Actualitate
EXCLUSIV! Adina Vălean rupe tăcerea! Va candida sau nu la europarlamentare soția lui Crin Antonescu? Va alege să plece la ALDE și să-l susțină pe Călin Popescu Tăriceanu? Surprizele pe care le pregătește! | Nationalul.ro
Capital: Veţi mai candida pentru un post de europarlamentar la alegerile din 2019? V-aţi depus candidatura?
Adina Vălean: Mai sunt şapte luni de mandat şi vreau să le duc pană la capăt fără ca activitatea mea din Parlamentul European să fie în vreun fel influenţată de proiectele ulterioare. Pentru că există proiecte ulterioare, fără doar şi poate, de aici şi decizia mea de a nu candida la alegerile europene din 2019.
Capital: Este posibil să fiţi pe listele din 2019 şi dvs. şi soţul dvs, Crin Antonescu din partea PNL? Cărţile de vizită vă recomandă, însă au exista multe discuţii în partid cum că trebuie să candideze doar unul dintre dvs.
Aşa cum am spus, nu voi candida la alegerile europene din 2019.
Capital: Au fost zvonuri că veţi părăsi PNL pentru ALDE şi că veţi candida pentru ALDE. Este adevărat?
Adina Vălean: Timp de şapte ani am fost vice-preşedintele grupului ALDE din Parlamentul European. Cunosc acest partid din interior şi l-am părăsit în 2014 deoarece cred că este mult prea de stânga. Am venit la PPE cu inima deschisă. Nu m-aş întoarce niciodată în ALDE.
Capital: Ne puteţi face, vă rog, un scurt bilanţ al realizărilor dvs. ca eurodeputat în acest mandat?
Adina Vălean: Pentru a fi respectat ca deputat în Parlamentul European trebuie să contribui cu idei şi soluţii la legislaţia cu impact major asupra Uniunii. Și când vorbesc de impact vorbesc despre sute de milioane de euro în plus sau în minus pentru un sector sau pentru un stat membru, vorbesc despre avantaje competitive, vorbesc despre specific naţional. Am învăţat acest lucru încă de la începuturile mele în Parlamentul European şi am urmărit marile teme în toată activitatea mea profesională: telecomunicaţii-roaming, infrastructura în energie-Connecting Europe Facilitiy prin schimbarea paradigmei de finanţare, liberă circulaţie şi dreptul la muncă al cetăţenilor europeni pe tot cuprinsul Uniunii.
Raportul meu, Mecanismul de conectare a Europei, adoptat de Parlamentul European, s-a materializat printr-un fond de 33,3 miliarde de euro care asigură securitatea aprovizionării cu energie şi preţuri mai mici pentru toţi consumatorii, prin completarea verigilor lipsă în piaţa energetică europeană. România a beneficiat de 1,24 de miliarde de euro pentru infrastructura de transport şi 500 de milioane pentru energie.
În sectorul telecomunicaţiilor am fost principalul artizan al scăderii preţurilor la roaming în UE. Pachetul legislativ Roaming II a însemnat reducerea cu 80% pentru apeluri telefonice în roaming, cu 77% pentru SMS şi cu 91% pentru consumul de date, deschizând calea pentru eliminarea supratarifării practicată de companii. În acest fel, românii au economisit mai bine de 700 de milioane de euro la facturile de roaming.
Am fost raportorul Parlamentului European pentru cetăţenie, luptând pentru eliminarea obstacolelor din calea liberei circulaţii în UE, cu consecinţe importante pentru accesul liber la piaţa muncii, recunoaşterea diplomelor şi documentelor de stare civilă.
Sunt primul europarlamentar român preşedinte al unei Comisii Parlamentare. Este vorba de o comisie puternică şi cu impact direct asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor Uniunii: Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară.
Sunt unul din promotorii numărului de urgenţă 112, iniţiind şi urmărind introducerea obligaţiei de localizare exactă prin GPS a apelurilor de pe smartphone-uri din toate statele membre. Măsura aceasta economiseşte miliarde de euro şi salvează mii de vieţi.Am preluat 112 încă de la începuturi, atunci când era doar un deziderat.
Capital: Vizaţi o funcţie de comisar european în viitor? Expertiza vă recomandă.
Adina Vălean: Mulţumesc pentru apreciere. Poziţia de comisar european nu este un concurs de competenţe, ci este rezultatul unor jocuri şi interese politice. Propunerea privind comisarul din viitoarea legislatură europeană este una de maximă importanţă în contextul tensiunilor politice şi creşterii curentelor populiste şi naţionaliste la care trebuie să ne aşteptăm, din păcate, în urma alegerilor din 2019. De aceea, România va trebui să cântărească foarte bine ce domeniu de activitate al unui viitor comisar îi va folosi cel mai mult la menţinerea şi creşterea puterii decizionale în Uniune şi va trebui să facă propuneri în consecinţă. Această decizie nu face parte din atribuţiile mele şi nici nu mă voi hazarda să speculez cum va arăta această decizie într-un viitor totuşi incert.
Capital: Care este cea mai mare reuşită a dvs. din perioada cât aţi fost vicepreşedinte al Parlamentului European?
Adina Vălean: Faptul că am fost vicepreşedinte al Parlamentului European, în perioada 2014-2017, este o realizare în sine. Este o funcţie de reprezentare cu expunere importantă la nivel european, nu atât a mea ca persoană ci a ţării din care vin, România. Sigur, dincolo de reprezentare, am contribuit în plan administrativ al PE la transparenţa, eficienţa şi modernizarea tehnologică a instituţiei.
Capital: Care este cel mai mare regret din cele două mandate?
Adina Vălean: Regret că nu am reuşit să aduc mai aproape felul în care se face politică acasă de temele europene. Sigur, adeseori rapoartele sau legile europene par tehnice şi prea puţin interesante pentru media din România, dar ele vor avea întotdeauna efect direct asupra calităţii vieţii europenilor şi implicit a românilor. Preţul energiei, al telecomunicaţiilor sau calitatea aerului pe care îl respirăm nu cred că vor fi vreodată abstracte. De aceea, regret că nu putem trece de la dezbaterea noastră cotidiană la un orizont mai lung de câteva luni sau zile.
Capital: Ce planuri politice/profesionale aveţi pentru următoarea perioadă?
Adina Vălean: Mai sunt şapte luni de mandat, şapte luni pline, grele, interesante. Întotdeauna am ales provocările pentru că am un spirit competitiv şi îmi doresc să fac performanţă în orice mediu. Consider că în activitatea de până acum am demonstrat acest lucru. Deşi nu voi mai candida pentru un nou mandat, nu voi renunţa să aleg noi provocări care să îmi permită să lucrez pentru aceleaşi idealuri care m-au făcut să intru în politică în urmă cu peste 20 de ani, cum ar fi dorinţa de a contribui la schimbarea societăţii româneşti într-una care pune în prim plan valoarea libertăţii şi performanţei individuale a fiecăruia dintre noi. Aceleaşi evoluţii şi bariere împotriva lor se găsesc oriunde în lume sau în Europa, iar asta îmi arată că pot contribui la schimbarea pozitivă de care vorbeam şi din afara Parlamentului European.
Capital: Cum este văzută România în Parlamentul European? Mulţi spun că bătăliile de acasă se poartă între partide şi în PE. Este adevărat?
Adina Vălean: România are un nume mai bun sau mai prost în statele membre, depinde dinspre ce capitală te uiţi. Parlamentarii europeni sunt influenţaţi de reflectarea României în media din statele din care provin. Și în Parlamentul European există în dezbatere acele locuri comune care nu ţin cont de nuanţe şi situaţii diferite. E foarte periculos să fi pus într-o anumită categorie, deoarece nu există mecanisme de comunicare care să te poată extrage ulterior. Trebuie ca reprezentarea ţării în Parlamentul European şi în celelalte instituţii să fie de o asemenea calitate încât România să devină un partener în luarea deciziilor şi nu subiect de rezoluţii.
Capital: Situaţia în România pare un pic gri din cauza bătăliilor politice. Vom reuşi să facem faţă preşedinţiei României la Consiliul UE? Ce ar trebui să facă partidele în perioada următoare ca să nu ne facem de râs?
Adina Vălean: România va prelua conducerea Consiliului UE într-o perioadă ce va intra în istorie fie şi numai datorită Brexitului. Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene e momentul în care Europa se uită către România. Dacă evenimentele pe care le vom propune şi găzdui în aceste şase luni vor fi de succes, atunci vom lasă o impresie bună. Din perspectivă legislativă, am lucrat cu multe ţări membre care deţineau acest rol într-o perioadă sau alta. În calitate de Preşedinte al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară din Parlamentul European aştept ca România să aibă capacitatea de a găsi compromisul potrivit între statele membre pe legislaţia care rămâne de adoptat până la sfârşitul mandatului acestui Parlament -în acest fel, cred eu, ar putea da măsura unei bune preşedinţii a Consiliului UE. Și, bineînţeles, o cunoaştere bună a dosarelor şi o reprezentare profesionistă în negocierile interinstituţionale.
Nu putem discuta despre a face faţă sau nu, important este să stabilim ce ne propunem să facem din această oportunitate. Fiecare preşedinţie îşi alege una sau două teme majore, care îi ghidează comunicarea şi eforturile pe parcursul celor şase luni, în paralel cu dosarele legislative pe care le are de gestionat. Bulgarii, de exemplu, au ales tema integrării Balcanilor de Vest în structurile europene. În documentele publicate de guvernul României am văzut multe priorităţi. Mai bine spus totul părea a fi o prioritate şi nimic în mod special. Nu pot spune nici măcar dacă există o serie de priorităţi sectoriale în domeniile comisiei pe care o prezidez: mediu, sănătate publică sau siguranţă alimentară. Aici am putea avea drept misiune să lărgim accesul cetăţenilor români la tratamente moderne prin noua legislaţie privind HTA, evaluarea tehnologiilor medicale.
Din documentul de peste 100 de pagini publicat de Ministerul Afacerilor Europene nu reiese dacă preşedinţia românească se va concentra pe garantarea unui parcurs european pentru Republica Moldova, urmând modelul bulgăresc al Balcanilor sau dacă ne vom concentra pe maximizarea avantajelor energetice ale României, prin crearea unor noi hub-uri de tranzacţionare de gaze naturale care ne-ar permite să devenim un real furnizor de securitate energetică pentru Uniune. Sau dacă ne propunem să obţinem din negocierile privind noul cadru financiar multianual fonduri mai uşor de accesat pentru infrastructura care ne lipseşte. Acestea sunt doar câteva exemple ale unor schiţe de strategii ale unei preşedinţii de succes, care îşi propune să ajute Uniunea în ansamblu, în timp ce nu uită de ce are nevoie pentru a se dezvolta pe sine.
Actualitate
Ce este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
Deși reprezintă doar 2%-3% din totalul diagnosticelor oncologice, cancerul de pancreas este una dintre cele mai dificile forme de cancer, pentru că e depistat de obicei târziu. Cauzele apariției bolii nu sunt cunoscute, iar simptomele sunt vagi și ușor de ignorat, spun medicii.
FOTO Shutterstock
Ce este cancerul de pancreas și cum apare
,,Cancerul de pancreas este una dintre cele mai dificile forme de cancer, în mare parte pentru că este descoperit prea târziu. Pancreasul este un organ situat profund în abdomen, iar modificările care apar la nivelul lui pot evolua mult timp fără semne specifice de boală”, explică dr. Irina Anghel, medic specialist oncolog.
Până acum, cercetătorii nu au reușit să identifice clar din ce cauză apare această boală, dar au identificat factori de risc.
,,Afecțiunea apare atunci când celulele pancreasului încep să se înmulțească necontrolat ca urmare a unor modificări genetice. Fumatul este considerat principalul factor de risc, alături de obezitate, diabet, pancreatita cronică, consumul cronic de alcool și înaintarea în vârstă. În unele cazuri, sau anumite boli genetice pot crește riscul de apariție a cancerului pancreatic. De asemenea, purtatorii de mutatii in genele BRCA1 sau BRCA2 au risc mai mare de a dezvolta cancer de pancreas in decursul vietii”, spune medicul.
,,Simptomele sunt vagi și ușor de ignorat”
Întrebată despre semnele apariției bolii, dr. Irina Anghel spune:
,,La început, simptomele sunt vagi și ușor de ignorat. Nu exista simptome specifice. Pot apărea dureri abdominale difuze (accentuate in partea superioara) sau dureri de spate, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate și oboseală accentuata. Pe măsură ce boala avansează pot apărea: icterul, urina închisă la culoare și modificări ale scaunului (scaun moale, deschis la culoare), semne care determină de obicei prezentarea la medic”.
Tratamentele disponibile pentru boală
Tratamentul depinde de stadiul în care este descoperită boala, explică medicul oncolog:
,,Intervenția chirurgicală oferă cele mai mari șanse de supravietuire pe termen lung, dar este posibilă doar la un număr redus de pacienți. Chimioterapia și radioterapia sunt folosite frecvent pentru a încetini evoluția bolii și a prelungi supraviețuirea cu o calitate bună a vieții”.
Cercetările continuă însă pentru a oferi cât mai multe șanse pacienților diagnosticați cu aceasta boală.
,,În prezent, cercetările se concentrează pe terapii personalizate, precum tratamentele țintite și imunoterapia. În paralel, îngrijirea paliativă joacă un rol esențial, ajutând pacienții să își controleze simptomele și să își mențină o calitate cât mai bună a vieții”, spune dr. Irina Angel.
Actualitate
Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului
O barcă rapidă de atac aparținând Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a deschis focul asupra unei nave container în apropiere de Strâmtoarea Ormuz, la circa 28 de kilometri nord-est de Oman. Un al doilea atac a fost raportat în aceeași zonă, în acest caz fiind vizată o navă de marfă. De asemenea, și o navă MSC, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului.
Trei nave au fost atacate în serie. FOTO: captură video arhivă
UPDATE 12.50 Un al treilea incident a fost raportat
O a treia navă de marfă a fost atacată în timp ce încerca să traverseze Strâmtoarea Ormuz, a declarat pentru BBC organizația de informații maritime Vanguard.
Potrivit informațiilor furnizate, nava MSC Francesca, sub pavilion Panama, a fost vizată la aproximativ șase mile marine de coasta Iranului, în timp ce se îndrepta spre sud, ieșind din strâmtoare și intrând în Golful Oman.
Vanguard precizează că vasul ar fi fost somat de Gardienii Revoluției Islamice să oprească și „instruit să arunce ancora”.
Echipajul a raportat „avarii la coca navei și la spațiile de cazare”, iar autoritățile maritime nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare privind amploarea incidentului.
Două nave au fost atacate
Nava militară iraniană s-a apropiat fără contact radio prealabil și a deschis focul, provocând „pagube serioase punții”. Echipajul navei container a fost declarat în siguranță, nefiind raportate incendii sau scurgeri cu impact asupra mediului, potrivit informațiilor agenției British Maritime Trade Operations (UKMTO), citată de EFE și dpa.
La scurt timp a avut loc un al doilea atac raportat în aceeași zonă. Armata britanică a anunțat că o altă navă de marfă a fost vizată în Strâmtoarea Ormuz, fiind nevoită să se oprească în derivă. Autorii atacului nu au fost identificați oficial, însă suspiciunile au fost îndreptate imediat către Iran, în contextul primului incident.
Atacurile au loc pe fondul tensiunilor crescute din regiune, la doar câteva zile după ce Statele Unite au confiscat o navă container iraniană și au intervenit asupra unui petrolier asociat comerțului cu petrol al Teheranului.
Președintele american Donald Trump a declarat recent că Iranul „se prăbușește financiar”, susținând că blocada navală ar fi afectat semnificativ exporturile maritime ale țării. El a anunțat, de asemenea, un armistițiu pe termen nelimitat, menit să deschidă calea unor negocieri cu Teheranul, dar a menținut presiunea asupra regimului iranian în zona maritimă strategică.
Actualitate
Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.
Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș
Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.
Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.
În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.
Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.
Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.
Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.
„Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.
Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.
În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.
-
Actualitateacum 3 zileSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Breakingacum 2 zileKelemen Hunor pune punctul pe i, în plină criză guvernamentală: „Problema cea mai mare este cum se vor uita creditorii României la țara noastră”
-
Breakingacum 2 zileTim Cook a anunțat că se va retrage de la conducerea Apple. Care este ultima zi a acestuia la cârma companiei
-
Actualitateacum 3 zileUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice
-
Actualitateacum 2 zileDe ce durerile de spate nu trec singure – și ce poți face acum
-
Actualitateacum 2 zileCiolacu neagă că ar locui într-un penthouse de lux din Herăstrău, unde chiria ar ajunge la 15.000 de euro: „Nu voi fi deloc influențat de aceste minciuni”
-
Breakingacum 3 zilePSD a decis întrebarea pentru membri, adresată azi, în cadrul referendumului intern. Nu se vorbește despre ieșirea de la guvernare
-
Actualitateacum 2 zileDezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii




