Connect with us

Actualitate

Liviu Dragnea vrea un proiect de lege pentru verificarea finanțării unor publicații online

Mihai Daniel

Publicat

pe

Această dorință exprimată public vine după ce fostul inculpat și pușcăriabil Dan Voiculescu a cerut Guvernului și serviciilor secrete să acorde „o atenție specială” site-urilor și platformelor media PressOne, G4Media cât și altor publicații anti-PSD.

De altfel,șeful PSD a spus ce așteaptă de la Guvern”să facă un proiect de lege privind transparentizarea finanțărilor și modul de cheltuire a banilor. De ce să fie secrete lucrurile acestea? Se tot vorbește că sunt firme acoperite? Dacă sunt mișcări de bani legale, cinstite, unde e deranjul?

Invitat duminică seară 30 Septembrie la televiziunea ”de casă ”-România TV, liderul PSD a admis că Dan Voiculescu, care ceruse guvernului și serviciilor secrete să verifice G4Media.ro și alte publicații online, ”are dreptate”. Întrebat de moderatorul RTV ce ar trebui să facă guvernul în urma cererii lui Voiculescu, șeful PSD a spus: ”Să facă un proiect de lege privind transparentizarea finanțărilor și modul de cheltuire a banilor. De ce să fie secrete lucrurile acestea? Se tot vorbește că sunt firme acoperite? Dacă sunt mișcări de bani legale, cinstite, unde e deranjul?”

”Eu cred că are mare dreptate dl Voiculescu și știu că a mai fost lansat subiectul acum câteva luni și a fost un mare scandal. De ce să nu ne permitem să ne gândim la asta? Unii nu se pot tăvăli cerând transparență, dar nu la ei. Orice firmă din România e transparentă”.

Reamintim că Dan Voiculescu, fondatorul Antenei 3, eliberat anticipat din închisoare după ce a fost condamnat la zece ani pentru corupție, susține că G4Media.ro face parte dintr-un ”grup ocult” care ar avea ca scop ”susținerea unor interese ce doresc dezbinarea românilor”. El cere actualei puteri PSD-ALDE ”acțiuni concrete” împotriva unor presupuse pericole venite din partea acestui ”grup ocult”, iar serviciilor secrete și Guvernului le cere să acorde G4Media.ro și altor publicații ”o atenție specială”, potrivit unui text publicat pe blogul său.

Dan Voiculescu, fondatorul unui trust de presă bazat pe manipulare și propagandă, susține că G4Media.ro și alte publicații online ar fi beneficiat în ultima perioadă de ”o infuzii de capital substanțial” și că ar fi ”susținătoare ale lui Dacian Cioloș și ale apropiaților săi”. El aduce în sprijinul afirmațiilor sale creșterea audienței la publicațiile acuzate că ar face parte din acest grup: G4Media, NewsWeek, PressOne, DacNews, Comisarul și EpochTimes.

Voiculescu, dovedit turnător al Securității cu numele de cod ”Felix”, cere serviciilor de informații să verifice sursele de finanțare și acțiunile publicațiilor din acest presupus trust.

Precizăm că G4Media.ro nu e parte din nici un trust de presă, nu a avut parte de nici o infuzie de capital (ar fi imposibil, dat fiind că a trăit exclusiv din donațiile cititorilor și mici proiecte independente editorial), iar creșterea audienței e una normală, dat fiind că a fost lansat în luna martie și a relatat momente tensionate, precum mitingul din 10 august, controversa cu plăcuțele de înmatriculare anti-PSD sau luptele interne din PSD.

Reacția jurnaliștilor de la G4MediaRo

Redau mai jos poziția completă a publicației online g4media.ro, așa cum a fost publicată pe site:

„Liviu Dragnea este oficial al doilea om în stat, președintele Camerei Deputaților, dar neoficial trece drept omul cel mai puteric din România, care controlează de facto Guvernul.

Este pentru a doua oară când președintele PSD cere în mod explicit anchetarea G4Media.ro. În 13 mai, Liviu Dragnea a cerut autorităţilor să se sesizeze în legătură cu jurnalistul Dan Tăpălagă din cauză că G4Media.ro a dezvăluit că Guvernul Dăncilă a discutat un memorandum secret privind mutarea ambasadei din Israel. Autorul articolului nu a fost însă Dan Tăpălagă, ci Cristian Pantazi.

“Eu am auzit despre acel memorandum din spațiul public, chiar în ziua în care s-a adoptat, pentru că este un document confidențial. Și eu pun întrebarea – am auzit de la domnul Dan Tăpălagă, marele jurnalist, G4 sau nu știu cum îi mai zice acum, care a dat această informație, că Guvernul a adoptat un memorandum confidențial cu acel conținut – de unde a primit acea informație? SRI-ul, STS-ul au vreo explicație pentru asta? Asta nu este cumva un incident de securitate? Cine din funcționarii Guvernului, sau dintre membrii Guvernului, au dat această informație? Că eu nu o aveam”, a spus Dragnea pe 13 mai la RTV.

Reamintim că Liviu Dragnea a mai utilizat în trecut instituțiile statului pentru răfuieli personale cu presa: controalele din 2017 ale Direcției Antifraudă din ANAF la HotNews.ro și Rise Project. Documentele postate recent de Gelu Diaconu, fostul șef al ANAF, arată că ambele controale s-au bazat fie pe documente false (cazul Rise Project), fie pe o motivație profund arbitrară (cazul HotNews.ro).

Dragnea, la fel ca și Dan Voiculescu, sunt deranjați de faptul că G4Media.ro și celelalte publicații nominalizate de fondatorul Antenei 3 (Newsweek, PressOne, DacNews, Comisarul și EpochTimes) sunt printre ultimele instituții de presă care publică în mod constant investigații despre afacerile liderilor PSD și ale familiilor acestora. G4Media.ro a scris pe larg despre afacerile cu porci ale familiei Dragnea, despre implicarea Tel Drum în contracte cu statul, despre modul în care Liviu Dragnea folosește instituțiile statului în folos propriu și a dezvăluit în premieră inteția Guvernului de a muta ambasada României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.

Declarațiile lui Liviu Dragnea sunt încă o încercare de intimidare a jurnaliștilor care îndrăznesc să își facă meseria. Într-un peisaj mediatic dominat copios de trusturile apropiate PSD, micile publicații independente precum G4Media.ro le dau bătăi de cap liderilor politici corupți, indiferent de partidul din care fac parte. Este cu atât mai grav că PSD dorește să reducă la tacere până și puținele voci critice din presă.

PSD, prin Liviu Pleșoianu și Șerban Nicolae, a mai avut o tentativă de a îngreuna activitatea ONG-urilor și, pe cale de consecință, a publicațiilor editate de acestea. Cererea lui Liviu Dragnea către guvernul său este încă un pas în direcția sufocării societății civile și a presei libere, un model care s-a răspândit din Rusia până în Turcia, trecând prin Ungaria.

G4Media.ro respinge ferm încercarea lui Liviu Dragnea de a ne asocia cu o agendă ocultă, așa cum respinge și afirmația că ar sprijini un politician sau altul. Ne facem treaba așa cum ar trebui să și-o facă orice instituție de presă: atenți la derapajele puterii, urmărind constant cum sunt cheltuiți banii publici și cum funcționează instituțiile statului.

G4Media.ro salută orice încercare de transparentizare a modului în care funcționează instituțiile publice și companiile cu capital de stat, cele care gestionează fonduri publice sau active publice. În ceea ce privește transparentizarea finanțării și a modului de cheltuire a banilor de către ONG-uri, considerăm că legislația existentă dă dreptul oricărei instituții a statului să controleze aceste aspecte, la fel ca în cazul oricărei companii private.

Orice tentativă de a îngreuna activitatea societății civile – oricum marcată de subfinanțare cronică și bariere birocratice – nu poate fi făcută decât în acord cu legislația europeană și cu poziția Comisiei de la Veneția exprimată în cazul proiectului inițiat de Liviu Pleșoianu.

În orice situație, G4Media.ro va continua să analizeze și investigheze modul în care Puterea își exercită atribuțiile. Ne bazăm pe cititorii noștri, care ne-au fost mereu alături. Le mulțumim încă o dată pentru sprijin și solidaritate.

G4Media va sesiza comportamentul abuziv al puterii la organizațiile internaționale care apără independența presei. Vom semnala la Parlamentul European acest grav derapaj împotriva presei independente, în contextul dezbaterilor referitoare la situația statului de drept din România. G4Media.ro a inițiat discuții pentru o eventuală acțiune în instanță, având în vedere presiunile, abuzurile și hărțuirea constantă la care sunt supuși jurnaliștii publicației de către reprezentanții puterii”.

Sursa foto : Realitatea.net,Informateca

Sinteza acestei știri a fost realizată de către Prof. Dr. Daniel Mihai, redactor șef al platformei media Criteriul Național

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Cum se îmbogățesc comercianții de Black Friday. Cifre ULUITOARE date publicității | Nationalul.ro

Nationalul

Publicat

pe

Cifra de afaceri din acest sector a crescut anul trecut cu 21% faţă de anul 2016, la 8,35 miliarde de lei, şi cu 120% faţă de cea înregistrată în urmă cu cinci ani.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, retailul românesc îşi pune mari speranţe în Black Friday, momentul din an în care se înregistrează cele mai mari vânzări, atât în magazine cât mai ales în online.

„Sărbătoarea cumpărăturilor a prins excelent în România, devenind deja o tradiţie. În 2018, pe fondul creşterilor salariale şi al extinderii gamei de oferte, estimăm un maxim al cifrei de afaceri sectoriale”, spun specialiştii.

Analiza KeysFin, care a luat în calcul evoluţia firmelor al cărui domeniu principal de activitate îl reprezintă comerţul cu amănuntul al articolelor şi aparatelor electrocasnice, în magazine specializate (CAEN 4754) arată că această piaţă este una extrem de concentrată, existând cinci firme care generează 93% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional.

„Comerţul  de electronice şi electrocasnice este unul foarte bine închegat în jurul unor investitori majori. Astfel, deşi există peste 600 de companii la nivel naţional, prea puţine dintre acestea reuşesc să reziste în faţa marilor jucători. Aşa se explică de ce numărul firmelor a scăzut anul trecut cu 8% faţă de 2016 şi cu 15% faţă de 2013. Estimăm că procesul de consolidare va continua, investiţiile majore în reţelele de magazine, în logistică în general şi mai ales în segmentul online, urmând să contribuie la coagularea pieţei”, afirmă analiştii.

Potrivit datelor din 2017, liderul pieţei este Dante International (eMAG) cu o cifră de afaceri de 3,31 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 39,7% din totalul business-ului la nivel naţional).

În topul celor mai importanţi retaileri urmează Altex Romania, cu afaceri de 3,28 miliarde lei (39,4%), Flanco Retail (afaceri de 983 milioane de lei, 11,8% din total), Euro GSM Impex (113 milioane de lei, 1,4% din total) şi Gorenje România (77,6 milioane de lei, 0,9% din total).

 

În condiţiile în care Dante International (eMAG) s-a concentrat pe investiţii semnificative, anunţând recent lansarea celui mai mare depozit din România, titlul de cea mai profitabilă companie a revenit Altex Romania, cu un profit de 48,7 milioane lei.

Clasamentul celor mai profitabile firme din sector este completat de Domo (6,4 milioane lei), Flanco Retail (5,2 milioane lei), Nordic Romar (4,9 milioane lei), Euro GSM Impex (4,3 milioane lei). Împreună, cele mai profitabile cinci companii au generat 70,3% din profitul total al pieţei.

Capitala, cele mai mari afaceri din sector

Analiza KeysFin arată că, din punct de vedere regional, Capitala şi Ilfov-ul atrag cele mai mari afaceri din acest sector, de peste 7,7 miliarde de lei în 2017. La mare distanţă urmează Cluj (127,8 milioane de lei), Botoşani (56,4 milioane de lei) şi Constanţa (50,6 milioane de lei). Împreună primele cinci judeţe au generat peste 95% din cifra de afaceri totală.

„Bucureşti-Ilfov are cea mai vastă reţea de magazine, menită să acopere o cerere incomparabilă cu cea din celelalte regiuni ale ţării. Salariile mai mari, nivelul de trai din Bucureşti şi investiţiile majore în logistică şi publicitate au influenţat semnificativ această focalizare a business-ului de profil”, explică analiştii.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Anunțul făcut de Gabriela Firea | Nationalul.ro

Nationalul

Publicat

pe

Gabriela Firea a anunţat  că 700 de utilaje şi 2.500 de operatori vor asigura deszăpezirea iarna aceasta în Capitală.

„Companiile de salubritate raportează un stoc de 45 de mii de tone material antiderapant. Am verificat seara trecută, pe teren, modul în care operatorii de deszăpezire s-au pregătit pentru sezonul rece”, a scris Firea, pe Facebook.

Primarul Capitalei a făcut o vizită la baza companiei SC Supercom SA, unde a verificat alături de edilul Sectorului 2, Mihai Toader, utilajele cu care operatorul este pregătit să intervină iarna aceasta.

„Este de datoria noastră ca şi în această iarnă să ne asigurăm că operatorii de deszăpezire vor respecta Programul de măsuri şi acţiuni pentru deszăpezire şi combaterea poleiului şi vor interveni rapid şi eficient, astfel încât operaţiunile de deszăpezire să fie făcute cu responsabilitate pentru bucureşteni, aşa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani. Este necesar să fim pregătiţi atât cu utilajele şi stocurile de material antiderapant, cât şi cu forţa umană necesară intervenţiilor. Potrivit raportărilor operatorilor de salubrizare, în sezonul 2018 – 2019, la nivelul Capitalei, programele de deszăpezire şi combatere polei vor fi executate cu un număr total de aproximativ 700 de utilaje şi 2500 de operatori”, a precizat Firea.

Ea a prezentat rapoartele operatorilor de deszăpezire, situaţia pe sectoare fiind următoarea:

* în Sectorul 1, unde de deszăpezire se va ocupa compania Romprest Service SA, sunt disponibile 73 de utilaje, 300 de muncitori şi 9.700 de tone de material şi soluţie antiderapantă, dintre care 8.000 de tone clorură de sodiu şi 1.700 tone clorură de calciu;

* în Sectorul 2, unde deszăpezirea va fi derulată de SC Supercom SA şi Administraţia Domeniului Public Sector 2, sunt disponibile 175 de utilaje (plus alte 13 utilaje rezervă), 501 de operatori şi 6.725 de tone de material antiderapant. SC Supercom are la dispoziţie 120 de utilaje, 360 de operatori şi 6.200 de tone de material antiderapant iar Administraţia Domeniului Public Sector 2 – 55 de utilaje (plus 13 utilaje rezervă), 141 de operatori şi un stoc estimat de material antiderapant de 525 de tone;

 

* în Sectorul 3, în care va acţiona pentru deszăpezire Direcţia Generală de Salubritate Sector 3, sunt disponibile 43 de utilaje multifuncţionale, 400 de operatori şi un stoc de material antiderapant de 8.100 de tone;

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Toți românii trebuie să știe asta! | Nationalul.ro

Nationalul

Publicat

pe

„Până la această dată, doar Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Bucureşti-Ilfov a înregistrat 40 de reclamaţii prin care se sesizează nerespectarea termenelor de livrare, anularea comenzilor şi nerestituirea contravalorii produselor în termenul legal. Procedurile de soluţionare a acestor sesizări sunt încă în curs”, a precizat Pîrvu.

El a susţinut că reprezentanţii ANPC se autosesizează inclusiv în cazul postărilor pe Facebook ale consumatorilor nemulţumiţi, precum şi în cazul relatărilor din presă.

Întrebat cât de oneste apreciază că sunt preţurile în timpul campaniilor Black Friday, în general, pe o scară de la 1 la 10, şeful ANPC a răspuns: „E greu de spus”.

„Important este ca practicile comerciale ale operatorilor economici să fie legale şi să nu aducă atingere drepturilor consumatorilor, nici cu ocazia campaniilor de reduceri, nici în restul anului. Noi pentru acest lucru luptăm în fiecare zi şi vă asigur, şi pe dumneavoastră, şi pe consumatori, că suntem foarte atenţi şi vigilenţi”, a adăugat el.

Şeful ANPC a precizat că, având în vedere experienţa anilor trecuţi, ANPC i-a avertizat pe consumatori prin comunicările din presă şi pe Facebook că trebuie să fie foarte atenţi, pentru a se putea feri de eventuale practici comerciale incorecte.

ANPC îi sfătuieşte pe consumatori, pentru cumpărăturile online, să verifice stocul existent şi preţul afişat pe site, dacă acesta este integral (conţine sau nu TVA) şi dacă include costul de livrare. Consumatorul poate contacta comerciantul prin telefon pentru a cere informaţii suplimentare asupra produsului, serviciilor post-vânzare sau a condiţiilor de livrare. Inclusiv modul în care acesta răspunde la întrebări îi poate oferi consumatorului indicii asupra seriozităţii vânzătorului.

Consumatorul trebuie să ştie că, din momentul în care a primit un produs comandat pe internet, are dreptul de returna produsul în 14 zile fără a preciza vreun motiv. În acest caz, primeşte înapoi banii în termen tot de alte 14 zile.

Foarte important este şi faptul că, în cazul în care magazinul online nu precizează expres despre termenul de 14 zile în care oamenii pot returna produsele, acest termen se prelungeşte cu încă 12 luni.

Întrebat care sunt cele mai frecvente capcane folosite de companii în timpul Black Friday, pentru a păcăli clienţii, şeful ANPC a dat exemplele de anul trecut.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Top Stiri Nationalul.ro