Formația antrenată de Mihai Silvăşan a reușit în acest an competițional tripla: titlul național, Cupa şi Supercupa României. U BT Cluj s-a impus cu 3-1 în finala cu CSM Oradea.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În faţa a 10.000 de fani, campiona en-titre a câştigat „la mustață” (74-72, 33-36 la pauză), astăzi (miercuri, 3 iunie), al 4-lea meci cu rivala sa tradițională.

Principalii marcatori ai partidei au fost Russell 23 puncte, Molinar 17p, Creek 10p, respectiv, Bropleh 16p, Nzekwesi 15p și Richard 12p.

În precedentele meciuri ale finalei s-au înregistrat rezultatele 84-87, 88-83 şi 103-78.

Al 11-lea titlu național pentru clujeni

Cele două echipe au jucat finala Ligii Naţionale de baschet, la masculin, pentru a 5-a oară în ultimii 6 ani. Şi precedentele finale au fost câştigate de U BT Cluj: 4-2 în 2022/2023, 4-1 în 2023/2024 și 3-2 în 2024/2025.

Acesta este titlul cu numărul 11 pentru formațiile din Cluj (după cele din 1992, 1993, 1996 pentru Universitatea Cluj, 2011 pentru U Mobitelco Cluj, 2017 şi 2021-2025 pentru U BT Cluj), tot atâtea având Asesoft Ploiești. Pe primele două locuri se află Dinamo București – 22 de titluri și Steaua București – 21. CSM Oradea a câștigat de 3 ori campionatul (2016, 2018 şi 2019).

Craiova a cucerit medalia de bronz

Antrenorul orădenilor, Cristi Achim, a anunţat că acest campionat a fost ultimul în care s-a aflat pe banca tehnică (era din 2009, fiind cel mai longeviv în funcţie din Liga Naţională) și că va prelua o funcţie în conducerea clubului.

Medalia de bronz a fost câştigată, în premieră, de SCMU Craiova, 2-1 „la general” (94-102, 101-62, 105-101), cu Dinamo Bucureşti.

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, susține că România are nevoie de un „armistițiu politic” pentru depășirea blocajului actual și formarea unui guvern stabil, propunând desemnarea unui premier independent și constituirea unui executiv cu mandat limitat până la 15 februarie 2027.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Instituțiile statului nu pot funcționa la nesfârșit în așteptarea unor decizii politice. Cu fiecare zi care trece, costul blocajului crește, iar România pierde timp într-un moment în care are nevoie de stabilitate, credibilitate și capacitate de acțiune”, a scris Pricopie pe Facebook.

Potrivit acestuia, noua formulă guvernamentală ar trebui să fie susținută de principalele forțe democratice și pro-europene din Parlament și să includă un cabinet parțial tehnocratizat.

„Poate că a venit momentul să vorbim despre un armistițiu politic. Nu despre o alianță politică definitivă și nici despre renunțarea la competiția dintre partide”, a afirmat rectorul SNSPA.

Pricopie propune păstrarea continuității în ministerele unde există politici și proiecte aflate deja în derulare, precum Dezvoltarea, Afacerile Interne, Finanțele, Educația sau Fondurile Europene, în timp ce alte portofolii ar putea fi ocupate de specialiști independenți.

De asemenea, acesta consideră că programul de guvernare ar trebui să rămână, în linii mari, cel aprobat deja de Parlament la instalarea Guvernului Bolojan, cu eventuale actualizări determinate de evoluțiile economice și sociale.

„Politica democratică nu este arta ultimatumului. Este arta compromisului în interes public”, a mai transmis Remus Pricopie.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Vicepremierul Republicii Moldova a afirmat că unirea cu România rămâne un scenariu posibil dacă negocierile de aderare la Uniunea Europeană nu vor avansa conform planului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Republica Moldova ar putea recurge la scenariul unirii cu România în cazul în care parcursul său de aderare la Uniunea Europeană ar fi îngreunat sau blocat, a declarat viceprim-ministrul Eugen Osmochescu într-un interviu acordat Euractiv. Oficialul a descris această opțiune drept un „plan B”, în contextul în care Chișinăul își propune semnarea unui tratat de aderare la UE până la sfârșitul anului 2028.

„Planul B” pentru scenariul unui blocaj european

Osmochescu, aflat în funcție din noiembrie anul trecut, a subliniat că prioritatea guvernului rămâne integrarea europeană, însă a avertizat că lipsa unor progrese concrete din partea Bruxelles-ului ar putea forța autoritățile să ia în considerare alternative.

„Trebuie să transmitem un semnal populației”, a afirmat acesta, făcând referire la presiunile și operațiunile hibride atribuite Rusiei, menite să reducă sprijinul public pentru integrarea europeană.

Vulnerabilități de securitate în fața Rusiei

Vicepremierul a menționat și vulnerabilitatea Republicii Moldova, precizând că țara nu are capacitatea de rezistență militară a Ucrainei. „Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii. Nu avem industrie militară, nu avem producție militară, nu avem o armată comparabilă”, a declarat el.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Declarațiile vin pe fondul tensiunilor regionale și al unor incidente recente, inclusiv un atac rusesc asupra centralei hidroelectrice de la Nistru, care a provocat o scurgere de petrol și poluarea râului Nistru – sursă esențială de apă pentru Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei.

În plan european, Osmochescu a confirmat că Moldova își dorește deschiderea primelor „clustere” de negocieri de aderare și alinierea accelerată la legislația UE.

Potrivit unor informații citate de Euractiv, primele negocieri oficiale ale UE cu Ucraina și Republica Moldova ar putea avea loc pe 16 iunie, moment considerat de Chișinău un semnal politic important.

„Dacă se va întâmpla în iunie, atunci acesta ar fi un semnal clar. Acesta este obiectivul nostru”, a spus vicepremierul.

Oficialul a susținut și ideea unor forme de integrare graduală sau „aderare asociată”, propuse recent de cancelarul german Friedrich Merz, care ar permite participarea statelor candidate la reuniuni ale instituțiilor europene fără drept de vot.

Osmochescu consideră că astfel de etape intermediare ar putea consolida reformele și ar transmite un semnal pozitiv către populație.

Scenariul unirii cu România

„Avem teme de făcut, trebuie să le facem”, a afirmat el, adăugând că astfel de inițiative ar trebui privite ca o oportunitate, nu ca un blocaj pentru statele membre ale UE.

În ceea ce privește scenariul unirii cu România, vicepremierul a spus că legăturile culturale și familiale dintre cele două state sunt deja foarte strânse, iar un număr semnificativ de cetățeni moldoveni dețin deja pașapoarte românești – aproximativ 850.000 din totalul populației de 2,4 milioane.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

El a mai precizat că sprijinul pentru reunificare se situează în jur de 40% în Republica Moldova, în timp ce în România acesta ar ajunge la aproximativ 70%.

„Va exusta un preț. Acesta va trebui suportat de România și de UE. Dar costul nu ar fi la fel de mare ca cel înregistrat în cazul fostelor Germanii [de Est și de Vest] atunci când s-au reunificat”, a spus acesta.