Actualitate
Despre transgenderism sau confuzia sexuală care capătă noi forme agresive de exprimare
Lunile mai și iunie sunt cunoscute ca fiind parte a sezonului paradelor gay în Europa, America cât și în alte țări de pe tot cuprinsul acestui glob pământesc. Din nou, străzile și bulevardele marilor orașe ale lumii vor fi inundate de către homosexualii și prietenii lor.Confuzia sexuală va fi sărbătorită cu nerușinare și în România pe data de 20 mai, fără ca nimeni să atenționeze că de fapt confuzia sexuală este un obiectiv urmărit în mod cu totul voit de către acționarii și corporațiile gigantice în căutare de profit.
Definiții și istoric
Transgen (uneori transgender sau transgeneritate) este un termen-umbrelă sub care se adună diferite varietăți ale identității de gen. În această categorie intră acele persoane care nu se simt confortabil într-un anumit gen sau care nu corespund, prin imagine sau comportament, normelor asociate unui anumit gen: travestiți, transsexuali, persoane intersex, bărbații efeminați, femeile cu aspect masculin etc
O persoană transgen este o persoană care are o identitate de gen diferită sau care își exprimă identitatea de gen în mod diferit față de identitatea de gen care i-a fost atribuită la naștere. O persoană transgen poate alege să își exprime identitatea de gen în diferite moduri. Pentru o modificare fizică permanentă se poate apela la o intervenție chirurgicală sau la un tratament hormonal. Acest proces poate dura mai mulți ani și nu implică întotdeauna o redefinire completă a genului („schimbarea de sex”). Identitatea de gen poate fi exprimată și prin articolele vestimentare și cosmetice (aspect cunoscut sub denumirea de „cross-dressing” sau „travestire”).
Opusul termenului transgen este cisgen, referindu-se la persoanele a căror identitate de gen și sex biologic coincid (majoritatea populației este cisgen).
În mod cu totul eronat, persoanele transgen sunt supuse discriminării, de multe ori la scară mai mare decât lesbienele, homosexualii și bisexualii, în special în domeniul ocupării forței de muncă. Persoanele transgen care își recunosc identitatea de gen la locul de muncă nu riscă nimic și nu sunt deloc așa cum se lasă de înțeles că ar fi hărțuite de colegii lor și ar fi nevoite să își schimbe locul de muncă.
Încă din 2009, legislația UE împotriva discriminării interzice discriminarea sexuală la locul de muncă. După cum a constatat Curtea Europeană de Justiție, o persoană transgen care a suferit o discriminare este protejată prin interzicerea discriminării sexuale, dacă a recurs sau recurge la o redefinire completă a genului. Totuși, a rămas încă neclar dacă alte persoane transgen (care nu au apelat sau nu sunt în curs de a apela la o intervenție chirurgicală) ar avea același tratament.
Despre…revoluția transgender
Revolutia transgender (sau homosexuală) a triumfat în câteva decenii, dar revoluția trangender se pare că va triumfa într-o perioadă și mai scurtă de timp. Acum zece ani rar se discuta ori se scria despre transgenderism. Administrația Barack Obama l-a adus în prim plan și a alocat sume enorme pentru studii care urmăreau normalizarea lui si pentru o serie de politici cu același obiectiv.
Să ne aducem aminte de anul 2014 care a fost, în cuvintele publicației americane Time, anul de cotitură .În luna mai, Concita, „femeia” cu barbă, a primit, după cum ne amintim, premiul suprem la Eurovision, iar în vara aceluiași an publicația Time a pus pe prima pagina poza lui LaVerne Cox, un fost sportiv transformat în femeie, dedicând mai întreaga ediție „feței umane” a mișcării trans. Articolul integral îl puteți lectura aici
Acum doi ani influenta publicație globală National Geographic a făcut la fel.
Subiect tabu sau …un subiect capcană
Transgenderismul este o simptomă a „confuziei sexuale” a generaţiei contemporane. Persoanele transgender suferă de „boala prezumţiei”, aşa cum suferă multe persoane care „presupun” că ceea ce au primit din partea naturii nu li se potriveşte. Se uită în oglindă şi văd o fiinţă umană urâtă, care nu corespunde naturii. Statisticile arată că transgenderismul este o stare tranzitorie. Până în 80% dintre copiii ori adolescenţii care afirmă că „suferă” de confuzie sexuală, îşi revin la normal. Ceilalţi 20% rămân încă un mister pentru psihologi. În concluzie, persoanele care doresc să-şi schimbe sexul trebuie convinse să nu o facă. La urma urmelor, spune el, o schimbare de sex este o imposibilitate biologică. Bărbaţii care îşi schimbă sexul în femei nu devin femei, ci bărbaţi feminizaţi, iar femeile femei masculinizate. O astfel de confuzie, zice el, nu poate fi premisa acordării de drepturi civile unei întregi clase de oameni care doresc să fie diferiţi doar de dragul de a fi diferiţi.
Un subiect tabu, însă, e dacă și cine finanțează transgenderismul. Subiectul acesta a fost adus în prim plan în februarie anul acesta, atunci când publicația americană online The Federalist a publicat Who Are the Rich, White Men Institutionalizing Transgender Ideology(„Cine sunt barbatii care institutionalizeaza ideologia transgender”?) Articolul integral îl puteți lectura aici
Autoarea articolului nu e nici pe de parte o persoană de dreapta, religioasă ori conservatoare. Dimpotrivă, a fost foarte activă în mișcarea ecologică unde s-a intersectat cu o mulțime de persoane transgender. Totul a decurs bine până când și-a dat seama, din discuțiile ei cu activiștii transgender. De fapt, transgenderismul este o confuzie sexuală își are originea în mintea omului și e promovată în mod deliberat de persoane și corporații cu interese financiare în menținerea, nu vindecarea, confuziei sexuale.
Când a început să-și exprime suspiciunile, a fost exclusă din mișcarea ecologică iar apoi și-a dedicat câțiva ani studiului relației dintre ideologia transgenderistă și corporațiile și persoanele influente care au de câștigat de pe urma promovării confuziei sexuale.
Transgenderismul este o ideologie sexuală manifestată în schimbarea intenţionată a sexului biologic din femeie în bărbat ori din bărbat în femeie. Adică inversionarea sexelor. Ştiinţa şi tehnologia postmodernă au dobândit capacitatea de a schimba, prin proceduri medicale, sexul fiinţei umane din bărbat în femeie şi din femeie în bărbat.
Încă din 2006, jurnalista americană de la New York Times menţiona situaţii unde băieţii mergeau la şcoală în rochiţe roz, iar fetele tunse şi îmbrăcate ca băieţii. În sprijinul acestor copii au venit activişti care le promovează drepturile, numite „gender – identity rights” („drepturile identităţii de gen”). Ca rezultat al activismului lor, unele state americane au adoptat legi care permit adulţilor să-şi schimbe sexul în certificatul de naştere chiar daca biologic nu şi l-au schimbat. Dacă în mintea persoanei respective „ea” se crede „el”, are dreptul să-şi schimbe certificatul de naştere să reflecte că nu mai e „ea”, ci „el”. Starea aceasta mintală este numită „free to be”, adică „liber/ ade a fi”, cum el ori ea doreşte. Au apărut şi cazuri extreme, de exemplu şcoli care predau cursuri în „vocabularul neutru” din perspectiva sexului („gender – neutral vocabulary”), în care obiectele ori lucrurile nu mai sunt identificate după gen ori sex. Un exemplu cu totul bizar este încercarea de a elimina cuvintele „pisoi” şi „pisică”
1.Oare este transgenderismul înnăscut, adică o predilecţie cu care fiinţa umană se naşte?
2. Este transgenderismul imprimat în genomul uman?
Propaganda tuturor celor ” pe nedrept ostracizați” afirma că s-au născut cu un sex biologic greşit, ca înainte de naştere iţele lor biologice s-au încâlcit şi ca în loc ca „el” să se nască „ea”, s-a născut „el”, şi ca în loc ca „ea” să se nască „el”, s-a născut „ea”. Astfel de persoane, au afirmat această minciună că nu se simt „confortabile” în trupul dobândit la naştere şi, în mod special, cu sexul cu care au fost înzestrate biologic. În consecinţă, au cerut ca să li se modifice trupul şi sexul prin proceduri medicale.
Este cunoscut faptul că unele persoane îşi schimbă sexul de mai multe ori în viaţă, nu doar o dată. Mulţi regretă că şi-au schimbat sexul, îl schimbă din nou, apoi regretă şi astfel schimbarea sexului biologic devine o preocupare permanentă în viaţa acestor persoane.
Mai mult decât atât, s-a inoculat ideea că și copiii experimentează confuzie sexuală de la o vârstă tot mai fragedă. Iar din această cauză trebuie înţeleşi şi ajutaţi. În 2006, The New York Times a publicat un articol despre aceşti copii, afirmând că, de fapt, confuzia lor sexuală e „normală”.
Articolul din New York Times poate fi citit integral aici.
Industria aducătoare de profit
English electronic musician and composer Aphex Twin (Richard James), circa 2000. (Photo by Andy Willsher/Redferns/Getty Images)
Actualitate
Reacția unui istoric după închiderea Consulatului Rusiei din Constanța „Au venit cei care lipseau, pleacă cei care erau în plus”
Istoricul Daniel Citirigă a făcut, la reinaugurarea Sinagogii din Constanța, o remarcă privind închiderea Consulatului General al Federației Ruse din municipiu după incidentul cu drona rusească prăbușită la Galați.
Reinaugurarea Sinagogii din Constanța FOTO FB Sorin Lucian Ionescu
Într-o postare publicată sâmbătă pe Facebook, Daniel Citirigă a descris momentul drept unul simbolic pentru comunitatea locală.
„La inaugurarea Sinagogii din Constanța, Muftiul Iusuf Murat, întâmpinându-l pe prim-rabinul Rafael Shaffer, acesta din urmă spunându-i reprezentantului Cultului Musulman în România cä speră să se revadă la reinaugurarea geamiei. La câteva ore, de la Cotroceni venea anunțul cǎ se închide Consulatul Rusiei de la Constanța. Aș zice ca au venit la Constanța cei care lipseau, și pleacă cei care erau în plus. Un moment istoric pentru oraș”, a scris istoricul pe pagina sa de socializare.
Amintim că România l-a declarat persona non grata pe consulul Federației Ruse la Constanța, Andrei Kosilin, ca urmare a incidentului petrecut noaptea trecută, 29 mai 2026, la Galați, unde o dronă de tip Gheran 2, lansată de armata Moscovei, a lovit un bloc de locuințe și a rănit două persoane.
Consulatul Federației Ruse din Constanța va fi închis, ca urmare a faptului că „întreaga responsabilitate pentru incident aparține Rusiei”, a anunțat, mîn aceeași zi, președintele Nicușor Dan, într-o declarație susținută la Palatul Cotroceni, după convocarea unei ședințe de urgență a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Reinaugurarea Sinagogii Mari din Constanța, un moment istoric
După mai bine de 20 de ani în care a rămas închisă, Sinagoga Mare din Constanța și-a redeschis oficial porțile, vineri, 29 mai, în cadrul unui eveniment solemn ce a marcat un moment special pentru viața culturală și spirituală a orașului.
„În urmă cu doar câțiva ani, această bijuterie arhitecturală se afla într-o stare avansată de degradare. Astăzi, monumentul revine în circuitul cultural și spiritual al orașului, fiind redat comunității și patrimoniului constănțean. Mă bucur să văd că, pas cu pas, clădirile emblematice ale Constanței își recapătă frumusețea și importanța de odinioară. După Cazinoul din Constanța, care a marcat recent un an de la redeschidere, și Sinagoga Mare își redeschide porțile, contribuind la renașterea Zonei Peninsulare și la consolidarea identității multiculturale a orașului nostru.Sinagoga Mare din Constanța redevine astfel un simbol al respectului pentru istorie, al diversității culturale și al continuității valorilor care definesc acest oraș”, a declarat primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac.
Cum arată Templul Israelit din Constanța după ce a renăscut din ruine. Când este programată inaugurarea Sinagogii Mari
Sinagoga Mare din Constanța are o istorie fascinantă
Amintim că templul israelit de rit așkenaz, ridicat în 1911, și aflat pe strada C.A.Rosetti din Constanța, este de-o vârstă cu Cazinoul din Constanța. Este unul dintre cele mai frumoase temple din România și a început să se degradeze în urmă cu două decenii. „Din cauza unei spărturi în acoperiș, care a fost neglijată și din cauza căreia tot acoperișul s-a prăbușit la un moment dat, s-a ajuns aici” a mai afirmat Ionescu.
Este singura sinagogă rămasă din Constanța. Cea de-a doua sinagogă, de rit sefard, construită la finele anilor 1860, era situată tot în zona istorică peninsulară. A fost demolată în anul 1980 pentru că se prăbușea, afectată de cutremurul din ’77, iar locul ei este acum teren viran transformat în parcare.
Templul Israelit așkenaz a cărui ruină era încă în picioare și care urma să fie reconstruit avea 13 metri înălțime, a fost ridicat în stil maur și este structurat pe trei registre orizontale. Acoperișul este căzut, vitraliile sunt sparte, iar pereții sunt distruși si totul este invadat de vegetație.
În timpul războiului, aici a fost depozit militar german de armament. Expertiza a stabilit că trebuie să se facă o reabilitare a structurii, prin injectări cu mortar a fisurilor existente în pereți, bolți și arce. După finalizarea acestor lucrări, vor fi făcute demersuri pentru a include clădirea cu o arhitectură deosebită, pe Lista Monumentelor Istorice, ceea ce va face din sinagogă un punct de atracție pentru turiști.
Actualitate
Italia trimite 100 de militari în România după incidentul cu drona prăbușită la Galați. Meloni condamnă atacul: „Un act grav”
Italia trimite aproape 100 de militari și mai multe avioane de luptă în România, într-o misiune urgentată de incidentul provocat de drona rusească prăbușită la Galați. Contingentul italian va fi dislocat la baza Mihail Kogălniceanu, unde va sprijini instruirea forțelor române în fața amenințărilor Moscovei.
Premierul italian Giorgia Meloni a condamnat incidentul. FOTO EPA EFE
Diplomația italiană și forțele armate se mobilizează după incidentul cu drona rusească prăbușită vineri în România. Premierul Giorgia Meloni a condamnat ferm incidentul, pe care l-a numit „un act grav”, în timp ce liderul Ligii, Matteo Salvini, a evitat să critice Kremlinul și a cerut ca în rezoluția parlamentară să nu fie menționată aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, potrivit La Repubblica
Misiune militară italiană în România
Ministerul italian al Apărării pregătește o misiune în România, programată să înceapă pe 15 iunie și să dureze cel puțin o lună. Potrivit unor surse guvernamentale citate de La Repubblica, operațiunea va implica aproximativ 100 de militari ai Aeronauticii italiene, însoțiți de mai multe avioane de luptă.
Misiunea se va desfășura la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, lângă Constanța, unul dintre cele mai importante puncte strategice ale României. Scopul este instruirea forțelor armate române pentru a face față amenințărilor venite dinspre Rusia.
Potrivit surselor citate de publicația italianăoperațiunea era planificată de mai mult timp, dar a devenit „și mai urgentă” după explozia de la Galați.
Pe plan diplomatic, premierul Giorgia Meloni a subliniat că incidentul din România arată cât de extins este impactul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „A fost lovit un stat aliat și acest lucru demonstrează că agresiunea Moscovei continuă să afecteze securitatea întregii Europe”, a declarat Meloni, insistând asupra necesității unei reacții ferme și coordonate la nivel european.
În paralel, autoritățile italiene și serviciile de informații analizează în continuare circumstanțele incidentului, pentru a evalua riscurile și implicațiile asupra securității regionale.
Baza aeriană Mihail Kogălniceanu este considerată unul dintre cele mai importante puncte strategice ale flancului estic al NATO. Aici sunt dislocați aproximativ 4.500 de militari americani din cadrul contingentului US Army Garrison Black Sea, responsabil de securitatea întregii regiuni a Mării Negre.
Amintim că NATO a condamnat Rusia după ce o dronă a lovit vineri, 29 mai, o clădire rezidențială din România, provocând rănirea a două persoane. Oficialii Alianței afirmă că răspunsul este probabil să se concentreze pe consolidarea apărării flancului estic, îmbunătățirea capacităților de interceptare a dronelor și, eventual, pe consultări în baza Articolului 4, fără a se ajunge la activarea clauzei de apărare colectivă prevăzute de Articolul 5, scrie agenția AFP într-o analiză.
Actualitate
Traseul dronei rusești care a lovit un bloc din Galați: cum s-a desprins din grupul de atax și ce încărcătură explozivă avea
Noi informații ies
la iveală după incidentul în care o dronă rusească a explodat într-un bloc de
locuințe din Galați. Autoritățile au analizat datele, au refăcut traseul aparatului
și au exlicat de ce Armata Română nu a intervenit înainte de impact.
Blocul afectat de drona rusească FOTO Facebook
Potrivit unor surse din Ministerul Apărării Naționale, aparatul transporta o încărcătură de cel puțin 30 de kilograme de explozibil și era inclus într-un grup de aproximativ 50 de drone. Atacul ar fi fost lansat din Crimeea, în jurul orei 21:15, cu obiective în zonele Reni, Orlivka, Chilia și Vâlcov.
Conform datelor înregistrate de radarele Armatei Române instalate recent în zona Galați, drona care a ajuns ulterior pe teritoriul României s-a desprins din grup la ora 1:46, în apropiere de orașul ucrainean Reni, la circa 19 kilometri est de localitate.
Informaţiile
oferite de ministrul Apărării, Radu Miruţă, în cadrul unei conferinţe de presă
susţinute vineri seară, după incidentul în care o dronă rusească a explodat
într-un bloc de locuințe din Galați, reconstituie, pas cu pas, traseul
aparatului și momentele în care a fost monitorizat de sistemele de apărare.
După ce au pus cap
la cap toate informaţiile, autorităţile indică faptul că drona ar fi făcut
parte dintr-un atac aerian de amploare desfășurat asupra infrastructurii
portuare din sudul Ucrainei.
Drona care a lovit
un bloc de locuințe din Galați a fost identificată ca fiind de tip Geran-2, a mai
anunțat ministrul Apărării, Radu Miruță, în cursul conferinţei de presă.
Aparatul este o variantă adaptată a dronei iraniene Shahed-136, utilizată de
Rusia în mod frecvent în războiul din Ucraina, în special în atacurile de tip
kamikaze.
Geran-2 este
propulsată de un motor cu elice, care produce un zgomot caracteristic, comparat
cu sunetul unei motociclete, fiind o dronă relativ ieftină, produsă în serie
mare și dificil de interceptat la altitudini joase, ceea ce îi permite să fie
folosită în atacuri de saturație, greu de contracarat în timp real de sistemele
de apărare antiaeriană.
Cele patru minute
decisive
La ora 1:52, drona
a trecut granița și a intrat în spațiul aerian românesc prin zona localităților
Grindu și I.C. Brătianu, din județul Galați. Zbura la aproximativ 600 de metri
altitudine și avea o viteză estimată de circa 100 de kilometri pe oră.
În acel moment,
Armata Română a ridicat două avioane F-16 de la Baza Aeriană Fetești şi din
Tulcea a fost trimis un elicopter IAR-330 Puma Socat pentru urmărire. Totul s-a
derulat rapid, într-un interval în care deciziile trebuiau luate în câteva
minute.
La ora 1:56,
aparatul a dispărut de pe radare, după ce a parcurs aproximativ zece kilometri
pe teritoriul României. La scurt timp, au început să fie semnalate la 112
primele apeluri care indicau o explozia la blocul din Galați.
Decizia de a nu doborî
drona a fost explicată de generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitor al
comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite.
„O eventuală angajare asupra unei zone urbane prezintă
riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. În
multe situații, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot
produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine,
despre care nu aveam informații dacă are încărcătură de luptă”, a explicat generalul de brigadă Gheorghe Maxim,
locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, invocând şi regulile
care interzic acțiuni ce pot afecta spațiul aerian al unei țări vecine.
„Avem o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să
executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spațiul aerian al unei țări
vecine. Știm că Ucraina este în război, dar România este într-o situație de
pace și nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spațiul aerian al
Ucrainei”, a mai spus el.
În total, piloții
au avut la dispoziție aproximativ patru minute pentru a evalua situația și a
decide o eventuală interceptare.
Nicuşor Dan a
explicat traiectoria dronei
În timp ce
specialiştii analizau mai multe scenarii pentru a explica modul în care drona
și-a modificat direcția de zbor înainte de a ajunge în România, de la Galaţi,
unde a mers personal, într-un „gest de empatie” pentru cele două persoane rănite, președintele
Nicușor Dan a prezentat propria versiune asupra desfășurării evenimentelor.
În timpul
declarațiilor, președintele Nicușor Dan a descris succesiunea evenimentelor în
fața jurnaliștilor, însoțindu-și explicațiile de gesturi repetate ale mâinilor,
cu care a încercat să redea traseul presupus al dronei.
„A fost un grup de 43 de drone care au venit din partea
estică”, l-a spus el
jurnaliştilor, continuând: „Pe măsură ce
au trecut pe teritoriul ucrainean, o parte din ele au fost doborâte și una
dintre ele lovită probabil deasupra orașului Reni”.
„Traiectoria i s-a
modificat și a venit înspre Galați. A fost lovită kinetic și din cauza asta…”,
a explicat Nicuşor Dan.
-
Breakingacum 2 zileInvenția care a stârnit un val de reacții negative. Doi austrieci au inventat costumul cu țepi metalici pentru apărarea oilor de lupi
-
Actualitateacum 2 zile
14 profesii care schimbă piața muncii în era Inteligenței Artificiale: de la elitele tehnice la detectivii digitali
-
Actualitateacum 2 zileCe documente îți cere banca pentru imobil și cine le obține?
-
Breakingacum 22 de orePrimarul Slatinei acuză presiuni politice după ce Poliția ar fi deschis dosar penal pe numele său. Cum se apăra edilul
-
Actualitateacum 2 zile
Dronă căzută în județul Maramureș. Zona a fost izolată de autorități
-
Breakingacum 3 zileGuvernul Bolojan mărește salariile miniștrilor, pe ultima sută de metri. Cine sunt câștigătorii și cine sunt pierzătorii Legii Salarizării
-
Actualitateacum 3 zile
Două obiceiuri pentru care oamenii sunt adesea criticați ar putea fi semne ale inteligenței, spun cercetătorii
-
Actualitateacum 3 zile
Cum se pregătesc trupele speciale ale Poliției Române. Reportaj la cel mai amplu antrenament al „mascaților”





