„Solicit tuturor părinților, înainte de a mai vorbi de școală, să se întrebe dacă în fiecare zi le-au spus copiilor lor să învețe”, este declarația ministrului Educației, Mihai Dimian, care a stârnit o mulțime de critici în spațiul public. Totul a venit în contextul analizei detaliate a rezultatelor simulării Evaluării Naționale, care arată că mai mult de jumătate dintre elevii care au participat la testare nu au știut forma corectă „să nu fii”. Ministrul a anulat rolul școlii și a pus cea mai mare parte a responsabilității pe umerii părinților. În totală neconcordanță cu rolul real al sistemului de învățământ – acela de a oferi educație tuturor copiilor, indiferent de mediul din care provin – atrag atenția numeroase voci din rândul părinților, elevilor, dar și al profesorilor. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Rezultatele și declarația ministrului

Analiza pe itemi a Ministerului Educației a arătat că elevii de clasa a VIII-a au dificultăți mari atunci când vine vorba de scrierea cu unul sau doi de ‘i”.  54% dinte elevii care au susținut simularea Evaluării Naționale la Limba Română nu au ales varianta corectă dintre „să nu fi supărat”  și „să nu fii supărat”. Totodată, 40% au ales varianta „câțiva kilometrii”, în loc de „câțiva kilometri”.

Într-o declarație pentru Știrile Pro TV, ministrul Educației i-a certat pe părinți pentru aceste rezultate: „Solicit tuturor părinților, înainte de a mai vorbi de școală, să se întrebe dacă în fiecare zi le-au spus copiiilor lor să învețe. Înainte de a mai vorbi și de a critica școala. Până nu facem acest lucru vă rog să nu mai discutăm despre ce fac și nu fac profesorii din școală. Fiecare părinte să-și trimită copilul la școală, pentru că mulți dintre cei care au luat 1 nici nu se prezintă la școală și după aceea vin cu adeverințe de motivare a absențelor„.

Director: „Copiilor care nu au suport parental trebuie să li se acorde o mai mare atenție”

 În comunitatea vulnerabilă din județul Călărași, unde Viforel Dorobanțu este director al unei școli, lucrurile se văd diferit față de perspectiva din fotoliul ministerial. 

„O declarație care, poate, a vrut sa transmită altceva a ajuns în societate sub forma unei “povețe “ către părinți. Doar că, cel puțin în comunitatea din Curcani, punerea ei în practică este de foarte multe ori imposibilă pentru că, ce să vezi, din viața de zi cu zi a copilului lipsește părintele, plecat în străinătate, la muncă!”

Într-un răspuns pentru Adevărul, directorul atrage atenția asupra unui aspect esențial atunci când vine vorba de educație:

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Dincolo de responsabilitățile pe care le au părinții, școala fiind un serviciu public nu poate oferi diferențiat educație funcție de bagajul educațional inițial pe care un copil îl aduce dintr-o familie”.

Declarația ministrului se distanțează față de abordarea pe care Ministerul Educației și factorii decidenții ar trebui să o aibă de fapt, e de părere Viforel Dorobanțu: 

„După părerea mea, Ministerul Educației ar trebui să conștientizeze că tocmai copiilor care nu au suport parental trebuie să li se acorde o mai mare atenție.  Dar, mai ales în prezentul context politic, numai de copiii săraci și fără părinți alături nu le arde politicienilor!”

Referitor la abandonul școlar, directorul arată că este o problemă reală, dar cât se poate de sensibilă, care ar trebui tratată serios:

„Abandonul școlar este mare acolo unde părinții nu sunt fizic lângă copiii lor. Cauzele sunt, de cele mai multe ori legate de sărăcie, lipsa educației în rândul părinților si constrângerile materiale peste care familiile acestea sunt obligate să treacă. Din păcate, școala încearcă să suplinească această lipsă a părinților din viața copilului dar, adeseori, nu reușește și nu-i rămâne decât să consilieze, în măsura în care această consiliere este acceptată, pe cei în grija cărora se află copilul. După cum arată datele, nu reușește, lucru care nu îi este imputabil doar ei, ci tuturor actorilor din preajma unui copil. Oricum, școala trebuie să ofere șanse egale la educație oricărui copil, dar, din păcate, acest lucru nu se întâmplă și din cauze care țin de școală, de pregătirea psihopedagogică a cadrelor didactice”. 

 „E ca și cum mă duc la spital, iar medicul mă ia la rost că nu m-am operat singur”

Într-un mesaj adresat ministrului Mihai Dimian, profesorul de Istorie Marcel Bartic a venit cu statistici care arată o realitate socială pe care ministrul nu a luat-o în calcul în declarația sa:

Profesorii ar putea primi cu 50% mai mult la plata cu ora, din toamnă. Ministrul Educației caută soluții

„În România, cele mai recente statistici indică faptul că 33,8% dintre copiii, adică 1,25 milioane, se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Suntem pe un rușinos loc trei în Europa la acest capitol. Riscul de sărăcie crește și mai mult, la 75,8%, în cazul copiilor din familii cu un nivel scăzut de educație.  (…) Aproximativ 16% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani nu sunt înscriși la școală, iar la liceu rata abandonului crește până la 32%. (…) Datele au fost preluate din rapoartele Salvați Copiii România, datele Eurostat și buletinele Institutului Național de Statistică. Cine să le spună acestor copii să învețe? Cum, în ce fel, câtă vreme acești copii se culcă, de multe ori, flămânzi la sfârșitul zilei? Cui îi cereți dumneavoastră să le spună copiilor să învețe, câtă vreme principală grijă a familiilor lor este să găsească ceva de pus pe masă?”.

În opinia profesorului, școala nu poate funcționa eficient dacă ignoră contextul social al elevilor:

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Și dacă nu învață, ce facem? Îi ignorăm? Îi trecem la capitolul rebuturi? Dăm vina pe ei? Păi, de asta i-au trimis la școală, pentru că părinții lor nu pot sau nu știu să-i ajute. Ăsta era rostul școlii. După cum v-am și spus, e ca și cum mă îmbolnăvesc, mă duc la spital, iar medicul mă ia la rost că nu m-am operat singur”.

Gabi Bartic, specialistă în educație: „Codul poștal nu trebuie să decidă viitorul”

Despre rostul școlii vorbește și specialista în educație Gabi Bartic. Aceasta atrage atenția că discursul ministrului riscǎ să legitimeze un sistem care în loc să corecteze inegalitățile sociale le reproduce:

„În formularea aceasta, există riscul să transmitem că educația unui copil depinde, în esență, de mediul din care provine — că, într-un fel, codul poștal ajunge să determine șansele lui reale. Ori tocmai aici este rolul școlii publice: să rupă această dependență. Să ofere fiecărui copil, inclusiv celor care cresc în familii în care părinții nu au avut acces la educație sau nu pot susține învățarea acasă, șansa de a ajunge la competențe de bază solide. Dacă acceptăm ideea că fără sprijinul familiei copilul nu are cum să învețe, atunci nu mai vorbim despre un sistem care corectează inegalități, ci despre unul care le reproduce. Și asta este o miză mult prea mare pentru a fi tratată ca o problemă exclusiv a părinților.”

Părinte: „Să se uite mai întâi în propria curte”

Iulian Cristache, fost președinte al Federației Naționale a Părinților, nu contestă că implicarea familiei contează, dar consideră că tonul și contextul declarației au fost profund greșite.

Noul ministru al Educației nu știe care este media de promovare la Bacalaureat. Greșeala repetată de două ori în fața presei

„A făcut o mare greșeală! Și din punct de vedere al tonului. Era foarte enervat de faptul că părinții sunt revoltați de rezultatele de la simulări. În primul rând, să se uite să vadă de ce acești elevi care ajung să obțină note de 1, 2 și 3 la clasă au note mult mai mari.”

Iulian Cristache vorbește și despre disfuncționalități pe care nu au cum să le remedieze părinții:

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„În loc să dea vina doar pe părinți, mai bine să se uite în propria curte și să vadă ce sistem de control are — control de management pornind de la partea de predare, continuând cu partea de învățare, astfel încât să poată să reducă o parte din volumul meditațiilor.”

„Este firesc pentru un părinte să aibă un cuvânt de spus”

Mihnea Stoica, fost președinte al Consiliului Elevilor Dâmbovița, este deranjat de alt lucru pe care ministrul l-a lăsat să se înțeleagă: că părinții nu au dreptul de a critica școala. 

„Declarația ministrului denotă, la fel ca mulți dintre predecesorii dumnealui, o neînțelegere a problemelor din sistemul de educație românesc. Desigur că părinții joacă un rol esențial în educația elevilor, acest lucru nu poate fi disputat. Totuși, România este o țară în care orele particulare au devenit norma și nu excepția. 48% dintre părinți plătesc meditații. Această cerere există tocmai din cauza lacunelor sistemului de educație. Astfel, este firesc pentru un părinte să aibă un cuvânt de spus despre ceea ce nu merge bine în sistemul educațional după ce acesta plătește 7000-12000 de lei pe an pentru școlarizarea unui singur copil, mai ales în contextul creșterii generale de prețuri cu care ne confruntăm în prezent”, 

e de părere Mihnea Stoica. În plus, mai adaugă acesta:

‘Părinții nu se plâng de activitatea profesorilor din ură, ci din dorința de a schimba un sistem defect, iar domnul ministru ar trebui să înțeleagă de ce apare această frustrare în societate.”

Parlamentul analizează un proiect de lege care ar putea înăspri semnificativ sancțiunile pentru tulburarea liniștii publice, după ce inițiativa a primit aviz favorabil în Comisia juridică a Camerei Deputaților.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Gândiți-vă de două ori înainte să dați muzica tare sau la ce oră folosiți bormașina”, este mesajul transmis de în contextul noilor prevederi, care ar urma să dubleze amenzile pentru astfel de fapte, potrivit știrileprotv.ro. 

În paralel, autoritățile constată o creștere a numărului de sesizări la Poliție din partea cetățenilor exasperați de zgomotul produs de vecini. În București, polițiștii au intervenit recent într-un incident în care au fost nevoiți să folosească spray lacrimogen, după ce mai multe persoane au devenit agresive în timpul unei intervenții.

Scandalul a avut loc în fața unui bloc din sectorul 4, unde un grup de petrecăreți asculta muzică la volum ridicat. Deranjați de zgomot, vecinii au sunat la Poliție, iar opt persoane au fost amendate cu 5.200 de lei. Situația a degenerat când polițiștii au revenit pentru a doua intervenție și au încercat să confiște boxa, moment în care unii dintre participanți au devenit violenți.

Un incident similar a fost înregistrat și în Dolj, unde un tânăr a fost reținut după ce ar fi lovit un polițist care îi ceruse să reducă volumul muzicii difuzate pe stradă.

Nemulțumirile privind zgomotul excesiv sunt frecvent exprimate și în mediul online, unde numeroși utilizatori reclamă probleme cu vecinii. „Vecinul de pe diagonală dă aproape zilnic muzica exagerat de tare, mă refer că tremură apartamentul”, a scris un utilizator. „Manele date la maximum cu geamurile deschise. Ne-am mutat în alt bloc, și aici distracție”, a comentat un altul.

Potrivit inițiatorului proiectului, fostul senator Cosmin Poteraș, sancțiunile actuale sunt insuficiente pentru a descuraja astfel de comportamente: „Inițial mărturisesc că mă gândeam să fie chiar mai mare mărirea. Mi-au fost aduse la cunoștință cazuri extreme, disperate. O lege ale căror sancțiuni nu sunt semnificative nu produce niciun efect în societate.”

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În prezent, amenzile pentru tulburarea liniștii publice variază între 200 și 1.000 de lei, putând ajunge până la 3.000 de lei în caz de recidivă. Dacă proiectul va fi adoptat, acestea ar putea fi dublate. Doar anul trecut au fost aplicate peste 450.000 de sancțiuni pentru încălcarea normelor de ordine și liniște publică, în creștere cu 50% față de anul precedent.

Parlamentul European cere un buget al UE mai mare și mai ambițios pentru perioada 2028–2034, care să mențină finanțarea pentru politicile tradiționale (agricultură și coeziune), dar să includă în același timp priorități noi precum apărarea, competitivitatea și tranziția verde, fără a slăbi controlul democratic și transparența.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Parlamentul și-a stabilit marți poziția pentru negocierile cu statele membre cu privire la structura și principalele sume aferente cadrului financiar multianual (CFM) 2028-2034.

Potrivit raportului interimar al Parlamentului European, aprobat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 abțineri, bugetul european pe perioada 2028-2034 ar trebui să fie stabilit la 1,27% din VNB-ul Uniunii, fără a include în plafoanele bugetare rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (NGEU), echivalent cu 0,11% din VNB.

Deputații europeni propun o majorare cu circa 10% a cifrelor prevăzute în propunerea Comisiei Europene din iulie 2025. Majorarea ar urma să fie distribuită uniform între cele trei rubrici bugetare care sprijină prioritățile Uniunii (excluzând administrația și agențiile) și ar reduce, astfel, presiunile inflaționiste.

Aceasta reprezintă o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro (prețuri constante din 2025) sau 197,30 miliarde de euro (prețuri curente) comparativ cu propunerea Comisiei, excluzând plata datoriei pentru NGEU. Parlamentul propune un buget total de 1,78 de mii de miliarde de euro (prețuri constante din 2025), adică 2,01 mii de miliarde de euro (prețuri curente), pentru a finanța prioritățile politice și obiectivele strategice ale UE.

Deputații subliniază că următorul buget european pe termen lung trebuie să rămână un instrument de investiții care să sprijine politicile, cetățenii, regiunile, companiile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din Uniune. De asemenea, el trebuie să asigure o valoare adăugată europeană comparativ cu cheltuielile de la nivel național. Deputații se opun ferm oricărei renaționalizări, resping abordarea „à la carte” și atenționează că modelul Comisiei Europene „un singur plan pentru fiecare stat membru” ar putea slăbi politicile UE, reduce transparența și crea concurență între beneficiari.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Mai multe fonduri specifice pentru programele esențiale

Deputații europeni cer politici de impact, finanțate adecvat, cu sume distincte alocate politicilor din cadrul planurilor de parteneriat național și regional, inclusiv pentru politica agricolă comună și politica în domeniul pescuitului, dar și pentru regiunile ultraperiferice, politica de coeziune, Fondul social european și afacerile interne. Deputații subliniază totodată că autoritățile regionale și locale ar trebui să fie implicate pe deplin în planificarea și aplicarea programelor.

Deputații salută propunerea Comisiei Europene de a dubla fondurile alocate competitivității, apărării, inovării, tranziției digitale și tranziției verzi, infrastructurii, sănătății, educației și culturii. Ei cer să se acorde mai mult sprijin programelor esențiale precum Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, AgoraEU și mecanismul de protecție civilă și cer să se prevadă fonduri specifice pentru acțiunile legate de EU4Health (sănătate) și LIFE (mediu) în cadrul Fondului european pentru competitivitate.

Deputații sprijină alocarea de resurse suplimentare pentru acțiunile externe, dar consideră că nivelul propus nu este suficient și solicită să se consolideze finanțarea prevăzută pentru extinderea Uniunii, dezvoltare, sprijinirea Ucrainei, cooperarea multilaterală și ajutorul umanitar.

Parlamentul European a votat bugetul UE pe 2026, care are ca priorităţi competitivitatea, cercetarea şi securitatea

Transparența și responsabilitatea amenințate

Deputații subliniază că simplificarea nu trebuie să afecteze transparența, responsabilitatea sau controlul democratic. Ei atenționează că utilizarea generalizată a finanțării nelegate de costuri ar putea crea dificultăți pentru procesele de audit. Raportul subliniază și că respectarea valorilor Uniunii și a statului de drept reprezintă o condiție prealabilă pentru a putea accesa fondurile europene și că beneficiarii finali nu ar trebui penalizați în caz că guvernele lor încalcă statul de drept.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Venituri

Deputații reafirmă angajamentul ferm al Parlamentului European de a introduce noi resurse proprii pentru a rambursa datoriile legate de NextGenerationEU și pentru a finanța bugetul. Deputații sprijină abordarea de tip „pachet” propusă de Comisie și subliniază și subliniază că, odată cu adoptarea noului CFM, ar trebui adoptate și noi surse de venituri, care să genereze anual circa 60 de miliarde de euro. Dacă unele propuneri nu vor fi acceptate, deputații propun câteva alternative, precum: un impozit pe serviciile digitale, un impozit pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului de ajutare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (CBAM) sau un impozit pe câștigurile de capital obținute din criptoactive.

„Prin votul de astăzi, Parlamentul European dă tonul în ceea ce privește ambiția și calendarul negocierilor. Am adoptat o poziție fermă cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată de 10%. Solicităm Consiliului European să își intensifice eforturile, să avanseze analiza propunerilor noastre și să convină asupra unui buget solid și oportun. Suntem pregătiți să ne implicăm”, a declarat Siegfried Mureşan (PPE, România), coraportor.

„Politica agricolă comună, fondurile de coeziune, Orizont Europa, Erasmus+ – acestea nu sunt relicve ale trecutului, ci coloana vertebrală a solidarității europene și formatorii viitorului nostru. Ambiția fără resurse este goală, motiv pentru care am adoptat o poziție puternică cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată și cu resurse proprii noi, autentice. Acum este rândul Consiliului European să răspundă ambiției noastre, să se bazeze pe propunerile noastre și să asigure un buget solid și oportun – unul care să funcționeze pentru regiuni, pentru beneficiari și pentru oameni. Așteptăm cu interes negocieri constructive”, a declarat Carla Tavares (S&D, Portugalia), coraportoare.

Creștere masivă a fondurilor pentru agricultură în bugetul UE. Raportul lui Siegfried Mureșan a trecut de Comisia de bugete. Posibilă taxă pentru tranzacții digitale

Ce urmează

Parlamentul și-a finalizat poziția de negociere referitoare la regulamentul care stabilește structura și principalele sume aferente bugetului european pe perioada 2028-2034. Pentru a putea fi adoptat, Regulamentul privind CFM necesită aprobarea Parlamentului. Negocierile pot începe după ce statele membre cad de acord asupra unei poziții comune.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Parlamentul și-a stabilit în mai 2025 prioritățile pentru bugetul UE post-2027. Comisia Europeană și-a prezentat în iulie 2025 propunerea pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii. Coraportorii Parlamentului au declarat că aceasta reprezintă o înghețare a investițiilor reale, însoțită de rambursarea împrumuturilor pentru NextGenerationEU. Marea majoritate a sumelor prevăzute în buget sprijină companiile, fermierii, regiunile și societatea civilă, iar cheltuielile administrative vor reprezenta circa 6 % din buget.