Actualitate
Turcia va organiza alegeri anticipate pe data de 24 iunie
Alegerile parlamentare și prezidențiale au fost inițial programate în luna noiembrie, însă președintele Erdogan le-a devansat pentru a grăbi trecerea la statutul de republică prezidențială.
Decizie arbitrară, fără echivoc
Actualul președinte în exercițiu al Tuciei Recep Erdoğan va implementa noul sistem constituţional prezidenţial, cu această modificare urmărind să elimine postul de prim-ministru şi va centraliza puterea prin sporirea funcţiei sale cele mai înalte deținute, aceea de preşedinte, conform ediției electronice din limba engleză a Daily News Hurriyet .
„Chiar dacă președintele și guvernul lucreaza la unison, bolile vechiului sistem ne confruntă cu fiecare pas pe care îl facem”, a declarat Recep Erdoğan, atunci când a anunțat această măsură într-un scurt discurs oficial în Ankara. „Evoluțiile din Siria și din alte părți au determinat că este urgent să trecem la noul sistem executiv pentru a lua măsuri mai stricte pentru viitorul țării noastre”, a mai spus domnia sa.
Din comentariile analiștilor de politică externă și a experților pe geo-politicã se preconizează urmãtorul scenariu în care câștigătorul viitoarelor alegeri va prelua președinția republicii turce cu puteri sporite, care au fost aprobate după un referendum constituțional ce a avut loc anul trecut. Alegerile sunt deja susceptibile să aibă loc într-o stare de urgență care a intrat în vigoare de la încercarea unei lovituri de stat efectuate în luna iulie a anului 2016.
Înainte de punerea în practică, Erdoğan s-a angajat în mod repetat să organizeze alegerile în anul 2019, așa cum erau planificat inițial, dar temerile legate de încetinirea creșterii economice au reaprins recent speculațiile, conform cărora ar fi existat motive de a-și schimba opiniile.
Cu o rapidă ascensiune politică, Recep Tayyip Erdogan a devenit încă din anul 2014 președintele Turciei, ajungînd în prezent să pună bazele unui sistem de guvernare autoritar. Având la bază, școli de orientare islamistă, el a schimbat în timpul celor aproape patru ani de guvernare fața Turciei. În contextul loviturii de stat eșuate de anul trecut, auto-proclamatul democrat-conservator și-a instaurat o domnie absolută prin intermediul acelui referendum din luna aprilie a anului trecut.
Referendumul turc și importanța sa
La data de 16 aprilie 2017, alegătorii turci au aprobat aproape în unanimitate un pachet de amendamente constituționale care i-au conferit președintelui Erdoğan noi competențe. Mai precis, modificările au transformat țara dintr-o democrație parlamentară într-un sistem prezidențial ,probabil cea mai importantă evoluție politică de la declararea republicii turcești din anul 1923. În cadrul noului sistem (care nu va fi afectat decât după alegerile de la sfârșitul lunii iunie) Erdoğan va putea să stea încă două cicluri electorale, ceea ce înseamnă că el ar putea guverna ca șef cu puteri depline al statului până în anul 2029. Noile legi îi permit deja lui Erdoğan să angajeze și să concedieze judecătorii și procurorii, să numească un cabinet, să desființeze postul de prim-ministru, să limiteze rolul parlamentului de a modifica legislația și multe altele. Susținătorii președintelui au declarat că noul sistem va transforma Turcia într-un stat mai sigur și mai puternic. Ca răspuns, chiar dacă sunt în inferioritate, contetatarii agestui regim autoritar se tem că va introduce o eră a unei dictaturi feroce.
Consecințe planificate și viitor atent monitorizat
Reamintesc faptul că statul turc a organizat acest referendum asupra puterilor prezidențiale în luna aprilie a anului trecut. În mod dramatic aprobat de către majoritatea celor care s-au prezentat la urne, amendamentele constituționale au eliminat astfel funcția de prim-ministru și i-au permis președintelui să fie membru al unui partid politic, să numească vicepreședinții direct desemnați de către acesta și totodată să aibă un cuvânt mai pronunțat în numirea judecătorilor la cea mai înaltă instanță judiciară din țară, punând la socoteală și emiterea decretelor cu forța legii.
Evenimentele și convulsiiile socio-politice precum răscoala militară din luna iulie 2016 a fost etichetată de către Erdogan nu precum o „lovitură”, ci o șansă pentru a se impune ca fiind un lider solid și puternic de care Turcia nu se poate lipsi. La acea vreme, chiar au circulat prin presă opinii ale diverșilor comentatori politici, care au catalogat răbufnirile armatei, drept o „făcătură” a însuși președintelui.
Lăsînd deoparte modul producerii ei, se pot observa limpede dorințele liderului turc: intrarea într-o nouă eră politică a Turciei, instaurarea unui regim totalitar particular. Iar în acest scop, s-a început o intensă și rapidă campanie de epurare în Turcia care să permită înlăturarea oricărui pericol. În cele din urmă, lanțul subjugării s-a răsfrînt și asupra presei.
Multe trusturi de presă a fost lăsate fără licențe și însușite guvernului turc iar un număr de 145 de jurnaliști au fost închiși, Sunt evidente motivele cenzurării presei, iar împiedicarea prin orice mijloace a viitoarelor răbufniri, amuțirea criticilor, împiedicarea distribuirii unor informații contrare ideologiei actuale turce sunt practici arhicunoscute.
Ca să întărească și să motiveze această atitudine,într-una din ieșirile sale publice, președintele turc a declarat tranșant, fără pic de ezitare cum anume „cărțile sunt mai periculoase decît armele” potrivit Radio France Internationale.
Erdogan a considerat și continuă să creadă cu toată convingerea că informațiile difuzate de presă pot fi potrivnice planurilor sale. Sub aparenta arestare cauzată de insulta adusă regimului, se află disprețul și ura pe care acesta le nutrește mass-mediei independente cât și fluxului de informații de pe Internet pe care nu îl poate controla decît într-o mică măsură. De remarcat este amănuntul conform căruia accesul limitat la informație al turcilor, reduce informarea corectă, obiectivă a populației.
Guvernul este condus de Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) al lui Erdoğan. Acesta a lansat o represiune largă asupra tuturor dizidenților în urma loviturii de stat, despre care se crede că a fost realizată de adepții unui predicator exilat din Pennsylvania- Fethullah Gülen. Ruptura a trecut dincolo de noii prozeliți ai acestui predicator, pentru a cuprinde deputați, academicieni și chiar o parte a mass-mediei ostile regimului actual, dar și cu jurnaliști disidenți maltratați și rapid încarcerați din ordinul procurorilor loiali lui Erdoğan. De altfel, principala acuzație a fost presupusul asalt al grupurilor teroriste asupra statului, fapt ce a determinat ca în acest an Turcia să redevină locul cel mai periculos,detestat de către toți factorii de opinie, de către toți jurnaliștii occidentali independenți care sunt mereu vânați sau chiar privați de libertate în închisorile de maximă securitate din Turcia.
Între timp, Turcia cooperează cu Iranul și Federația Rusă pentru a pune capăt războiului din Siria, iar cooperarea cu autoritățile politice din Moscova s-a extins în mai multe direcrii, de la domenii ce vizează atât energia cțt mai ales domeniul militar.
După anunțarea alegerilor anticipate, atât liră turcească, care a avut recent o tendință de declin rapid, cât și bursa de valori a înregistrat anumiți indici crescători.
Sursa foto : Adem Altan/AFP/Getty Images,https://www.aljazeera.com, https://www.ziare-pe-net.ro,Nasul.tv
Sinteza acestui material a fost realizată de către Prof. Dr. Daniel Mihai, redactor șef al platformei emdia Criteriul Național
Actualitate
China, în căutarea creșterii economice pierdute: „Piața imobiliară sângerează”
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, combinată cu probabila majoritate republicană în Congres, prefigurează o intensificare a războiului comercial dintre China și Statele Unite.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă poate in tensifica un conflict comercial cu China
China a intrat în centrul atenției investitorilor datorită pachetelor de stimulare gândite de Partidul Comunist Chinez, care au impulsionat piețele globale, însă, deși indicii locali și companiile au înregistrat câștiguri impresionante, economia acestui stat se confruntă cu o perioadă de incertitudine odată cu victoria lui Donald Trump, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de investiții pe bursele internaționale.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, combinată cu probabila majoritate republicană în Congres, prefigurează o intensificare a războiului comercial dintre China și Statele Unite. Potrivit analiștilor internaționali, Trump 2.0 va fi deosebit de imprevizibil, împreună cu amploarea potențială a politicilor sale protecționiste.
Relațiile dintre președintele ales și Xi Jinping sunt, în prezent, foarte ambivalente, recentele schimburi de replici dintre lideri evidențiind calmul dinaintea furtunii. Climatul economic al Chinei este mult mai puțin favorabil decât în timpul primului mandat al lui Trump, iar amenințarea iminentă a unor tarife de 60% la exporturile chinezești a crescut așteptările pieței pentru noi pachete de stimulare care să atenueze efectele unui război comercial iminent.
Originile dificultăților Chinei
Provocările economice actuale ale Chinei – riscul de stagnare, prăbușirea pieței imobiliare și lipsa stimulentelor pentru consumul discreționar – sunt, în mare parte, o consecință a politicilor țării din perioada pandemiei. Politica strictă „zero COVID”, menită să oprească drastic răspândirea virusului, a avut un impact prelungit (și încă vizibil) asupra cheltuielilor consumatorilor și întreprinderilor chineze, explică Radu Puiu.
Această încetinire economică a condus la presiuni deflaționiste, creând un ciclu de restrângere a cheltuielilor și investițiilor și o stagnare generală a economiei chineze. Climatul economic nefavorabil a slăbit încrederea capitalului global în China, în timp ce primele de risc insuficiente au alimentat o scurgere de capital din țară.
Ce s-a schimbat în trimestrul al treilea din 2024
La sfârșitul lunii septembrie, banca centrală a Chinei a anunțat cel mai avansat program de stimulare de la pandemie, reducând costurile de finanțare externă pentru a stimula piața imobiliară deja slăbită. Sprijinul a inclus, de asemenea, împrumuturi pentru răscumpărări pe scară largă de acțiuni de către societățile cotate la bursa chineză.
Această „injecție” de lichidități a propulsat acțiunile interne, împingând indicii CSI 300 și Hang Seng din Hong Kong în teritoriul pieței de creștere. Optimismul s-a extins la companiile cu o expunere semnificativă la piața chineză, inclusiv la marile mărci europene de lux, subliniază analistul XTB România.
Dovada că nimic nu durează la nesfârșit
Cu toate acestea, entuziasmul a fost de scurtă durată, deoarece au apărut întrebări și îndoieli cu privire la planurile de viitor ale guvernului. De la începutul lunii octombrie, acțiunile chineze s-au confruntat cu pierderi semnificative, indicele CSI 300 scăzând cu 7% de la vârful său recent. Este vorba despre cea mai mare scădere într-o singură zi din 2020.
Pentru moment, piața nu este convinsă de impactul pe termen lung al măsurilor implementate. Efectele tangibile ale acestor soluții vor avea nevoie de timp pentru a se materializa, iar atenția investitorilor este concentrată pe datele macroeconomice și pe evoluția dinamicii comerciale cu Statele Unite.
În prezent, condițiile economice din China sunt considerate mixte. Inflația scăzută indică slăbiciunea consumatorului intern, în ciuda faptului că guvernul local nu a renunțat la cheltuieli pentru a stimula economia.
Ratingurile de credit ale Chinei sunt clasificate drept pozitive, deși previziunile devin deja negative (în principal din cauza nivelului ridicat al datoriilor și a pieței imobiliare slabe). Modelul de prognoză al Bloomberg sugerează că există o probabilitate de 15% ca China să intre în recesiune în următoarele 12 luni.
Inflația și cererea internă
Planurile de atingere a obiectivelor de creștere stabilite pentru economia chineză au fost puse la grea încercare la mijlocul anului 2023, când China a intrat într-o perioadă de deflație.
Timp de aproape șase luni, țara s-a confruntat cu presiunea scăderii prețurilor, care a demotivat cererea internă deja problematică. Perioada deflaționistă s-a încheiat la începutul anului 2024, reflectând efectul întârziat al reducerilor ratelor dobânzii din vară. Cu toate acestea, inflația este încă departe de ținta Băncii Populare a Chinei (PBOC), stabilită la aproximativ 3%.
Presiunea deflaționistă din China este o consecință a unei cereri de consum extrem de scăzute, care nu a reușit să se redreseze și să revină la nivelurile anterioare pandemiei. Indicele de încredere a consumatorilor chinezi se situează la minime istorice de aproape doi ani, iar ponderea consumului în PIB-ul Chinei este semnificativ mai mică decât media globală, conform datelor Băncii Mondiale (53%, față de 75%). Cu toate acestea, guvernul chinez a exclus în mare măsură consumatorii din pachetele sale de stimulare.
Politica de transfer a Chinei în secolul XXI sprijină în principal investițiile în industrie și în sectorul imobiliar, în detrimentul gospodăriilor chineze, care sunt împovărate de costurile ridicate ale locuințelor și de creșterea lentă a salariilor. Dinamica prețurilor la alimente rămâne, de asemenea, nefavorabilă: inflația la produsele alimentare a depășit în mod disproporționat atât CPI, cât și inflația de bază (3,3%).
Piața imobiliară „sângerează”
Perspectivele economice ale Chinei se află în prezent sub presiune din cauza slăbiciunii sectorului imobiliar, care reflectă probleme mai ample, cum ar fi demografia nefavorabilă, șomajul ridicat în rândul tinerilor și slăbirea cererii.
Creditele ieftine pentru dezvoltatori și cerința unui avans de 100% înainte de începerea proiectelor de construcții rezidențiale au impulsionat piața imobiliară în secolul XXI până la punctul în care ponderea sa în PIB a început să se apropie de 30%.
Temându-se de natura speculativă a sectorului, guvernul a introdus în 2020 criterii de îndatorare pentru dezvoltatorii care doresc să contracteze noi împrumuturi. Ca urmare a acestei noi politici, jumătate dintre dezvoltatorii chinezi au pierdut accesul la lichidități, multe proiecte au fost oprite, iar peisajul țării a devenit plin de orașe fantomă pline de zgârie-nori neterminați.
Cu toate acestea, încetinirea ofertei nu a condus la noi creșteri de prețuri, deoarece a prevalat efectul unei cereri și mai slabe. Scăderea populației începând cu 2022, creșterea șomajului în rândul tinerilor (18,8% în august) și încetinirea urbanizării sunt printre principalele motive ale prăbușirii continue a prețurilor locuințelor în China, subliniază analistul financiar din cadrul XTB România.
Politica monetară
La reuniunea Politburo din septembrie, liderii de top ai Chinei au solicitat reduceri semnificative ale ratelor dobânzilor și măsuri de prevenire a unor noi scăderi pe piața imobiliară, marcând cel mai puternic angajament de până acum pentru stabilizarea acestui sector cheie. Se așteaptă ca reducerile peste așteptări ale ratei dobânzii de bază pentru împrumuturi (LPR) să contribuie la stabilizarea pieței imobiliare pe termen scurt.
Ce influențează aceste rate? Majoritatea creditelor noi și restante din China se bazează pe LPR pe un an, în timp ce rata pe cinci ani afectează ratele ipotecare și alte credite pe termen lung. Recent, cei mai mari creditori de stat din China au redus ratele dobânzilor la depozite pentru a compensa impactul ratelor scăzute ale împrumuturilor asupra marjelor lor în scădere.
La 21 octombrie, rata dobânzii pe un an a fost redusă de la 3,35% la 3,10%. Banca Populară a Chinei reduce ratele dobânzilor pentru a consolida slăbirea economiei. Cu toate acestea, va mai dura până se va materializa, efectul real al acestor modificări.
Piața bursieră prinde viață
Programul băncii centrale chineze destinat finanțării împrumuturilor pentru răscumpărări de acțiuni a oferit un sprijin imediat pentru prețuri, după cum reiese din amploarea creșterilor recente ale indicilor chinezi. Până în prezent, aproape 50 de companii au solicitat o linie de credit specială, care ar putea totaliza peste 45 de miliarde de dolari.
Imaginea pieței chineze s-a schimbat în mod clar de la stagnarea observată în perioada 2021-2023. Deși ar putea părea că o creștere de o asemenea amploare este mai degrabă rezultatul închiderii pozițiilor short de către fondurile speculative, măsurile de stimulare deja implementate au pus primele baze pentru un program masiv de redresare economică în China.
Ce înseamnă acest lucru pentru indicele bursier CHN.cash? Amploarea măsurilor implementate pare să reducă semnificativ scenariul unei scăderi la nivelurile observate înainte de primele rapoarte privind schimbările economice, punctează Radu Puiu.
Cu toate acestea, este, de asemenea, posibil să aibă loc marcarea profiturilor după creșterea bruscă. În acest moment, se pare că factorul cheie care va defini viitoarele mișcări ale prețurilor va fi dacă PBOC introduce noi măsuri de stimulare și dacă aceste decizii determină companiile chineze să genereze venituri și profituri mai mari. În prezent, al doilea element rămâne extrem de incert.
Actualitate
„Cine mai e și ăsta?”. Un prezentator de televiziune, alegerea lui Trump pentru șefia Pentagonului
Președintele ales Donald Trump a surprins Washingtonul prin nominalizarea lui Pete Hegseth, un comentator conservator și gazdă de televiziune, pentru funcția de secretar al apărării. Această alegere a fost neașteptată, deoarece se anticipa că Trump va alege pe cineva cu experiență.
Pete Hegseth, un comentator conservator, ales la șefia Pentagonului FOTO Pete Hegseth / Facebook
Oficialii din securitatea națională și analiștii Apărării s-au pregătit pentru surprize din partea lui Trump, după ce au trecut prin primii patru ani de mandat. Dar chiar și așa, ei spun că numirea lui Pete Hegseth ca Secretar al Apărării i-a luat complet prin surprindere, relatează POLITICO.
„[Trump] pune cea mai mare valoare pe loialitate”, a declarat Eric Edelman, care a fost oficialul de top al Pentagonului în timpul administrației Bush, într-un interviu. „Se pare că unul dintre criteriile principale care este folosit este cât de bine îl apără oamenii pe Donald Trump la televizor?”
„Cine naiba este tipul ăsta?” a spus un lobbist al industriei de apărare căruia i s-a acordat anonimatul. Acesta a spus că sperau la „pe cineva care are o experiență extinsă în apărare. Acesta ar fi un început bun.”
Selecția lui Hegseth a atras imediat critici din partea liderilor grupurilor de veterani, care s-au opus numirii lui încă din primul mandat al lui Trump, când a fost vehiculat pentru funcția de secretar al Departamentului pentru Afaceri ale Veteranilor. Hegseth este fost director executiv al Vets for Freedom și fost CEO al Concerned Veterans for America, un grup finanțat de frații Koch, care pledează pentru externalizarea serviciilor de sănătate pentru veterani.
„Hegseth este, fără îndoială, cel mai puțin calificat nominalizat pentru funcția de secretar al Apărării din istoria Americii. Și cel mai evident politic. Pregătește-te, America,” a declarat Paul Rieckhoff, fondatorul Independent Veterans of America, într-o postare pe X, marți seara.
Rieckhoff a spus că a crezut că Hegseth — „un războinic media, cultural și politic extrem de eficient și feroce pentru MAGA, loial și de încredere pentru Trump” — ar fi ales de Trump pentru funcția de șef de cabinet sau secretar de presă.
„Foarte Trump”, a comentat un alt lobbyist din industrie. „Sunt sigur că l-au verificat.”
În timpul primei administrații Trump, Hegseth a jucat un rol esențial în mai multe episoade în care Trump a intervenit în sistemul de justiție militară pentru a acorda clemență unor militari condamnați pentru crime de război.
Această nominalizare asigură că audierea de confirmare va fi un spectacol televizat de neratat, cu o personalitate de televiziune combativă, obișnuită să dezbată probleme de securitate națională și războaie culturale, confruntându-se cu o Comisie a Senatului pentru Servicii Armate, unde se vor găsi atât susținători prietenoși, cât și critici gata să laude sau să condamne alegerea președintelui.
„Cea mai stupidă expresie de pe planeta Pământ în armată este diversitatea este forța noastră,” a spus Hegseth într-un podcast luna aceasta.
Pe fondul temerilor că Trump ar putea folosi prerogativele sale de comandant suprem pentru a epura generalii de top sau funcționarii civili și pentru a politiza Departamentul Apărării, alegerea lui Trump pentru funcția de șef al Pentagonului a confirmat explicit că ar putea viza liderii militari, inclusiv pe președintele Statului Major General, Gen. C.Q. Brown, pentru a elimina programele de diversitate și incluziune din agenție.
„În primul rând, trebuie să-l concediezi pe președintele Statului Major General,” a spus Hegseth, răspunzând la întrebarea gazdei podcastului Shawn Ryan despre reformarea armatei. „Orice general care a fost implicat, orice general, amiral, oricine, care a fost implicat în vreun rahat legat de DEI (Diversitate, Echitate și Incluziune) sau alte prostii woke, trebuie să plece.”
Într-o apariție la Fox anul acesta, Hegseth a cerut o schimbare fundamentală a priorităților militare ale SUA, avertizând că actualul accent pe diversitate și incluziune slăbește apărarea Americii.
Actualitate
John Ratcliffe, fost director al Serviciului Naţional de Informaţii, nominalizat șef al CIA
Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat marţi că îl nominalizează pe John Ratcliffe, fost director al Serviciului Naţional de Informaţii al SUA (Director of National Intelligence, DNI) la sfârşitul primului său mandat, pentru funcţia de director al CIA, relatează Reuters.
John Ratcliffe, fost director al Serviciului Naţional de Informaţii, propus director CIA FOTO EPA-EF
Ratcliffe a fost şeful DNI de la sfârşitul lunii mai 2020 până în ianuarie 2021, când Trump şi-a încheiat mandatul.
El a fost copreşedinte al Centrului pentru Securitate Americană, un think-tank care susţine poziţiile lui Trump, şi l-a consiliat pe fostul preşedinte republican pe probleme de securitate naţională în timpul campaniei sale din 2024.
„Aştept cu nerăbdare ca John să fie prima persoană care a activat vreodată în cele mai înalte două poziţii ale comunităţii noastre de informaţii. El va fi un luptător neînfricat pentru drepturile constituţionale ale tuturor americanilor, asigurând în acelaşi timp cele mai înalte niveluri de securitate naţională şi PACE PRIN FORŢĂ”, a transmis Trump în comunicatul prin care anunţă nominalizarea lui Ratcliffe în funcţia de director al CIA.
Ratcliffe, fost membru al Camerei Reprezentanţilor, a promis la audierea sa de confirmare în fruntea DNI, în mai 2020, că va oferi „informaţii obiective şi la timp”.
El a mai spus că va monitoriza îndeaproape probleme precum armata iraniană, programul de arme nucleare al Coreei de Nord şi ingerinţa străină în alegerile din SUA.
După ce Ratcliffe a fost confirmat ca şef al DNI în 2020 de Senatul cu majoritate republicană, toţi senatorii democraţi au votat împotriva nominalizării sale, invocând lipsa de experienţă şi partizanatul lui, potrivit Agerpres.
Este de așteptat ca Ratcliffe să fie aprobat fără probleme în funcţia de director al CIA, având în vedere faptul că Senatul se va afla sub controlul republicanilor anul viitor.
-
Actualitateacum 3 zile
Maria Tebieș, ispita medic rezident de la „Insula iubirii”, a apărut într-un film porno. Scene fierbinți, alături de Eva Kent
-
Politicaacum o zi
INTERVIU Cristina Dumitrache, PSD Constanța: Un parcurs dedicat sănătății și cetățenilor
-
Comunicateacum o zi
Comunicat de presă „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!“
-
Actualitateacum 3 zile
OMV Petrom începe execuția proiectului fotovoltaic de la Işalniţa. Când va fi gata
-
Turismacum 3 zile
Alege Bonaventura pentru vacanța ta din 2025! Uite croaziere, sejururi și circuite la ofertă!
-
Actualitateacum 2 zile
Planul lui Trump de a curăța armata americană de generalii «woke»
-
Breakingacum 2 zile
Când va fi deschis LOTUL 3 de pe A0 – Sud? Ionel Scrioșteanu „Dacă lucrau cum au lucrat în ultima lună și astă-vară, acum aveam dare în trafic”
-
Actualitateacum 3 zile
Cum arată cea mai nouă și modernă Unitate de Primiri Urgențe de la un spital din România