Tudorel Toader, apel de ultim moment către Europa! Scrisoare cu dedicație pentru Kovesi către miniștrii de Justiție din toate țările. Este fără precedent pentru fosta șefă DNA | Nationalul.ro

0
436

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a trimis o scrisoare către toti miniştrii Justiţiei din ţările Uniunii Europene, referitoare la fostul procuror şef al DNA Laura Codruţa Kovesi.

”Demersul este necesar. Rolul miniştrilor este indirect, pentru că şansa de reuşită depinde de orientarea parlamentarilor şi poziţia din Consiliul UE. Știm foarte bine cine este reprezentantul României în Consiliu. Klaus Iohannis o va susţine clar pe Laura Codruţa Kovesi. În Parlamentul European se fac diverse jocuri, este an electoral, fiecare grup încearcă să îşi asigure poziţii pentru alegerile din luna mai. Pentru informarea celor care au decizia în privinţa asta, demersul lui Tudorel Toader este foarte nimerit. Să se ştie clar poziţia autorităţii române” a spus Dan Constantin, senior editor ”Jurnalul Naţional”.

Redăm mai jos conţinutul integral al scrisorii:

„Stimate domnule ministru,

În contextul discuţiilor privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, în principal şi în subsidiar, un conflict de constituţionalitatea dintre Guvernul României şi Preşedintele României, generată de refuzul Preşedintelui României de a pune în aplicare cererea de concediere a Procurorului şef al Departamentului Naţional Anticorupţie, vă rog să îmi permiteţi să prezint mai jos câteva aspecte incluse în Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/30 mai 2018, publicată în Jurnalul Oficial nr. 473 din 7 iunie 2018.

Prin Decizia nr. 358/2018, Curtea Constituţională a luat act de existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul Justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a pune în practică propunerea de concediere a şefului Procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. De asemenea, Curtea a decis ca Preşedintele României să emită decretul privind demiterea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În considerente, Curtea a recunoscut, printre alte aspecte, faptul că „dacă în cazul numirii în funcţie de conducere, ministrul justiţiei are o largă marjă de apreciere, în timp ce Preşedintele României are o marjă limitată, în cazul de revocare, ministrul de justiţie are o marjă minimă de apreciere, întrucât limitele impuse de lege sunt extrem de stricte şi, în aceste condiţii, Preşedintele României nu poate decât să se opună dreptului său de a verifica legalitatea propunerii , şi poate refuza aceasta numai dacă propunerea nu este conformă cu legea, caz în care procedura va înceta. Desigur, niciun text constituţional nu se opune existenţei consultărilor între cele două autorităţi publice în conformitate cu articolul 1 alineatul (5) şi articolul 80 alineatul (2) al doilea paragraf din Constituţie, dar având în vedere că întreaga procedură se desfăşoară în timp ce puterea discreţionară / marja de apreciere a ministrului justiţiei – ministrul care joacă un rol central în procedură – este minim, puterea discreţionară a preşedintelui nu poate fi recunoscută în nici un fel. Prin urmare, Preşedintele României are o singură competenţă legată de această procedură, limitată la verificarea condiţiilor de legalitate a procedurii „.

 

Mai mult, Curtea a recunoscut de asemenea că Preşedintele României nu îşi poate exercita puterile legale într-un sens care ar afecta textul constituţional. De aceea, competenţa sa este de a controla legalitatea măsurii, şi anume propunerea de revocare, deoarece nu poate invoca aspecte legate de oportunitatea propunerii sau nu poate efectua o evaluare a activităţii procurorului şef / procurorului general, după cum este cazul. Prin urmare, puterea de decizie a preşedintelui României se limitează la condiţiile de legalitate ale propunerii de revocare depuse.

Menţionăm că înainte, prin Decizia nr. 68/2017, Curtea Constituţională a declarat că „există un conflict juridic de natură constituţională care există între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi Guvernul României, generat de acţiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie să îşi asume competenţa de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, respectiv al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2017, în timp ce încalcă competenţele constituţionale ale Guvernului şi ale Parlamentului, prevăzute la art. 115, par. (4) şi (5) din Constituţie, respectiv ale Curţii Constituţionale, prevăzute la art. 146, litera d din Constituţie.

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here