Curtea Constituțională dezbate astăzi inițiativa „Fără penali în funcții publice”. Judecătorii CCR vor verifica dacă demersul USR respectă limitele legii fundamentale și dacă îndeplinește condițiile tehnice, respectiv numărul de semnături.
Judecatorii de la CCR vor verifica daca initiativa cetateneasca a USR indeplineste conditiile tehnice, respectiv numarul de semnaturi. In data de 21 septembrie 2018, USR a depus la Parlament a doua transa de semnaturi pentru initiativa Fara penali in functii publice, peste 780.000, indeplinind astfel conditiile impuse de lege pentru declansarea referendumului, respectiv 500.000 de semnaturi din 21 de judete.
Initiativa Fara Penali in functii publice propune ca articolul 37 din Constitutie, care reglementeaza dreptul de a fi ales, sa fie completat cu un nou alineat, avand urmatorul continut: „Nu pot fi alesi in organele administratiei publice locale, in Camera Deputatilor, in Senat si in functia de Presedinte al Romaniei cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii„.
Dupa pronuntarea CCR, initiativa va intra in circuitul parlamentar, cu dezbateri in comisii si vot in plenul Camerei Deputatilor si Senat, urmand ca apoi sa se organizeze un referendum decizional care trebuie sa aiba cvorum si vot majoritar, se arata pe pagina Fara Penali in Functii Publice.
Iniţiativa Fără Penali în funcţii publice propune ca articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având următorul conţinut: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
Pe 12 februarie, Uniunea Salvaţi România anunţa că semnăturile iniţiativei civice “Fără penali în funcţii publice” au ajuns la Curtea Constituţională a României, după peste 100 de zile de întârziere, iar, potrivit legii, judecătorii CCR au la dispoziţie 60 de zile calendaristice pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii textului propus, potrivit Agerpres.
“După aproape cinci luni de tergiversări, Camera Deputaţilor a predat Curţii Constituţionale listele semnate de cei peste un milion de români care susţin iniţiativa cetăţenească “Fără penali în funcţii publice”. Nota informativă prin care secretarul general a comunicat Biroului permanent al Camerei Deputaţilor un număr fals al semnăturilor m-a determinat să asist la întocmirea procesului-verbal de predare-primire, pentru a mă asigura că nu lipseşte absolut nicio semnătură. Nu credeam că va fi nevoie, dar în aceste condiţii nu ne-am putut baza pe buna credinţă a persoanelor implicate. Astăzi însă am reuşit să bifăm încă un pas care să ducă iniţiativa mai aproape de declanşarea referendumului”, preciza preşedintele grupului de iniţiativă, avocatul Mihai Badea.
USR susţinea că, “la comanda politică a lui Liviu Dragnea”, angajaţii Secretariatului General au trecut în nota informativă care urma să fie trimisă Curţii Constituţionale un număr de 591.097 de semnături, deşi Uniunea a depus în Parlament 931.249 de semnături, dintre care 825.624 validate de primării.
Legat de aceasta initiativa, deputatul PSD Catalin Radulescu a explicat, la inceputul lunii februarie, ca a fost depusa plangere la Parchetul General, deoarece peste 500.000 de semnaturi ar fi fost falsificate de USR.
In replica, USR a anuntat ca va depune plangeri penale pentru abuz in serviciu pe numele Silviei Mihalcea, secretar general al Camerei Deputatilor, si impotriva lui Georgica Toba, seful Departamentului Legislativ, pentru fals in acte, privind initiativa „Fara penali”.
Sursa foto : Europa FM,Gandul.info
Departamentul Politica Interna al platformei Criteriul National