Președintele Nicușor Dan a transmis joi, 16 iulie, un mesaj cu ocazia Zilei Ministerului Afacerilor Interne, instituție care aniversează 164 de ani de existență și activitate. Șeful statului a vorbit despre rolul, meritele și obligațiile MAI.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„MAI are un rol major pentru protejarea și securitatea cetățenilor noștri și a României. Încrederea oamenilor că sunt în siguranță, că trăiesc într-o societate în care legile sunt aplicate și respectate se construiește inclusiv prin contribuția tuturor structurilor subordonate MAI – Poliția, Jandarmeria, Poliția de Frontieră, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și toate celelalte unități din componența ministerului. Transmit întreaga apreciere profesioniștilor din Ministerul Afacerilor Interne și instituțiile din subordinea sa și încurajez stabilirea unor standarde înalte de performanță, pentru a răspunde cu rapiditate și eficiență la provocările de securitate tot mai complexe”, se arată în mesajul transmis de șeful statului.

Președintele a subliniat că efortul de adaptare și dezvoltare instituțională a Ministerului Afacerilor Interne „trebuie să continue, având în centru nevoile și așteptările cetățeanului”.

„Doar astfel vom reuși să creștem încrederea cetățenilor în instituții și să consolidăm un parteneriat solid și reciproc benefic între stat și cetățean. Într-un context în care pericolele și formele de infracționalitate și criminalitate se multiplică și se diversifică, inclusiv la nivel global, românii vor să vadă rezultate și să știe că personalul Ministerului Afacerilor Interne lucrează în permanență în slujba siguranței lor”, a transmis Nicușor Dan.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Avem obligația să contracarăm această amenințare cu potențial destabilizator mare”

Combaterea violenței domestice și a abuzurilor împotriva femeilor „trebuie să rămână printre liniile mari de acțiune, la fel și lupta împotriva consumului de droguri”, un flagel care are efecte dezastruoase asupra adolescenților și tinerilor din România, a mai spus președintele

„Prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri reprezintă o prioritate la nivel mondial, pentru că avem obligația să contracarăm această amenințare cu potențial destabilizator mare, având în vedere asocierea sa cu violența, corupția, infiltrarea în economia legală și interconexiunile la nivel internațional. De aceea, împreună – stat, instituții, societate și cetățeni – trebuie să colaborăm mai bine și să facem mai mult pentru binele nostru comun și pentru siguranța cetățenilor noștri. Este esențial ca educația și prevenția să fie direcții prioritare de efort la nivel național și fiecare dintre noi poate și trebuie să participe la realizarea acestor obiective de interes comun”, a transmis șeful statului.

Una dintre reușitele majore ale MAI este contribuția esențială la aderarea României la spațiul Schengen

Potrivit președintelui, „una dintre reușitele majore” ale MAI din ultimii ani este contribuția esențială la aderarea României la spațiul Schengen”.

„Dobândirea acestui statut, care generează avantaje importante țării noastre și cetățenilor, a necesitat progrese semnificative în combaterea migrației ilegale și a traficului de persoane. Ministerul Afacerilor Interne a făcut dovada îndeplinirii cu succes a acestor exigențe, precum și a celorlalte condiționări, în contextul în care asigurarea securității frontierei estice a NATO și a Uniunii Europene este o misiune dificilă și complexă.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Sărbătoarea de astăzi este, așadar, un bun moment pentru a felicita personalul Ministerului Afacerilor Interne – activ, în rezervă și în retragere – pentru dedicare și pentru sacrificiile asumate în cadrul misiunilor avute”, a încheiat Nicușor Dan.

Colegiul Medicilor Stomatologi Cluj a sesizat autoritățile după ce o clinică din Turcia a promovat un eveniment într-un hotel din Cluj-Napoca, unde participanții sunt îndemnați să se prezinte cu radiografiile dentare. În timp ce reprezentanții Colegiului invocă riscul desfășurării unor consultații în afara unui cabinet autorizat, organizatorii afirmă că nu vor avea loc examinări sau tratamente.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Sesizarea a fost făcută după ce clinica a promovat pe rețelele sociale un eveniment organizat la Cluj-Napoca, iar participanții au fost îndemnați să se prezinte cu radiografiile dentare.

În urma informațiilor apărute, Colegiul Medicilor Stomatologi Cluj a notificat autoritățile. „Am sesizat Direcția de Sănătate Publică, Poliția, pentru că avem nevoie de un cadru legal pentru a realiza o legitimare a persoanelor care ar veni. Noi nu știm dacă persoanele care vin sunt medici”, a declarat Bogdan Culic, președintele Colegiului Medicilor Stomatologi Cluj, potrivit Digi 24.

Acesta susține că legislația prevede că actul medical stomatologic poate fi desfășurat doar în cabinete autorizate, care respectă condițiile impuse de lege.  

„Considerăm că aceste întâlniri, atunci când depășesc simpla prezentare comercială și ajung să includă interpretarea radiografiilor, recomandări medicale sau propuneri de tratament, reprezintă o practică periculoasă pentru pacienți și o posibilă încălcare gravă a legislației privind exercitarea profesiei de medic stomatolog”, a mai precizat dr. Bogdan Culic. 

Conducerea hotelului în care este programat evenimentul susține că a închiriat doar o sală de conferințe și că nu avea cunoștință despre posibilitatea desfășurării unor activități medicale. „Au cerut la noi închirierea unei săli micuțe de conferință. Ulterior, am primit o adresă de la Colegiul Medicilor și am primit și vizita unor inspectori de la DSP, care ne înștiințau că cei de la clinica din Turcia ar putea efectua niște manopere stomatologice, care ar fi ilegale”, a declarat Roxana Ghiran, directorul general al hotelului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Reprezentanții clinicii din Turcia resping însă acuzațiile și susțin că întâlnirea nu presupune consultații, investigații sau tratamente medicale, ci este destinată exclusiv pacienților care au fost deja evaluați în trecut.

„Nu vor avea loc consultații stomatologice, examinări clinice, investigații, stabilirea de diagnostice, efectuarea de tratamente. Participanții care vor lua parte la întâlnire sunt persoane care au beneficiat anterior de evaluări și pentru care există deja planuri de tratament stabilite”, au transmis reprezentanții clinicii, într-un răspuns pentru Digi24.

Totodată, Inspectoratul de Poliție Județean Cluj a confirmat că efectuează verificări în acest caz.

Colegiul Medicilor Stomatologi Cluj recomandă pacienților să verifice dacă persoanele care oferă consultații sunt medici stomatologi și dacă au drept de liberă practică sau aviz legal pentru a profesa în România.

De asemenea, instituția îi sfătuiește să nu accepte stabilirea unui diagnostic ori a unui plan de tratament într-un hotel, doar pe baza unei discuții sau a unei radiografii, ci să solicite întotdeauna o evaluare completă într-un cabinet stomatologic autorizat și să se informeze cu atenție cu privire la indicația terapeutică, alternativele de tratament, etapele intervenției, riscurile, posibilele complicații și monitorizarea postoperatorie.

Evenimentul este programat să aibă loc în acest weekend.

Datoria publică a României a ajuns la 61,6% din PIB în 2026 și va urca la 63,4% în 2027, potrivit Raportului de convergență pentru 2026 publicat de Comisia Europeană. Este un nivel de aproape dublu față de cel înregistrat în 2019, înaintea pandemiei, când datoria publică se situa la doar 35,2% din PIB. Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, explică pentru „Adevărul” cum s-a ajuns în această situație, care sunt principalele riscuri și ce măsuri ar putea opri creșterea accelerată a datoriei publice.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

România intră într-o zonă de risc bugetar tot mai greu de gestionat. Datoria publică a ajuns la 61,6% din PIB în 2026 și va urca la 63,4% în 2027, potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat de Comisia Europeană. Saltul este unul spectaculos față de anul 2019, înainte de pandemia de coronavirus, când datoria publică reprezenta doar 35,2% din PIB.

Dacă tendința actuală nu va fi inversată, Comisia Europeană estimează că datoria României ar putea ajunge la aproximativ 90% din PIB în 2036, cu mult peste pragul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. La momentul crizei economice din 2015, atunci când a intrat parțial în incapacitate de plată, Grecia avea o datorie publică de aproximativ 177% din PIB.

Raportul avertizează că România se confruntă cu riscuri ridicate la adresa sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu, pe fondul unui deficit primar ridicat și al costurilor tot mai mari cu dobânzile. Numai în acest an, statul va plăti pentru serviciul datoriei aproximativ 60,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 3% din PIB, bani care ar fi putut finanța domenii precum sănătatea, educația sau apărarea.

În același timp, datoria externă totală a României a urcat la 230,91 miliarde de euro la 31 mai 2026, față de 228,46 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României. Din această sumă, administrația publică acumulase datorii externe de 128,21 miliarde de euro.

Cercul vicios al datoriei

Privită strict prin prisma cifrelor, România a intrat în perioada postcomunistă fără datorie publică. Această imagine este însă înșelătoare. Statul nu avea împrumuturi externe importante, dar venea după decenii în care investițiile fuseseră sacrificate pentru achitarea datoriei externe, iar economia era profund ineficientă și lipsită de infrastructura necesară dezvoltării.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Eu aș prefera să vorbim, într-o primă etapă, despre cauze. Este important să înțelegem că România a plecat, practic, de la o datorie publică zero. Dacă ne uităm strict la datoria publică, aceasta era inexistentă în momentul căderii comunismului. Doar că era o iluzie, în sensul că nu aveam autostrăzi, industria era necompetitivă, energofagă și multe alte sectoare erau profund subdezvoltate”, a explicat Radu Nechita.

Economistul spune că împrumuturile nu trebuie privite automat ca un lucru negativ. În multe state dezvoltate, datoria publică a fost folosită pentru investiții care au generat ulterior creștere economică și venituri suplimentare la buget. Problema apare atunci când banii împrumutați sunt direcționați către cheltuieli curente sau măsuri cu miză electorală.

„Datoria publică, în sine, nu este întotdeauna un lucru rău. Depinde pentru ce este folosită. Dacă ar fi fost utilizată pentru dezvoltarea infrastructurii, fără să așteptăm exclusiv investițiile private, ar fi putut conecta economia românească la piețele internaționale, ne-ar fi permis să vindem produse cu valoare adăugată mai mare și să creștem productivitatea. Dacă însă datoria este folosită pentru cumpărarea voturilor, atunci ajungem exact în situația în care ne aflăm astăzi”, a subliniat economistul.

Dincolo de valoarea datoriei în sine, Radu Nechita avertizează că atâta vreme cât statul înregistrează anual deficite importante, fiecare împrumut nou este folosit, în mare parte, pentru a acoperi împrumuturile vechi și costurile lor de finanțare.

„Pericolul unei datorii publice ridicate și aflate în continuă creștere este că ea trebuie rambursată. Nu plătim doar principalul, ci și dobânzile. În plus, datoria trebuie permanent rostogolită, pentru că statul român cheltuiește structural mai mult decât încasează. Aici este cauza profundă a problemei. Dacă nu reformăm acest stat obez, care se extinde peste tot și încearcă să controleze orice domeniu, vom rămâne permanent într-un cerc vicios în care cheltuielile depășesc veniturile, iar fiecare deficit generează o nouă datorie publică”, a explicat Radu Nechita.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Zeci de miliarde de lei merg anual doar pe dobânzi

Profesorul spune că ar fi greșit ca responsabilitatea să fie pusă exclusiv în seama unui guvern sau a unui partid. În opinia sa, datoria publică este rezultatul unei politici practicate de toate formațiunile care au ajuns la putere în ultimele decenii.

România se află într-o zonă de ,,Ice Age” economic

„Cauza datoriei publice este succesiunea deficitelor bugetare acumulate de toate guvernele și, de fapt, de toate parlamentele din ultimele decenii. Putere și opoziție au participat la aceeași competiție a promisiunilor populiste, alimentând iluzia că statul poate oferi lucruri gratuite. În realitate, de fiecare dată când un politician vorbește despre gratuități, contribuie la acumularea deficitului și, implicit, a datoriei publice”, a subliniat economistul.

Creșterea datoriei publice are un efect direct asupra bugetului de stat. Cu cât împrumuturile sunt mai mari, cu atât cresc și sumele plătite anual pentru dobânzi, bani care nu mai pot fi folosiți pentru investiții sau servicii publice.

„Trebuie să plătim anual zeci de miliarde de lei doar pentru dobânzi. Sunt bani care nu mai pot merge către spitale, școli, infrastructură sau apărare. Poate că oamenii ar prefera servicii medicale mai bune, drumuri mai bune, un sistem de educație performant sau o armată mai puternică, în loc să plătim dobânzi investitorilor care finanțează această datorie”, a explicat Radu Nechita.

Deși datoria și deficitul sunt prezentate aproape întotdeauna ca procent din PIB, profesorul consideră că acest indicator poate crea o imagine incompletă asupra situației reale. Cu alte cuvinte, dacă ne raportăm strict la încasările prognozate pentru acest an, deficitul bugetar este de peste 20%, iar costurile cu dobânzile de aproximativ 10%.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Vedem acum că aceste costuri de finanțare au ajuns la aproximativ 3% din PIB. Eu aș prefera însă să nu folosim procentul din PIB ca principal reper. În viața de zi cu zi nu ne raportăm bugetul familiei la PIB, ci la veniturile pe care le avem. Deficitul ar trebui analizat în raport cu încasările bugetare. Dacă facem acest calcul, vedem că statul cheltuiește cu aproximativ 20-25% mai mult decât încasează. Practic, este o entitate care cade permanent în gol. Problema nu este doar că se află în cădere, ci momentul în care se va lovi de pământ”, a subliniat economistul.

Un stat care consumă aproape tot ce încasează

Profesorul spune că structura actuală a bugetului lasă prea puțin spațiu pentru investiții. O mare parte din venituri este direcționată către cheltuieli permanente, în timp ce statul continuă să fie prezent în domenii în care sectorul privat ar putea funcționa mai eficient.

„În momentul în care aproximativ 80% din veniturile statului merg către salarii și pensii, înseamnă că statul funcționează în primul rând pentru propria întreținere. Investițiile devin secundare. În plus, statul continuă să activeze în domenii în care sectorul privat ar putea funcționa mai eficient. Dacă există producători privați de energie, statul nu are de ce să fie producător de energie. Dacă există operatori privați de transport feroviar, nu este obligatoriu ca statul să domine acest sector. Dacă există televiziuni private, nu este nevoie ca statul să concureze cu ele. În multe domenii, statul produce ineficiență și distorsionează piața”, a subliniat economistul.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Nivelul ideal al datoriei publice este zero”

Întrebat care ar fi nivelul optim al datoriei publice, profesorul oferă un răspuns categoric, dar admite că există situații excepționale în care împrumuturile pot fi justificate.

„Din punctul meu de vedere, nivelul ideal al datoriei publice este zero. Datoria înseamnă transferarea costurilor către generațiile viitoare. Ea poate fi justificată doar în situații excepționale: războaie, catastrofe naturale sau investiții majore în apărare, care nu pot fi finanțate din bugetul curent. Dacă investești acum în apărare pentru a preveni un război, este rezonabil ca aceste costuri să fie suportate pe termen lung. O altă situație în care aș accepta o datorie publică este reforma sistemului de pensii. Actualul Pilon I funcționează ca o schemă în care pensiile actuale sunt plătite din contribuțiile celor care lucrează astăzi. Ar trebui făcută trecerea către un sistem bazat predominant pe economisire individuală, prin Pilonul II. Evident, nu poți abandona actualii pensionari, iar costul acestei tranziții ar putea fi finanțat temporar prin datorie publică”, a subliniat Radu Nechita.

Europa în timp de economie de război. Din nou

În final, economistul consideră că limitele fiscale stabilite prin Tratatul de la Maastricht au avut logică economică atunci când au fost introduse, însă contextul de după pandemie este diferit. Specialistul este de părere că explozia cheltuielilor publice din ultimii ani a schimbat fundamental dinamica finanțelor publice, iar România resimte acum costurile acelor decizii.

„În realitate, nivelul optim al datoriei depinde de situația fiecărei țări. Eu spun că idealul este zero, chiar dacă în practică acest obiectiv este imposibil de atins imediat. Pragurile europene de 60% din PIB pentru datorie și 3% pentru deficit au avut o justificare economică atunci când au fost stabilite, însă contextul s-a schimbat. Până la pandemie, economia românească reușea să crească suficient de repede încât ponderea datoriei să rămână relativ stabilă. După aceea însă, statul a cheltuit masiv. Politicile adoptate în pandemie au fost, în multe cazuri, neinspirate din punct de vedere economic și, uneori, nici măcar justificate medical. A fost o succesiune de erori politice, amplificate de iluzia că economia poate funcționa aproape integral de acasă. Realitatea este că agricultura, turismul și multe alte sectoare nu pot funcționa în acest mod. Rezultatul a fost un dezastru economic finanțat aproape exclusiv prin împrumuturi”, a explicat Radu Nechita.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>