Președintele Nicușor Dan a declarat sâmbătă, 6 iunie, la Constanța, că România nu poate deschide focul asupra unor drone care se îndreaptă către teritoriul Ucrainei, deoarece o astfel de acțiune ar putea transforma țara noastră într-un stat cobeligerant, potrivit normelor de drept internațional.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Șeful statului a fost întrebat de ce România nu are un acord cu Ucraina care să permită doborârea dronelor rusești sau a altor aparate de zbor care pătrund în spațiul aerian românesc și apoi se îndreaptă spre zona de conflict.

„Conform dreptului internaţional, şi nu are niciun fel de legătură cu relaţia noastră bilaterală cu Ucraina şi cu acordurile pe care le-am semnat în urmă cu două luni sau când a fost, conform dreptului internaţional, dacă două ţări sunt în război şi a treia ţară trage înspre teritoriul de război, ea devine cobeligerantă. Ăsta e motivul pentru care noi nu tragem înspre Ucraina. Ăsta e unul din motive”, a explicat Nicușor Dan.

Președintele a subliniat că există și considerente de siguranță care trebuie luate în calcul atunci când este luată decizia de a intercepta o dronă.

Potrivit acestuia, în cazul dronelor aeriene, armata utilizează anumite tipuri de rachete, iar folosirea acestora presupune respectarea unor reguli stricte pentru a evita producerea unor victime la sol.

„Celălalt motiv, dacă vorbim de drone aeriene, este că noi tragem după drone sau suntem în situația de a trage după drone cu un anumit tip de rachete care, dacă nu sunt bine cadrate, pot să facă mai multe victime decât drona, în momentul în care ea cade”, a afirmat șeful statului.

Nicușor Dan a precizat că există protocoale clare care stabilesc în ce condiții poate fi lansată o rachetă împotriva unei drone.

„De asta există nişte condiţii şi din nou există nişte protocoale pentru militarul care este în avionul care urmăreşte drona, numai în anumite condiţii poate să declanşeze racheta care trage după drone”, a adăugat președintele.

Preşedintele Nicuşor Dan a făcut declarații după ședința avută cu șefii Armatei după mai bine de trei ore la Constanţa, în care a fost analizat incidentul provocat de dronele maritime care au explodat în port şi în largul Mării Negre.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Chiar dacă pe canalele diplomatice internaționale se încearcă resuscitarea dialogului pentru a pune capăt războiului din Ucraina, flancul estic al NATO rămâne pe un butoi cu pulbere. Într-un interviu acordat postului TVP World, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a lansat un avertisment dur: Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru cele mai grave scenarii, în condițiile în care Rusia lui Vladimir Putin rămâne un actor geopolitic extrem de periculos și imprevizibil.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Liderul de la Riga a ținut să demonteze din start o iluzie optică tactică: o eventuală incursiune rusă în statele baltice nu ar fi doar o criză regională izolată, ci un atac direct împotriva NATO și a Uniunii Europene în ansamblul lor.

„Dacă va exista un atac împotriva statelor baltice, acesta va fi un atac împotriva NATO și a Europei”, a punctat Rinkēvičs, subliniat că un astfel de cataclism militar ar atrage automat în conflict forțe majore precum Polonia, Germania și Marea Britanie.

Eșecul militar al Rusiei sporește imprevizibilitatea lui Putin

Potrivit analizei președintelui leton, incapacitatea Moscovei de a obține o victorie decisivă în Ucraina, dublată de presiunea economică sufocantă a sancțiunilor și de primele semne de nemulțumire internă, nu face Rusia mai docilă, ci mult mai periculoasă. Impasul strategic poate împinge Kremlinul spre mișcări disperate, greu de anticipat. În acest context, descurajarea militară devine singura monedă de schimb validă.

„Cu cât vom fi mai bine pregătiți, cu atât mai puțin vom arăta că ne este teamă”, a explicat șeful statului leton.

Pentru a răspunde acestei realități, Letonia își strânge legăturile cu Kievul. Rinkēvičs a anunțat că țara sa cooperează strâns cu Ucraina în sectorul tehnologiilor militare de vârf – în special în dezvoltarea capacităților de drone și sisteme anti-drone – și că un acord bilateral de apărare urmează să fie semnat în viitorul apropiat.

America este indispensabilă, dar Europa trebuie să plătească

În ceea ce privește arhitectura de securitate de pe continent, poziția Letoniei reflectă o viziune realistă și pragmatică, des întâlnită în capitalele din estul Europei. Statele Unite rămân un pilon „indispensabil” pentru umbrela de protecție a continentului, însă Europa nu mai poate funcționa ca un pasager clandestin al propriei securități.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Președintele Letoniei a insistat că statele europene trebuie să își majoreze masiv investițiile în apărare și să extindă cooperarea regională pe axa formată din țările nordice, statele baltice, Polonia și Germania.

Putin se va așeza la masă doar când va simți că pierde

Referindu-se la dinamica diplomatică recentă, în special la scrisoarea deschisă trimisă de președintele Volodimir Zelenski către Vladimir Putin, prin care propunea reluarea discuțiilor directe și expunea condițiile Kievului pentru o încetare a focului, Rinkēvičs a apreciat demersul ca fiind o analiză matură a poziției Rusiei. Totuși, el a avertizat împotriva unui optimism naiv.

Kremlinul funcționează încă sub falsa impresie că poate ocoli Kievul în negocieri, căutând termeni favorabili prin intermediari sau direct de la marile puteri occidentale.

Un progres real este imposibil în acest moment. Rusia nu este pregătită să își schimbe comportamentul agresiv și nu se va așeza serios la masa tratativelor până când nu va realiza, la nivel militar și economic, că pierde acest război. Orice tentativă de a marginaliza Ucraina în negocieri este sortită eșecului. Europa trebuie să mențină o presiune constantă prin sancțiuni și să continue sprijinul militar necondiționat pentru Kiev, suțiene președintele leton.

Explozia dronei marine în Portul Constanța și măsurile de securitate luate ulterior de autorități riscă să alimenteze temerile privind siguranța vacanțelor pe litoralul românesc, avertizează analistul economic Adrian Negrescu. Acesta susține că reacția instituțiilor a fost disproporționată și că lipsa unei strategii de comunicare poate avea efecte negative asupra turismului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Analistul Adrian Negrescu consideră că incidentul din Portul Constanța ridică întrebări legitime privind securitatea în zona litoralului, însă modul în care au reacționat autoritățile riscă să amplifice starea de panică și să genereze efecte economice nedorite.

„Explozia dronei din Portul Constanţa ridică, într-adevăr, semne de alarmă privind siguranţa vacanţelor de pe litoral. Din păcate, asistăm la un nou episod de exces de zel din partea autorităţilor care s-au grăbit să evacueze turiştii de pe plajele din toate staţiunile. Da, avem nevoie de măsuri preventive, însă să faci o demonstraţie de forţă de pe urma incidentului din port este prea mult. Deja pe social media a apărut o adevărată teorie a conspiraţiei privind securitatea vacanţelor de pe litoral şi pare că autorităţile nu au nicio strategie menită să limiteze efectele negative ale acestui tip de psihoză naţională”, a declarat pentru „Adevărul” Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, problema nu este doar incidentul în sine, ci și modul în care instituțiile statului comunică și gestionează situațiile de criză, în condițiile în care informațiile alarmiste se răspândesc rapid în mediul online.

„Din păcate ne-am obişnuit ca autorităţile să acţioneze post eveniment şi să nu aibă, de fapt, nicio strategie de acţiune menită să elimine panica. De regulă fac exact pe dos, dovadă şi incidentul de la Galaţi acolo unde am asistat la o demonstraţie de forţă, cu girofaruri şi sirene pornite la maxim”, a mai spus analistul.

Temeri privind impactul asupra turismului

Negrescu avertizează că lipsa unor măsuri eficiente de combatere a dezinformării și a panicii poate afecta imaginea litoralului românesc chiar la începutul sezonului estival.

„Au autorităţile o strategie pentru a preveni fake-news-ul legat de siguranţa vacanţelor pe litoral? Mă îndoiesc. Le e mai uşor să evacueze staţiunile decât să prevină astfel de incidente, să monitorizeze.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În acest ritm heirupist de acţiune, ne vom trezi că tot mai mulţi turişti vor evita litoralul şi nu doar din România. Vom pierde şi bruma de turişti străini care vin în staţiunile de pe litoral, mai ales la festivalurile muzicale”, a adăugat acesta.

O dronă maritimă a explodat vineri în Portul Constanța

O dronă marină descoperită vineri dimineață în Portul Constanța s-a autodetonat în jurul orei 10.30, explozia fiind auzită la mai mulți kilometri distanță. Incidentul a declanșat o mobilizare de amploare a autorităților, care au activat Planul Roșu de Intervenție și au securizat zona, turiștii din mai multe stațiuni de pe litoral fiind evacuați pentru câteva ore.

Potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență, la fața locului au fost mobilizați aproximativ 80 de pompieri din cadrul ISU Constanța, opt autospeciale de stingere, 11 echipaje SMURD, trei autospeciale pentru transport victime multiple, un echipaj CBRN, echipe de scafandri și unități de terapie intensivă mobilă. De asemenea, au intervenit aproximativ 20 de jandarmi, 35 de polițiști și 42 de polițiști de frontieră.

Pentru supravegherea zonei au fost ridicate în aer un elicopter SMURD și un elicopter Black Hawk din cadrul bazei de la Tulcea. În paralel, structuri ale Serviciul Român de Informații și ale Ministerul Apărării Naționale au participat la operațiunile de gestionare a situației și de securizare a perimetrului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Autoritățile au transmis mesaje RO-ALERT în județele Constanța și Tulcea, recomandând populației să evite zona de coastă și să respecte indicațiile oficiale. Totodată, au fost dispuse evacuări preventive în anumite zone considerate cu risc.

Potrivit informațiilor apărute pe parcursul zilei, în apropierea litoralului ar fi fost detectate și alte drone marine, ceea ce a determinat menținerea măsurilor sporite de supraveghere și intervenție. Nu au fost raportate victime.