Coronarografia – tot ce trebuie să știi despre această procedură medicală

0
164
inima

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces din România, spun statisticile. Conform datelor oferite de Societatea Română de Cardiologie, la fiecare 30 de minute o persoană suferă un atac de cord. Problema este că unul din cinci supraviețuitori riscă să aibă un alt astfel de eveniment cardiac în următorul an, dacă nu se preocupă de sănătatea sa și nu adoptă un stil de viață echilibrat.

 

„Ce putem face pentru a evita infarctul, mai ales dacă ne aflăm printre pacienții cu factori de risc major?” și „cum putem preveni complicațiile bolilor cardiovasculare?” sunt întrebări pe care mulți români și le pun.

Din fericire, tehnologia din zilele noastre ne permite să depistăm pericolele la timp și să prevenim atacurile de cord. Spitalul Monza-Ares pune la dispoziție o metodă de diagnostic, numită coronarografie, prin care medicul cardiolog poate evidenția dacă o persoană riscă să sufere un infarct în următoarea perioadă.

Ce este coronarografia?

Așa cum se știe, atacul de cord se produce ca urmare a îngustării și înfundării unei artere coronare. Procedura de coronarografie la Monza Ares este o procedură medicală de diagnostic care permite cardiologului:

 

  • să identifice aceste îngustări (gradul de stenozare) ale arterelor inimii,
  • să determine poziția eventualelor obstacole, depuneri de grăsimi formate la nivelul lor,
  • să localizeze și să evalueze leziunile arterelor coronare.

 

Cum se pot realiza toate acestea? Cu ajutorului unui angiograf de ultimă generație, medicul poate vizualiza cu exactitate vasele care hrănesc mușchiul inimii și să identifice rapid problemele și zonele afectate.

 

Fiind o procedură de diagnostic, minim-invazivă, coronarografia nu reprezintă o metodă de tratament. În schimb, indică cu precizie care sunt riscurile de infarct și ce tratament este recomandat pacientului. Principalul avantaj al acestei metode este că în comparație cu angioCT sau angioRMN, prin coronarografie medicul poate stabili gravitatea afecțiunii arterelor coronare și poate trata eventualele leziuni în cadrul aceleiași proceduri, prin implantarea unuia sau mai multor stenturi.

Cine poate face coronarografie?

 

Coronarografia se recomandată pacienților cu afecțiuni cardiace, cu factori de risc cardiovascular major și pacienților care prezintă următoarele simptome și probleme:

 

  • Ateroscleroză
  • Hipertensiune arterială
  • Nivelul ridicat de LDL –  colesterol “rău”
  • Dureri toracice acute și repetate
  • Senzația de arsură în capul pieptului la efort, frig sau chiar în repaus
  • Senzații de sufocare, oboseala la efort
  • Diabetul zaharat asociat cu lipotimii (leșin sau pierderea stării de conștiență)
  • Amețeli, palpitații.

 

Oricărei persoane care suferă de una sau mai multe astfel de afecțiuni îi este recomandat să întrebe medicul cardiolog detalii despre această procedură. Dacă te afli printre aceste persoane sau ai membri ai familie care manifestă problemele cardiovasculare, iată în rândurile de mai jos ce presupune coronarografia și care sunt pașii ei.

Ce presupune coronarografia?

Procedura durează în medie 30-60 de minute și se efectuează în săli de angiografie. De exemplu în cadrul Spitalului Monza-Ares din Cluj-Napoca, există două săli de angiografie dotate cu aparatură specială.  

 

Cu două-trei zile înaintea procedurii este indicat să te hidratezi cu minimum doi litri de apă pe zi, iar în ziua în care efectuezi procedura să nu consumi alimente.

 

Primul pas al procedurii este anestezia locală și monitorizarea atentă. Se realizează apoi o puncție vasculară în zona inghinală sau la încheietura mâinii și se introduce o canulă în arteră prin care sunt împinse cateterele mai departe, către arterele coronare. Prin aceste catetere se injectează o substanță de contrast iodată. În același timp se emit raze X, iar cu ajutorul lor, pe ecranul angiografului sunt proiectate imagini care permit medicului să vizualizeze clar arterele, blocajele și îngustările lor. Aceste imagini sunt înregistrate într-o bază de date. Prin analiza și observarea lor, medicul va identifica starea vaselor de sânge, îți va comunica diagnosticul și va stabili tratamentul necesar. În funcție de gravitatea problemei, terapia propusă de medic poate fi implantarea stentului în cadrul aceleiași proceduri, intervenția chirurgicală sau tratamentul medicamentos și regimul alimentar corespunzător. La finalul procedurii, se înlătură cateterul și se pansează cu atenție zona puncționată.

 

Coronarografia salvează vieți și ajută în tratarea bolilor grave de inimă, fiind considerată o procedură cu riscuri minime și extrem de rapidă. De cele mai multe ori este mai ușor și ieftin să previi complicațiile și să alegi rezolvări sănătoase la timp.

Comentarii Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here