dorește un sistem bazat pe „suveranism economic”. În traducere liberă, acest lucru ar putea însemna abandonarea investițiilor externe și îmbrățișarea unei economii austere, în care cetățenii să se descurce cu ceea ce au, eventual să revină la troc.
Criza permanentă: o viziune de dreapta extremă
Deși promite stabilitate, planurile lui Georgescu nu fac decât să arunce România într-o incertitudine cronică. Atitudinea sa ascunsă și mesajele sale aparent mincinoase sugerează o eventuală direcționare spre izolare internațională. Citatul său preferat, „România va fi liberă doar când va renunța la dictatura Bruxelles-ului”, poate fi interpretat ca un pas către periferizarea țării.
Pe scurt, cu un lider precum Georgescu, economia României ar deveni un experiment cu final incert. Misterul conturilor „modeste” rămâne nerezolvat, dar ceea ce este clar e că promisiunile grandioase ascund o posibilă catastrofă națională. Să sperăm că visul său de a ajunge președinte nu se va transforma în coșmarul nostru colectiv.
-
Actualitateacum 2 zile
Secretele marilor munți de cupru din România. Locurile care ascund metalul căutat au istorii controversate
-
Actualitateacum 2 zile
Cât de sigure sunt zonele care ar urma să fie traversate de noile linii de metrou din București
-
Actualitateacum 2 zile
Cum poți monitoriza progresul școlar al copilului tău într-o manieră eficientă? Novakid îți oferă câteva sfaturi aplicate
-
Actualitateacum 3 zile
Transbordare cu mijloace auto între stațiile CF Satu Mare – Satu Mare Sud ca urmare a unor lucrări la infrastructura feroviară
-
Actualitateacum 2 zile
LIVE TEXT Klaus Iohannis pleacă astăzi de la conducerea țării. Ilie Bolojan rămâne președinte interimar
-
Actualitateacum 3 zile
Tudor Chirilă, reacție dură după numirea lui Predoiu la șefia PNL: „Un partid de hoţi, numele lui e legat de jocuri de culise”
-
Actualitateacum 2 zile
Înregistrarea audio cu implozia submersibilului Titan și ultimele sale clipe înaintea dezintegrării, difuzată de Garda de Coastă
-
Actualitateacum o zi
Ce însemna dialogul Putin-Trump pentru securitatea Europei: „Putin a obținut deja o victorie diplomatică importantă”